3r-312/16 — verificarea legalitatii hotaririi
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- verificarea legalitatii hotaririi
- Temei legal
- cazurile în care nu se dă curs cererii, restituirea cererii de chemare în judecată
3r-312/16 — verificarea legalitatii hotaririi (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: A. Minciuna dosarul nr.3r-312/16 D E C I Z I E 02 decembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî judecătorii Oleg Sternioală, Mariana Pitic examinând cererea de recurs declarată de Arseni Vladimir, în pricina civilă la contestația depusă de Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale privind verificarea legalității hotărârii și a actelor care au stat la baza emiterii acesteia, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2016 prin care s-a restituit contestația depusă de Arseni Vladimir, c o n s t a t ă La 11 noiembrie 2016, Arseni Vladimir a depus contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale privind verificarea legalității hotărârii și a actelor care au stat la baza emiterii acesteia.
În motivarea contestației, Arseni Vladimir a indicat că, la data de 08.11.2016 Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea nr. 538 cu privire la acreditarea observatorilor naționali din partea Asociației obștești ,,Promo-LEX” în vederea monitorizării turului al doilea de scrutin pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016. Este cetățean cu drept de vot și presupune Arseni Vladimir că, hotărârea menționată contravine Codului Electoral, ținând cont de Legea contenciosului administrativ, Constituția Republicii Moldova, precum și Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Solicită, acordarea asistenței juridice de către un avocat din oficiu, verificarea legalității hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 538 din 08 noiembrie 2016 și a celor la care s-a făcut referire la emiterea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri privind anularea sau confirmarea legalității acestora.
1 Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2016 nu s-a dat curs contestației și s-a comunicat potențialului reclamant Arseni Vladimir despre necesitatea înlăturării neajunsurilor și anume: indicarea esenței încălcării prin actul contestat a drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale reclamantului sau pericolul încălcării acestora, a circumstanțelor de fapt pe care își întemeiază pretențiile și documentele care certifică circumstanțele, acordându-i pentru aceasta un termen de până la 13 noiembrie 2016, ora 12.00. S-a explicat potențialului reclamant că în cazul în care nu va lichida neajunsurile menționate, cererea nu va fi considerată depusă și va fi restituită. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2016 contestația lui Arseni Vladimir a fost restituită.
La 30 noiembrie 2016, Arseni Vladimir a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2016, solicitând desemnarea unui avocat din oficiu, admiterea recursului, casarea încheierii contestate și restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului recurentul și-a exprimat dezacordul cu încheierea contestată, invocând că instanța de recurs urmează să constate dacă încheierea din 12.11.2016 prin care nu s-a dat curs contestației a fost primită de contestatar. Referitor la termenul declarării recursului, Colegiul reține că acesta a fost depus în termenul prevăzut de art. 68 alin. (6) Cod Electoral conform căruia împotriva hotărîrii instanței de judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la pronunțare.
Or, încheierea contestată a fost expediată recurentului conform scrisorii de însoțire a Curții de Apel Chișinău la 16.11.2016, însă careva date privind recepționarea acesteia la materialele dosarului nu există, motiv din care recursul declarat la 30.11.2016, se consideră depus în termen. Cu referire la solicitarea recurentului privind desemnarea unui avocat din oficiu, Colegiul invocă următoarele. În conformitate cu art. 8 CPC, părțile, alți participanți la proces au dreptul să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod.
Asistența juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și în orice fază a procesului. Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de prezentul cod și de alte legi. În conformitate cu art. 77 CPC, instanța judecătorească solicită oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat pentru parte sau intervenient: în cazul în care partea sau intervenientul sunt lipsiți sau limitați în capacitatea de exercițiu și nu au reprezentanți legali sau dacă domiciliul pârâtului nu este cunoscut; dacă instanța constată un conflict de interese între reprezentant și reprezentatul lipsit ori limitat în 2 capacitatea de exercițiu; în condițiile art. 304, 316 și 318 și în alte cazuri prevăzute de lege.
Ținând cont de prevederile legale enunțate, precum și de faptul că, procesul civil urmărește câteva etape și anume, intentarea pricinii civile, pregătirea pricinii pentru dezbateri, dezbaterile judiciare, deliberarea și pronunțarea hotărârii judecătorești, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge demersul recurentului cu privire la desemnarea unui avocat din oficiu, deoarece procesul în cauza dată nu a fost intentat, or, cererea de chemare în judecată nu a fost pusă pe rol. Examinând argumentele recursului în raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Arseni Vladimir este neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea încheierii primei instanțe, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Din materialele dosarului s-a stabilit că, Vladimir Arseni a depus la 11 noiembrie 2016 contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale. Conform art. 67 alin. (5) din Codul Electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Civilă și ale Legii contenciosului administrativ. Art. 19 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, prevede că cererea de chemare în instanța de contencios administrativ se depune în scris în condițiile Codului de Procedură Civilă.
Conform art.168 alin.(2) CPC, judecătorul care a primit cererea de chemare în judecată spre examinare verifică dacă aceasta întrunește exigențele prevăzute de lege. Dacă cererea de chemare în judecată nu întrunește exigențele prevăzute de lege, urmează a fi aplicate prevederile art. 171 alin. (1). Conform art.171 alin. (1) CPC, după ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără a se respecta condițiile art.166 și 167 alin. (1) lit.a), b), c) și e), judecătorul emite, în cel mult 5 zile de la repartizarea cererii, o încheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicînd persoanei care a depus cererea acest fapt de încălcare și acordîndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2016 nu s-a dat curs contestației și s-a comunicat potențialului reclamant Arseni Vladimir despre necesitatea înlăturării neajunsurilor și anume: indicarea esenței încălcării prin actul contestat a drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale reclamantului sau pericolul încălcării acestora, a circumstanțelor de fapt pe care își întemeiază pretențiile și documentele care certifică circumstanțele, acordându-i pentru aceasta un 3 termen de până la 13 noiembrie 2016, ora 12.00. S-a explicat potențialului reclamant că în cazul în care nu va lichida neajunsurile menționate, cererea nu va fi considerată depusă și va fi restituită.
În conformitate cu art. 100 alin. (1) CPC, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Materialele cauzei atestă că, despre încheierea de a nu da curs contestației, Arseni Vladimir a fost informat prin telefonogramă, însă a comunicat că dorește să-i fie expediată prin poștă. Conform art.171 alin.(2) CPC, dacă persoana care a depus cererea îndeplinește în termen toate cerințele enumerate în încheierea judecătorului, cererea se consideră depusă la data prezentării inițiale în judecată.
În caz contrar, ea nu se consideră depusă și, împreună cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs. În contextul dat, instanța de recurs constată cu certitudine că, în termenul acordat, Vladimir Arseni nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea de a nu da curs, iar în astfel de circumstanțe, în mod corect, prin încheierea din 13 noiembrie 2016, contestația a fost restituită. Colegiul reține că, Arseni Vladimir, înaintând contestația fără respectarea prevederilor art. 166 și 167 alin. (1) lit. c) CPC și cunoscând despre necesitatea depunerii cererii cu respectarea prevederilor legale, urma să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CtEDO (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007) de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt însă ignorat de acesta.
Mai mult decât atât, reieșind din specificul litigiului și având în vedere operativitatea cu care se examinează contestațiile în cauză, recurentul urma să manifeste o diligență sporită și să acționeze prompt întru apărarea drepturilor pretinse a fi încălcate prin actul administrativ contestat, însă acesta a evitat să se folosească cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, ori conform art. 67 alin. (1) din Codul Electoral, contestațiile privind acțiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Prin urmare, nu poate fi imputată instanței de judecată omisiunea lui Arseni Vladimir de a se interesa de soarta dosarului intentat la propria cerere/contestație.
4 Însuși recursul declarat de Vladimir Arseni este apreciat de Colegiu ca fiind declarativ, care nu reprezintă decât dezacordul formal al recurentului cu soluția instanței de judecată, fiind lipsit de o argumentare logico-juridică. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea primei instanțe este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs sunt declarative, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat și necesită să fie respins cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge demersul lui Vladimir Arseni cu privire la desemnarea unui avocat din oficiu.
Se respinge recursul declarat de către Arseni Vladimir. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2016, în pricina civilă la contestația depusă de Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale privind verificarea legalității hotărârii și a actelor care au stat la baza emiterii acesteia. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Oleg Sternioală Mariana Pitic 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.