2ra-2712/16 — încasarea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2712/16 — încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria Călărași Dosarul nr. 2ra-2712/16
Judecător: V. Criucicova
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, Ș. Niță
Î N C H E I E R E
07 decembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
către Societatea cu Răspundere Limitată „VIGI”,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „VIGI” către Cușceac Leonora și Latu (Mușinscaia) Irina
privind încasarea prejudiciului material,
la cererile reconvenționale depuse de Cușceac Leonora și Latu (Mușinscaia)
Irina către Societatea cu Răspundere Limitată „VIGI” privind repararea
prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, prin care au
fost admise apelurile declarate de SRL „VIGI” și de Cușceac Leonora, a fost
casată parțial hotărîrea Judecătoriei Călărași din 31 decembrie 2015,
c o n s t a t ă
La 28 martie 2012, SRL „VIGI” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
către Cușceac Leonora și Latu (Mușinscaia) Irina privind încasarea prejudiciului
material din contul Leonorei Cușceac în mărime de 8 340,50 lei și din contul
Irinei Latu (Mușinscaia) în mărime de 10 480,16 lei, precum și încasarea din
contul pârâtelor a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, pârâta Cușceac Leonora de la
01.12.2010 și pârâta Latu (Mușinscaia) Irina de la 07.10.2008 au fost angajate la
SRL „VIGI” în calitate de vânzătoare în magazinul reclamantului, amplasat pe
str. M. Eminescu 21, or. Călărași, având încheiate cu acestea contracte
individuale de muncă și contracte de răspundere materială individuală deplină.
Menționează reclamantul, că în perioada decembrie 2010 - iulie 2011,
pârâtele Cușceac Leonora și Latu Irina au lucrat în comun într-un schimb, iar în
alt schimb au lucrat vânzătoarele Prepeliță Tamara și Vlaicu Valentina, iar la
20.06.2011, ambele pârâte au depus cereri de demisie, acestea fiind eliberate din
funcție prin ordinele nr. 115 și 116 din 01.07.2011.
Invocă reclamantul, că în rezultatul inventarierii s-a constatat un neajuns de
mărfuri și bani în magazinul „VIGI” în sumă totală de 30 992 lei, dintre care
suma de 8 340,50 lei îi revine Leonorei Cușceac, iar suma de 10 480,16 lei Irinei
Latu (Mușinscaia).
Mai indică reclamantul, că după inventariere pârâtele au refuzat să semneze
lista de inventariere și să prezinte careva explicații, au promis că se vor clarifica,
dar nu au răspuns la invitațiile și somațiile scrise în vederea soluționării litigiului
pe cale amiabilă.
Menționează reclamantul că, a depus în adresa Comisariatului de Poliție
Călărași o plângere iar prin ordonanța procurorului din Procuratura Călărași
Marțea Vladimir s-a dispus a nu începe urmărirea penală în privința pârâtelor din
motivul lipsei în acțiunile lor a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 191 sau
art. 186 Cod penal, prejudiciul cauzat urmând a fi reparat prin intermediul
instanței de judecată în ordine civilă.
Solicita reclamantul, încasarea din contul Leonorei Cușceac în beneficiul
acesteia suma de 8 340,50 lei și din contul Irinei Latu (Mușinscaia) suma de
10 480,16 lei pentru repararea prejudiciului cauzat prin lipsă, precum și încasarea
din contul pârâtelor în beneficiul reclamantei a cheltuielilor de judecată.
La 14 iunie 2012, Cușceac Leonora și Latu (Mușinscaia) Irina au înaintat
cereri reconvenționale împotriva SRL „VIGI” privind încasarea venitului ratat, a
prejudiciului material și moral (f.d. 101, 130 vol. I).
În motivarea cererilor reconvenționale Cușceac Leonora și Latu
(Mușinscaia) Irina au indicat că, prin raportul de expertiză nr. 615 din 12.04.2013
expertul Gurău Nicolae a stabilit că semnăturile din listele de inventariere ale
SRL „VIGI” din 07.10.2008 și din 01.12.2010 nu au fost executate de către Latu
(Mușinscaia) Irina și de către Cușceac Leonora, invocând că actul de predare-
primire este un document obligatoriu de întocmit la momentul angajării, din care
ar reieși câtă marfa există la momentul preluării activității de către pârâte.
Menționează că, s-au adresat cu plângere Inspectoratului de Poliție Călărași
privind atragerea la răspundere penală a SRL „VIGI” împreună cu persoanele
responsabile care se ocupau de cadre in conformitate cu art. 310 Cod penal, pe
faptul falsificării actului de primire-predare.
Invocă Cușceac Leonora și Latu (Mușinscaia) Irina că, la eliberarea din
serviciu nu le-au fost achitate integral plățile salariale datorate și nu le-a fost
restituit carnetul de muncă, astfel încât susțin că le-au fost cauzate prejudicii
materiale și morale.
Solicită Cușceac Leonora, încasarea din contul SRL „VIGI” a sumei de 14
300 lei cu titlu de venit ratat, suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar
Latu (Mușinscaia) Irina solicita încasarea din contul SRL „VIGI” a prejudiciului
material în sumă de 7 800 lei și a prejudiciului moral în sumă de 7 000 lei.
La 03 octombrie 2013 și 28 septembrie 2015, Cușceac Leonora și Latu
(Mușinscaia) Irina și-au concretizat cerințele din cererea reconvențională, astfel
Cușceac Leonora solicitând încasarea din contul reclamantului a venitului ratat în
mărime de 14 300 lei și a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei, iar Latu
(Mușinscaia) Irina a solicitat încasarea prejudiciului material în suma de 7 485 lei
și a prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei (f.d. 13, 125 vol. II).
Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 31 decembrie 2015:
-A fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de SRL „VIGI”
împotriva Leonorei Cușceac și Irinei Latu (Mușinscaia) privind repararea
prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind întemeiată;
-S-a încasat din contul Leonorei Cușceac în beneficiul SRL „VIGI”
prejudiciul material în sumă de 8 340,50 lei;
-S-a încasat din contul Irinei Latu (Mușinscaia) în beneficiul SRL „VIGI”
prejudiciul material în sumă de 10 480,16;
-S-a încasat în mod solidar din contul Leonorei Cușceac și Irinei Latu
(Mușinscaia) în beneficiul SRL „VIGI” taxa de stat în sumă de 564 lei, acitată de
către reclamant la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 412 lei
cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizei, iar în total suma de 976 lei;
-S-a admis parțial cererea reconvențională înaintată de către Latu
(Mușinscaia) Irina împotriva SRL „VIGI” privind repararea prejudiciului material
în sumă de 7 485 lei, a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și încasarea
cheltuielilor de judecată;
-S-a încasat din contul SRL „VIGI” în beneficiul Irinei Latu (Mușinscaia)
prejudiciul material (venitul ratat) în sumă de 7 485 lei, prejudiciul moral în sumă
de 2 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 000 lei;
-S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea reconvențională înaintată de
Cușceac Leonora împotriva SRL „VIGI” privind repararea prejudiciului material
în sumă de 14 300 lei, prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și încasarea
cheltuielilor de judecată.
La 06 ianuarie 2016, Cușceac Leonora a declarat apel împotriva hotărârii
primei instanțe, solicitînd casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin
care acțiunea inițială să fie respinsă integrai iar cererea reconvențională să fie
admisă.
La 29 ianuarie 2016, SRL „VIGI” a depus cerere de apel împotriva hotărârii
primei instanțe, solicitînd casarea acesteia în partea pretențiilor admise ale Irinei
Latu (Mușinscaia) cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea
reconvențională a acesteia să fie respinsă integral.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, au fost admise
apelurile declarate de SRL „VIGI” și de Cușceac Leonora, a fost casată parțial
hotărârea Judecătoriei Călărași din 31 decembrie 2015 în partea pretențiilor
admise ale SRL „VIGI” și parțial ale Irinei Latu (Mușinscaia) Irina în partea ce
ține de încasarea prejudiciului material în mărime de 6 500 lei, cu pronunțarea în
această parte a unei noi hotărâri după cum urmează:
-S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de SRL „VIGI” către
Cușceac Leonora și Latu (Mușinscaia) Irina privind încasarea prejudiciului
material;
-S-a respins pretenția reconvențională înaintată de Latu (Mușinscaia) Irina
către SRL „VIGI” privind repararea prejudiciului material în mărime de 6 500 lei;
-S-a modificat hotărârea Judecătoriei Călărași din 31 decembrie 2015 prin
reducerea sumelor adjudecate din contul SRL „VIGI” în beneficiul Irinei Latu
(Mușinscaia) cu titlu de prejudiciu moral, de la suma de 2 000 lei până la suma de
500 lei, și cu titlu de cheltuieli de judecată de la suma de 2 000 lei până la suma
de 1 000 lei;
-În rest hotărârea Judecătoriei Călărași din 31 decembrie 2015, s-a menținut.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 27 septembrie 2016, SRL „VIGI”
a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei
instanței de apel, emiterea unei hotărîri noi prin care:
- a menține în vigoare hotărîrea Judecătoriei Călărași din 31 decembrie 2015,
privind admiterea cererii de chemare în judecată a SRL „VIGI” împotriva
Leonorei Cușciac cu încasarea de la ultima în beneficiul SRL „VIGI” a
prejudiciului cauzat angajatorului în sumă de 8 340,50 lei;
- a menține în vigoare hotărîrea Judecătoriei Călărași din 31 decembrie 2015,
privind admiterea cererii de chemare în judecată a SRL „VIGI” către Latu
(Mușinscaia) Irina cu încasarea de la ultima în beneficiul SRL „VIGI” a
prejudiciului cauzat angajatorului în sumă de 10 480,16 lei;
- a respinge integral acțiunile reconvenționale înaintate de Cușcheac Leonora
și Latu (Mușinscaia) Irina împotriva SRL „VIGI” conform temeiurilor invocate în
prezentul recurs ca fiind tardive și nefondate;
- a încasa de la pîrîtele Cușceac Leonora și Latu (Mușinscaia) Irina în
beneficiul SRL „VIGI” cheltuielile de judecată suportate - taxele de stat achitate -
564,00 lei; 258,41 lei; 304,60 lei și cheltuielile pentru efectuarea expertizei -
412,00 lei.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că
decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată fiind interpretată și aplicată
eronat legea materială și procedurală.
La 15 noiembrie 2016, Cușceac Leonora a prezentat referință pe marginea
recursului declarat, solicitînd declararea recursului ca fiind inadmisibil.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost
expediată în adresa părților la 27 iulie 2016 (f.d. 245 vol. II), cît și faptul că la
materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul se
consideră declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „VIGI” nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or
recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei
contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul
XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de
către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în
afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de
recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume
dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în
mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din
recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct
starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele
recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării
pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de SRL „VIGI” ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e
Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „VIGI” se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță