2ra-2459/16 — desfacerea casatoriei

prima instanță: I.Țonov

(Judecătoria Căușeni) dosarul nr.2ra-2459/16

instanța de apel: A.Panov, I.Muruianu, A.Minciuna

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

07 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinînd recursul declarat de avocatul Ciumac Ion în interesele recurentului

Juravschi Vladimir,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Juravschi

Eugenia împotriva lui Juravschi Vladimir privind desfacerea căsătoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Juravschi Vladimir, fiind menținută hotărîrea

Judecătoriei Căușeni din 15 martie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 16 noiembrie 2015 Juravschi Eugenia s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Juravschi Vladimir privind desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii reclamanta Juravschi Eugenia a indicat că se află în

relații de căsătorie cu pîrîtul Juravschi Vladimir timp de 32 de ani.

Căsătoria a fost încheiată la 24.09.1983 la Primăria s. Ermoclia, raionul

Ștefan Vodă, fiind trecută în registrul actelor de stare civilă cu nr.27.

La momentul depunerii acțiunii soții nu au copii minori. Susține reclamanta

că motivul intentării acțiunii de desfacere a căsătoriei este destrămarea de facto a

familiei. Juravschi Eugenia locuiește pe teritoriul Republicii Italiene, iar pîrîtul

domiciliază în Republica Moldova, or.Căușeni.

Reclamanta a explicat că, căsătoria nu poate fi desfăcută pe cale

extrajudiciară, deoarece aceasta nu se poate prezenta la OSC pentru depunerea

cererii de divorț iar între soți există pretenții de natură patrimonială, și anume

partajul proprietății în devălmășie dobîndite în timpul căsătoriei care va face

obiectul altei acțiuni.

Reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate între aceasta și pîrît.

Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 15 martie 2016, s-a admis acțiunea

înaintată de Juravschi Eugenia către Juravschi Vladimir privind desfacerea

căsătoriei. S-a desfăcut căsătoria încheiată între Juravschi Vladimir și Juravschi

Eugenia, înregistrată la 24.09.1983, în satul Ermoclia, raionul Ștefan Vodă,

înscrierea nr.27.

Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a încasat de la Juravschi Vladimir și

Juravschi Eugenia taxa de stat în beneficiul statului cîte 100 lei de la fiecare soț.

Copia hotărîrii cu privire la desfacerea căsătoriei în termen de 3 zile de la data

1

rămînerii definitive, se va transmite Oficiul Stării Civile Căușeni.

La 17 martie2016, în termen legal, Vladimir Juravschi a depus apel împotriva

hotărîrii Judecătoriei Căușeni din 15 martie 2016, solicitînd casarea integrală a

hotărîrii instanței de fond, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, a fost respins apelul

declarat de Juravschi Vladimir, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Căușeni din

15 martie 2016.

La 15 august 2016 avocatul Ciumac Ion în interesele recurentului Juravschi

Vladimir a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu

remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului se invocă că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat

normele de drept material.

Mai mult ca atît se invocă în recurs că instanța de apel a soluționat cauza în

absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora

ședinței de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

restituirea pricinii spre rejudecare în instanță de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele dosarului rezultă că Juravschi Eugenia s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Juravschi Vladimir privind desfacerea căsătoriei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în fond, atît prima instanță cît și instanța

de apel au ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel din 15 iunie 2016 a fost

emisă cu încălcarea normelor de drept procedural care au dus la soluționarea

eronată a pricinii.

Reieșind din materialele dosarului prima instanță a examinat pricina civilă în

lipsa reprezentantului pîrîtului, avocatul Ciumac Ion, care potrivit cererii din 15

martie 2016 a solicitat amînarea examinării cauzei pentru o altă dată deoarece a

fost antrenat în altă ședință de judecată. Totodată avocatul Ciumac Ion a solicitat

de a-i fi acordat termen pentru a face cunoștință cu materialele dosarului. (f.d.21).

Potrivit procesului-verbal din 15 martie 2016 prima instanță a dispus

respingerea cererii de amînare, examinarea cauzei în lipsa reprezentantului pîrîtului

Ciumac Ion, deoarece nu s-a prezentat și nu a anexat careva probe privind

imposibilitatea prezentării sale în cadrul ședinței de judecată.(f.d.24-26)

Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 15 martie 2016, s-a admis acțiunea

înaintată de Juravschi Eugenia către Juravschi Vladimir privind desfacerea

căsătoriei. S-a desfăcut căsătoria încheiată între Juravschi Vladimir și Juravschi

Eugenia, înregistrată la 24.09.1983, în satul Ermoclia, raionul Ștefan Vodă,

înscrierea nr.27.

Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de Juravschi Vladimir

2

invocînd că argumentele apelantului privind încălcarea dreptului la apărare sunt

neîntemeiate, deoarece apelantul a recepționat citația instanței de fond la

27.11.2015 (f.d. 13) astfel încît de la această dată, apelantul cunoștea cu certitudine

că va necesita asistență juridică.

La acest subiect, instanța de recurs evidențiază că în circumstanțele în care

din partea participantului la proces parvine prima dată cerere de amânare

condiționată de imposibilitatea motivată a prezentării reprezentantului său în

ședință de judecată, acesta fiind antrenat în alt proces, prin prisma art. 206 alin. (5)

CPC instanța judecătorească urmează să o admită și să dispună amânarea

examinării cauzei pentru a asigura un exercițiu eficient al dreptului garantat la un

proces echitabil în aspectul egalității armelor, cu excepția cazurilor când amânarea

este fie nerezonabilă, fie dăunează intereselor unei bune administrări a justiției.

Prin prisma normelor enunțate, instanța de recurs reține că instanța de fond,

judecând cauza, în lipsa reprezentantului pîrîtului Ciumac Ion care, de altfel, a

înștiințat instanța despre imposibilitatea de a se prezenta la ședința de judecată la

data stabilită pentru examinarea pricinii, cît și despre faptul că are încheiat

contractul de asistență juridică cu pîrîtul Juravschi Valeriu (f.d.23, mandat nr.

0945783, din 15 martie 2016), nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a

participantului la proces, ce constă în posibilitatea, în primul rând a părților, de a

dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății,

precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și

mijloacele procedurale de apărare, astfel, a admis încălcarea prevederilor art. 27

alin. (1) CPC.

Sub acest aspect în speță se constată că a fost încălcat în mod direct dreptul lui

Juravschi Vladimir la apărare, la un proces echitabil, cât și principiul egalității

armelor garantat de art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, or unul din principiile ale procesului echitabil este

contradictorialitatea între părțile care sunt parte a procesului.

Pentru a răspunde exigențelor articolului enunțat, procedura în fața instanțelor

judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept similar celui al

egalității armelor. Principiul contradictorialității presupune, în fond, posibilitatea

pentru părțile în proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile invocate și

observațiile formulate și de a face comentarii în legătură cu ele.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă hotărîrea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 13 noiembrie 2008 în cazul Russu contra Moldovei, prin

care a fost recunoscută încălcarea art. 6 § 1 la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

De altfel, este cert și faptul că în apelul său, Juravschi Vladimir a invocat

încălcarea dreptului la apărare împotriva hotărârii primei instanțe, pe când, instanța

de apel, contrar prevederilor art. 373 alin. (1), (2) și alin.(5) CPC, nu s-a expus

asupra acestui motiv, respingând apelul printr-o declarație generală, deși era

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, limitându-se la

reproducerea segmentată a părții motivate din hotărârea primei instanțe, ce indică

că instanța de apel a examinat pricina în mod superficial, fără a intra în esența

litigiului.

Prin prisma normelor procedurale enunțate, precum și în sensul art. 6 alin. (1)

al Convenției, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată,

3

trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile,

iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze

noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

Pentru considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, pe

motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând

pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de avocatul Ciumac Ion în interesele recurentului

Juravschi Vladimir.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Juravschi Eugenia împotriva lui

Juravschi Vladimir privind desfacerea căsătoriei, cu restituirea pricinii spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

4