2rh-236/16 — efectuarea modificărilor în registrul bunurilor imobile

prima instanță, Judecătoria Bălți dosarul nr. 2rh-236/2016 judecător: E. Grumeza instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: A. Gheorghieș, N. Chircu, A. Albu instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție judecători: Iu. Sîrcu, I. Corolevschi, Iu. Oprea, I. Druță, G. Stratulat Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță, Mariana Pitic, Galina Stratulat examinând cererile de revizuire înaintate de avocatul Larisa Ocerednaia, în interesele lui Mihai Gorbani, și de către Mihai Gorbani, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Doțin și Galina Doțin împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Bălți, intervenient accesoriu Ruslan Tripăduș și Vladimir Cambur cu privire la efectuarea rectificărilor în registrul bunurilor imobile, și cererile conexe înaintate de Vladimir Cambur, Ruslan Tripăduș împotriva lui Iurie Doțin, Galina Doțin și Mihai Gorbani, intervenient accesoriu Oficiului Cadastral Teritorial Bălți cu privire la declararea nulității contractului de vânzare- cumpărare a actului juridic, declararea nulității acordului adițional din 22 noiembrie 2006 la contractul de vânzare-cumpărare, radierea din registrul bunurilor imobile a înscrisurilor, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 februarie 2015 prin care s-a respins recursul declarat de Iurie Doțin și Galina Doțin și s-a menținut decizia Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2014,

c o n s t a t ă: La 31 martie 2011 Iurie Doțin și Galina Doțin au depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Bălți, intervenient accesoriu Ruslan Tripăduș și Vladimir Cambur cu privire la efectuarea rectificărilor în registrul bunurilor imobile. În motivarea acțiunii Iurie Doțin și Galina Doțin au indicat că, la 17 mai 2006 Iurie Doțin și Galina Doțin au cumpărat apartamentul nr. 1 din str. Brîncuși 16, mun. Bălți, însă nu au reușit să se instaleze în acest apartament, deoarece a apărut un litigiu cu vecinul Vladimir Cambur, din cauza că ultimul a acaparat samavolnic apartamentul prin efectuarea reconstrucției neautorizate. 1 Afirmă reclamanții că s-au adresat cu o acțiune în judecată prin care au solicitat evacuarea și obligarea lui Vladimir Cambur cu membrii familiei sale, să nu creeze obstacole la folosirea apartamentului.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 27 noiembrie 2007, hotărâre menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 aprilie 2008 și decizia Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2008, a fost dispusă evacuarea lui Vladimir Cambur cu membrii familiei sale din apartamentul nr. 1 din str. Brîncuși 16, mun. Bălți, și obligarea acestora să nu creeze obstacole reclamanților în folosirea apartamentului respectiv. Susține că la 12 mai 2009 executorul judecătoresc s-a deplasat la imobilul în litigiu în vederea executării deciziei CSJ, însă conform procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc s-a constatat că, apartamentul în cauză există în natură în interiorul casei de locuit conform planului cadastral, dar dimensiunile odăilor sunt schimbate, în urma efectuării reconstrucției ilegale a clădirii de către Vladimir Cambur, astfel, fiind în imposibilitate de a fi executată hotărârea judecătorească.

Ulterior, reclamanții au aflat că Vladimir Cambur la 30 decembrie 2008 a vândut apartamentul nr. 1 din str. Brîncuși 16, mun. Bălți, care îi aparținea cu drept de proprietate, în același timp a vândut și apartamentul reclamanților, incorporat ilegal acolo. Mai susțin reclamanții că la 08 iulie 2002 de către OCT Bălți a fost înregistrat un proces-verbal de dare în exploatarea nr. 1 a imobilului, apartamentul nr. 2 situat pe str. Brîncuși 16, mun. Bălți cu suprafața totală de 180,6 m.p., prezentat de către Vladimir Cambur, în care se indică că Comisia primește în exploatare construcția accesorie locativă și construcții reconstruite. La întocmirea planului cadastral a apartamentului nr. 2 situat pe str. Brîncuși 16, mun.

Bălți, de către OCT Bălți au fost admise unele erori, și anume faptul că la acea dată exista în natură apartamentul nr. 1, care îi aparținea cu drept de proprietate lui Mihai Gorbani. Consideră reclamanții că pentru a reconstrui imobilul sau pentru a efectua întocmirea unui plan cadastral Vladimir Cambur urma să primească acordul coproprietarilor, însă acest acord nu a fost perfectat, iar OCT Bălți a întocmit planul cadastral pentru apartamentul nr. 2 cu includerea sub titlul de construcție locativă și construcții reconstruite, apartamentul nr. l. Solicită reclamanții obligarea OCT Bălți să efectueze modificările respective în Registrul bunurilor imobile la înscrierile referitor la apartamentul nr. 1 și nr. 2 din str. Brîncuși 16, mun.

Bălți, și anume să fie exclusă suprafața apartamentului nr. 1, nr. cadastral 030031200701001, de 45,6 m2 din suprafața apartamentului nr. 2, nr. cadastral 030031200701002, de 180,6 m2. La 11 mai 2012 Vladimir Cambur, Ruslan Tripăduș au înaintat o cerere de chemare în judecată conexă împotriva lui Iurie Doțin și Galina Doțin și Mihai Gorbani cu participarea intervenientului accesoriu OCT Bălți cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 1 din str. Brîncuși 16, mun. Bălți încheiat la 17 mai 2006 între Mihai Gorbani și Iurie 2 Doțin; declararea nulității acordului adițional din 22 noiembrie 2006 la contractul de vânzare-cumpărare; obligarea OCT de a efectua radierea din registru bunurilor imobile a înscrierii dreptului de proprietate a lui Iurie Doțin și Galinei Doțin asupra apartamentului nr. 1 din str. Brîncuși 16, mun.

Bălți. În motivarea cererii au invocat că, în anul 2010 Iurie Doțin s-a adresat cu plângere la politie pe faptul falsificării de către Vladimir Cambur a procesului- verbal de recepție finală la darea în exploatare a imobilului comasat, care constă din apartamentul 1, 2 și 3 sub număr unic 2, amplasat în mun. Bălți, str. Brîncuși 16. Pe faptul sa desfășurat urmărirea penală în perioada anilor 2010-2011, iar prin ordonanța Procuraturii mun. Bălți din 17 martie 2011 privind încetarea urmăririi penale a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală a lui Vladimir Cambur, pe motivul lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) CP și încetarea urmăririi penale în privința lui Vladimir Cambur.

Prin ordonanța din 17 martie 2011, emisă în cadrul cauzei penale, a fost constatat că efectuarea reconstrucției imobilului și comasarea apartamentelor nr. 1, 2 și 3 din str. Brîncuș, 16, mun. Bălți s-a efectuat cu permisiunea lui Iu. Baranovschi, fostul proprietar al apartamentului nr. 1. La data începerii lucrărilor de reconstrucție a imobilului în anii 1998-1999 în integritatea sa actuală, și apartamentul la care pretinde Iurie Doțin, nu există în natură, deoarece el era demolat complet. Datele din procesul-verbal de recepție finală nr. 1 din 08 iulie 2002 a lucrărilor întru totul corespund cu bunul imobil existent în natură la etapa actuală. La momentul pretinsei procurări și încheierii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 1, de către Iurie Doțin, acest bun imobil nu exista în natură, iar Vladimir Cambur nu i-a cauzat nici un prejudiciu acestuia.

Consideră drept unic vinovat de cele întâmplate pe Mihai Gorbani, iar, la 25 mai 2011 Vladimir Cambur a depus plângere la Procuratura mun. Bălți pe acțiunile ilegale a lui Mihai Gorbani, care cunoscând că acest apartament nu există în natură, a însușit ilegal bani în sumă de 250 000 lei, pentru vânzarea unui bun imobil ce nu exista la acel moment în natură și respectiv, ducându-1 astfel în eroare pe Iurie Doțin. Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 31 iulie 2012 (f.d.

13 Vol. II) s-au conexat într-un singur proces cererea de chemare în judecată a lui Iurie Doțin și Galina Doțin împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Bălți, intervenient accesoriu Ruslan Tripăduș și Vladimir Cambur cu privire la efectuarea rectificărilor în registrul bunurilor imobile și cererile conexe înaintate de Vladimir Cambur, Ruslan Tripăduș împotriva lui Iurie Doțin, Galina Doțin și Mihai Gorbani, intervenient accesoriu Oficiului Cadastral Teritorial Bălți cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a actului juridic, declararea nulității acordului adițional din 22 noiembrie 2006 la contractul de vânzare-cumpărare, radierea din registrul bunurilor imobile a înscrisurilor.

La 25 ianuarie 2013 Vladimir Cambur și Ruslan Tripăduș au înaintat cerere de concretizare a pretențiilor (f.d. 117, Vol. I) prin care au solicitat declararea nulității Acordului adițional din 22 noiembrie 2006, înregistrat sub nr. 3 5546 la contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 1, str. Brîncuș 16, mun. Bălți, încheiat între Mihai Gorbani și Iurie Doțin. La data de 19 aprilie 2013 Iurie Doțin și Galina Doțin au înaintat cerere de concretizare a pretențiilor (f.d. 226, Vol. I) prin care au solicitat obligarea OCT Bălți să efectueze modificările respective în Registrul bunurilor imobile la înscrierile referitor la apartamentul nr. 1 și nr. 2 din str, Brîncuși 16, mun. Bălți, și anume să fie exclusă suprafața apartamentului nr. 1, cu nr. cadastral 030031200701001, de 45,6 m2 din suprafața apartamentului nr. 2, cu nr. cadastral 030031200701002, de 303,8 m2.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 11 iunie 2013 a fost respinsă cererea lui Iurie Doțin și Galina Doțin împotriva OCT Bălți, intervenient accesoriu Ruslan Tripăduș și Vladimir Cambur cu privire la efectuarea rectificărilor în registrul bunurilor imobile. Iar acțiunea înaintată de Vladimir Cambur, Ruslan Tripăduș împotriva lui Iurie Doțin, Galina Doțin și Mihai Gorbani, intervenient accesoriu Oficiului Cadastral Teritorial Bălți a fost admisă integral. A fost declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 1 din str. Brîncuși 16, mun. Bălți, încheiat la 17 mai 2006 între Mihai Gorbani și Iurie Doțin, inclusiv și acordul adițional din 22 noiembrie 2006la contractul de vânzare-cumpărare.

A fost dispusă radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii dreptului de proprietate a lui Iurie Doțin și Galina Doțin asupra apartamentului nr. 1 din str. Brîncuși 16, mun. Bălți. A fost încasat de la Iurie Doțin și Galina Doțin în mod solidar cheltuielile de judecată în sumă de 3 100 lei în beneficiul lui Vladimir Cambur și 3 000 lei în beneficiul lui Ruslan Tripăduș. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 13 iunie 2013 Iurie Doțin și Galina Doțin au declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri corespunzătoare.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2014 a fost respinsă cererea de apel declarată de Iurie Doțin și Galina Doțin cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți din 11 iunie 2013. La 25 noiembrie 2014 Iurie Doțin și Galina Doțin au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri corespunzătoare.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 04 februarie 2015 s-a respins recursul declarat de Iurie Doțin și Galina Doțin și s-a menținut decizia Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2014. La 06 octombrie 2016, avocatul Larisa Ocerednaia, în interesele lui Mihai Gorbani a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 februarie 2015, deciziei Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2014 și a hotărârii Judecătoriei Bălți din 11 iunie 2013, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță. În motivarea cererii de revizuire, avocatul Larisa Ocerednaia, în interesele lui Mihai Gorbani a indicat că, consideră neîntemeiate hotărârile adoptate în 4 prezenta cauză, și sunt susceptibile de a fi supuse revizuirii, în temeiul art. 449 lit. c) CPC, invocând că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost atrase în proces.

A mai indicat, avocatul Larisa Ocerednaia, în interesele lui Mihai Gorbani că, Mihai Gorbani, nu a fost informat despre atragerea s-a în proces, nu a fost legal citat, actele fiind transmise peste hotarele RM, la o adresă inexactă, fapt din care consideră că, Mihai Gorbani nu a fost atras în proces. La 14 octombrie 2016, Mihai Gorbani a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 februarie 2015, deciziei Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2014 și a hotărârii Judecătoriei Bălți din 11 iunie 2013, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea cererii de revizuire Mihai Gorbani a indicat că, consideră neîntemeiate hotărârile adoptate în prezenta cauză, și sunt susceptibile de a fi supuse revizuirii, în temeiul art. 449 lit. c) CPC, invocând că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost atrase în proces. Susține revizuentul că, nu a fost informat despre atragerea s-a în proces, nu a fost legal citat, actele fiind transmise peste hotarele RM, la o adresă inexactă, fapt din care consideră că, nu a fost atras în proces, iar ca consecință îi sunt încălcate drepturile sale. Examinând argumentele invocate în cererile de revizuire în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuirile depuse urmează a fi respinse.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC cu anexarea probelor ce le confirmă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. Din conținutul cererilor de revizuire rezultă că, revizuenții au invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) CPC, potrivit cărora, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Astfel, în partea cererii de revizuire înaintate de avocatul Larisa Ocerednaia, în interesele lui Mihai Gorbani, Colegiul reține că aceasta nu dispune de împuterniciri. Din materialele cauzei se denotă că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 04 februarie 2015 s-a respins recursul declarat de Iurie Doțin și Galina Doțin și s-a menținut decizia Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2014. Avocatul Larisa Ocerednaia a depus revizuire împotriva deciziei instanței de recurs din 04 februarie 2015 septembrie 2016. 5 Colegiul remarcă că avocatul Larisa Ocerednaia nu deține împuterniciri de a înainta cerere de revizuire. În conformitate cu art. 75 alin. (1) CPC în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Conform art. 80 alin. (7) CPC, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

Iar, conform art. 81 CPC, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Potrivit art. 60 alin. (1) și (2) al Legii nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură cu modificările și completările ulterioare, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern. Conform pct. 6 alin. (2) și pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, în redacția Hotărârii Guvernului nr. 931 din 14 noiembrie 2014, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: pe verso se inserează împuternicirile avocatului împuternicirile avocatului; numele și prenumele clientului; semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul. La materialele dosarului în cauză este anexat mandatul seria MA 1025407 din 18 iulie 2016 (f.d.

188, Vol. II), însă versoul mandatului avocatului Larisa 6 Ocerednaia nu a fost îndeplinit în conformitate cu prevederile art. 81 CPC și anume nu au fost consemnate drepturile și împuternicirile reprezentantului, nu a fost indicat numele și prenumele clientului, nu a fost semnat de client sau după caz de client. Astfel, mandatul Seria MA nr. 1025407 din 18 iulie 2016, avocatului Larisa Ocerednaia, nu corespunde cu formularul mandatului avocatului și nu poate sta ca temei a împuternicirilor avocatului, deoarece se contrazice cu prevederile art. 81 CPC. Or, potrivit normei citate supra, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a ataca hotărârea judecătorească, etc., drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Așadar, dreptul de ataca hotărârea judecătorească urmează a fi prevăzut expres în mandatul avocatului. În mandatul anexat la materialele pricinii nu este indicat că avocatul Larisa Ocerednaia este împuternicit cu dreptul de a depune cerere de revizuire împotriva hotărârii judecătorești. Totodată, la materialele cauzei mai este anexat un alt mandat Seria MA nr. 1025413 din 16 septembrie 2016, a avocatului Larisa Ocerednaia, (f.d. 197, Vol. II), pe versoul mandatului avocatului Larisa Ocerednaia, fiind indicat „conform procurii din 06 iulie 2016”, și semnat de către avocat. Însă, Colegiul consideră că și acest mandat Seria MA nr. 1025413 din 16 septembrie 2016, nu poate sta ca temei a împuternicirilor avocatului, deoarece presupusa procură, a fost întocmită de o autoritate străină, însă nu este aplicată apostila în modul stabilit.

Or, conform prevederilor art. 1, alin. (2), lit. c) și art. 3 al Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la Haga din 05 octombrie 1961, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 42-XVI din 02 martie 2006, sunt considerate acte oficiale, în sensul prezentei convenții actele notariale. Singura formalitate care ar putea fi ceruta pentru a atesta veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului său, după caz, identitatea sigiliului sau a ștampilei de pe acest act, este aplicarea apostilei definite la art. 4, eliberată de către autoritatea competentă a statului din care emană documentul.

Totuși formalitatea menționată în alineatul precedent nu poate fi cerută atunci când fie legile, regulamentele sau uzanțele în vigoare în statul în care actul urmează să fie prezentat, fie o înțelegere între doua sau mai multe state contractante o înlătură, o simplifică sau scutește actul de supralegalizare. Iar, conform art. 4 al Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la Haga din 05 octombrie 1961, apostila prevăzută la art. 3 alin. 1 se aplică chiar pe act sau pe o prelungire a acestuia; ea trebuie sa fie conformă cu modelul anexat la prezenta convenție. Totuși ea poate fi redactată în limba oficiala a autorității care o eliberează.

7 Mențiunile care figurează în conținutul ei pot fi date și într-o a doua limba. Titlul „Apostille (Convention de la Haye du 5 octobre 1961)” va fi menționat în limba franceză. Astfel, Colegiul consideră că mandatul Seria MA nr. 1025413 din 16 septembrie 2016, întocmit conform procurii din 06 iulie 2016, de avocatul Larisa Ocerednaia nu reprezintă împuternicirile acesteia de al reprezenta pe Mihai Gorbani, în ordine de revizuire. În partea cererii de revizuire înaintate de Mihai Gorbani, Colegiul apreciază critic argumentul invocat în cererea de revizuire cu privire la neatragerea acestuia în proces, or după cum denotă actele cauzei prin încheierea protocolară din 03 mai 2013 (f.d. 28, Vol. II), Mihai Gorbani a fost atras în proces în calitate de copârât.

Prin urmare, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ia act de toate cele menționate și constată că revizuentul Mihai Gorbani a fost parte în proces, astfel că cererea de revizuire declarată de către ultimul comportă un caracter pur declarativ. Argumentul revizuentului precum că, nefiind implicat în proces a fost emisă o decizie prin care i-au fost afectate drepturile acestuia, este unul neîntemeiat, or, careva probe în susținerea acestui argument nu a fost adus, de către revizuent nefiind indicat în ce mod i-au fost afectate drepturile.

Totodată, instanța de revizuire consideră neîntemeiat și argumentul acestuia că a fost citat la o adresă incorectă, fiind intenționat indicată, pentru a nu- i aduce la cunoștință despre litigiul dat, în cazul în care la înaintarea demersului de atragere în calitate de copârât, fiind indicată adresa cunoscută de către avocatul Iulian Pleșca, reprezentantul lui Iuri Doțin, avocatul Snejana Teleba nu a obiectat, și nu a indicat asupra veridicității adresei de corespondență, fiind direct interesată în vederea soluționării litigiului, astfel instanța de revizuire consideră că nu-i poate fi imputată instanței de judecată nerecepționarea actelor de către Mihai Gorbani, expediate prin intermediul DHL.

Colegiul menționează că, revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărârii și nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din circumstanțe necunoscute instanței la momentul judecării cauzei. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că admiterea cererilor de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Roșca contra Moldovei din 25 februarie 2005 și în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice 8 presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Având în vedere că argumentele invocate de revizuenți sunt neîntemeiate, Colegiul ajunge la concluzia că cererile de revizuire depuse de avocatul Larisa Ocerednaia, în interesele lui Mihai Gorbani, și de către Mihai Gorbani, urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) și 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se resping ca inadmisibile cererile revizuire înaintate de avocatul Larisa Ocerednaia, în interesele lui Mihai Gorbani, și de către Mihai Gorbani, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 februarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Doțin și Galina Doțin împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Bălți, intervenient accesoriu Ruslan Tripăduș și Vladimir Cambur cu privire la efectuarea rectificărilor în registrul bunurilor imobile, și cererile conexe înaintate de Vladimir Cambur, Ruslan Tripăduș împotriva lui Iurie Doțin, Galina Doțin și Mihai Gorbani, intervenient accesoriu Oficiului Cadastral Teritorial Bălți cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a actului juridic, declararea nulității acordului adițional din 22 noiembrie 2006 la contractul de vânzare-cumpărare, radierea din registrul bunurilor imobile a înscrisurilor.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Iuliana Oprea Ion Druță Mariana Pitic Galina Stratulat 9