2ra-2459/16 — desfacerea casatoriei

prima instanță: I.Țonov (Judecătoria Căușeni) dosarul nr.2ra-2459/16 instanța de apel: A.Panov, I.Muruianu, A.Minciuna (Curtea de Apel Chișinău) D E C I Z I E 07 decembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de avocatul Ciumac Ion în interesele recurentului Juravschi Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Juravschi Eugenia împotriva lui Juravschi Vladimir privind desfacerea căsătoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Juravschi Vladimir, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 15 martie 2016, c o n s t a t ă: La data de 16 noiembrie 2015 Juravschi Eugenia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Juravschi Vladimir privind desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii reclamanta Juravschi Eugenia a indicat că se află în relații de căsătorie cu pîrîtul Juravschi Vladimir timp de 32 de ani. Căsătoria a fost încheiată la 24.09.1983 la Primăria s. Ermoclia, raionul Ștefan Vodă, fiind trecută în registrul actelor de stare civilă cu nr.27. La momentul depunerii acțiunii soții nu au copii minori. Susține reclamanta că motivul intentării acțiunii de desfacere a căsătoriei este destrămarea de facto a familiei. Juravschi Eugenia locuiește pe teritoriul Republicii Italiene, iar pîrîtul domiciliază în Republica Moldova, or.Căușeni. Reclamanta a explicat că, căsătoria nu poate fi desfăcută pe cale extrajudiciară, deoarece aceasta nu se poate prezenta la OSC pentru depunerea cererii de divorț iar între soți există pretenții de natură patrimonială, și anume partajul proprietății în devălmășie dobîndite în timpul căsătoriei care va face obiectul altei acțiuni.

Reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate între aceasta și pîrît. Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 15 martie 2016, s-a admis acțiunea înaintată de Juravschi Eugenia către Juravschi Vladimir privind desfacerea căsătoriei. S-a desfăcut căsătoria încheiată între Juravschi Vladimir și Juravschi Eugenia, înregistrată la 24.09.1983, în satul Ermoclia, raionul Ștefan Vodă, înscrierea nr.27. Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a încasat de la Juravschi Vladimir și Juravschi Eugenia taxa de stat în beneficiul statului cîte 100 lei de la fiecare soț. Copia hotărîrii cu privire la desfacerea căsătoriei în termen de 3 zile de la data 1 rămînerii definitive, se va transmite Oficiul Stării Civile Căușeni.

La 17 martie2016, în termen legal, Vladimir Juravschi a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Căușeni din 15 martie 2016, solicitînd casarea integrală a hotărîrii instanței de fond, cu remiterea cauzei spre rejudecare. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, a fost respins apelul declarat de Juravschi Vladimir, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 15 martie 2016. La 15 august 2016 avocatul Ciumac Ion în interesele recurentului Juravschi Vladimir a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului se invocă că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material.

Mai mult ca atît se invocă în recurs că instanța de apel a soluționat cauza în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare în instanță de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele dosarului rezultă că Juravschi Eugenia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Juravschi Vladimir privind desfacerea căsătoriei. Fiind investită cu judecarea pricinii în fond, atît prima instanță cît și instanța de apel au ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel din 15 iunie 2016 a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural care au dus la soluționarea eronată a pricinii. Reieșind din materialele dosarului prima instanță a examinat pricina civilă în lipsa reprezentantului pîrîtului, avocatul Ciumac Ion, care potrivit cererii din 15 martie 2016 a solicitat amînarea examinării cauzei pentru o altă dată deoarece a fost antrenat în altă ședință de judecată.

Totodată avocatul Ciumac Ion a solicitat de a-i fi acordat termen pentru a face cunoștință cu materialele dosarului. (f.d.21). Potrivit procesului-verbal din 15 martie 2016 prima instanță a dispus respingerea cererii de amînare, examinarea cauzei în lipsa reprezentantului pîrîtului Ciumac Ion, deoarece nu s-a prezentat și nu a anexat careva probe privind imposibilitatea prezentării sale în cadrul ședinței de judecată.(f.d.24-26) Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 15 martie 2016, s-a admis acțiunea înaintată de Juravschi Eugenia către Juravschi Vladimir privind desfacerea căsătoriei. S-a desfăcut căsătoria încheiată între Juravschi Vladimir și Juravschi Eugenia, înregistrată la 24.09.1983, în satul Ermoclia, raionul Ștefan Vodă, înscrierea nr.27.

Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de Juravschi Vladimir 2 invocînd că argumentele apelantului privind încălcarea dreptului la apărare sunt neîntemeiate, deoarece apelantul a recepționat citația instanței de fond la 27.11.2015 (f.d. 13) astfel încît de la această dată, apelantul cunoștea cu certitudine că va necesita asistență juridică.

La acest subiect, instanța de recurs evidențiază că în circumstanțele în care din partea participantului la proces parvine prima dată cerere de amânare condiționată de imposibilitatea motivată a prezentării reprezentantului său în ședință de judecată, acesta fiind antrenat în alt proces, prin prisma art. 206 alin. (5) CPC instanța judecătorească urmează să o admită și să dispună amânarea examinării cauzei pentru a asigura un exercițiu eficient al dreptului garantat la un proces echitabil în aspectul egalității armelor, cu excepția cazurilor când amânarea este fie nerezonabilă, fie dăunează intereselor unei bune administrări a justiției.

Prin prisma normelor enunțate, instanța de recurs reține că instanța de fond, judecând cauza, în lipsa reprezentantului pîrîtului Ciumac Ion care, de altfel, a înștiințat instanța despre imposibilitatea de a se prezenta la ședința de judecată la data stabilită pentru examinarea pricinii, cît și despre faptul că are încheiat contractul de asistență juridică cu pîrîtul Juravschi Valeriu (f.d.23, mandat nr. 0945783, din 15 martie 2016), nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participantului la proces, ce constă în posibilitatea, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare, astfel, a admis încălcarea prevederilor art. 27 alin. (1) CPC.

Sub acest aspect în speță se constată că a fost încălcat în mod direct dreptul lui Juravschi Vladimir la apărare, la un proces echitabil, cât și principiul egalității armelor garantat de art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, or unul din principiile ale procesului echitabil este contradictorialitatea între părțile care sunt parte a procesului. Pentru a răspunde exigențelor articolului enunțat, procedura în fața instanțelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept similar celui al egalității armelor. Principiul contradictorialității presupune, în fond, posibilitatea pentru părțile în proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile invocate și observațiile formulate și de a face comentarii în legătură cu ele.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă hotărîrea Curții Europene a Drepturilor Omului din 13 noiembrie 2008 în cazul Russu contra Moldovei, prin care a fost recunoscută încălcarea art. 6 § 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. De altfel, este cert și faptul că în apelul său, Juravschi Vladimir a invocat încălcarea dreptului la apărare împotriva hotărârii primei instanțe, pe când, instanța de apel, contrar prevederilor art. 373 alin. (1), (2) și alin.(5) CPC, nu s-a expus asupra acestui motiv, respingând apelul printr-o declarație generală, deși era obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, limitându-se la reproducerea segmentată a părții motivate din hotărârea primei instanțe, ce indică că instanța de apel a examinat pricina în mod superficial, fără a intra în esența litigiului.

Prin prisma normelor procedurale enunțate, precum și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, 3 trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Pentru considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, pe motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală. În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de avocatul Ciumac Ion în interesele recurentului Juravschi Vladimir.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Juravschi Eugenia împotriva lui Juravschi Vladimir privind desfacerea căsătoriei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druță Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 4