2rac-500/16 — încasarea sumei

prima instanță – O.Cernei dosarul nr. 2rac-500/16

instanța de apel – N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

ÎNCHEIERE

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul

Iulian E. Iorga în interesele societății comerciale “Inter-Standard” societate cu

răspundere limitată,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea cu

răspundere limitată ,,Termostal Impex” împotriva societății comerciale “Inter-

Standard” societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de avocatul Iulian E. Iorga în interesele societății comerciale

“Inter-Standard” societate cu răspundere limitată și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 20 iulie 2015

c o n s t a t ă

La 24 martie 2015 reprezentantul societății cu răspundere limitată

,,Termostal Impex” (SRL ,,Termostal Impex”) a depus cerere de chemare în

judecată împotriva societății comerciale “Inter-Standard” societate cu răspundere

limitată (SC “Inter-Standard” SRL) cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 15 iulie 2014 a încheiat cu SRL “Inter-

Standard” un contract de vânzare-cumpărare cu plată la termen nr. VL 075.

Astfel, SRL ,,Termostal Impex” a livrat SC “Inter-Standard” SRL marfă în

valoare totală de 25 000 lei, care urma a fi achitată de către pârât în termen de 21

zile calendaristice din momentul livrării, după cum prevede pct. 3.2 și 3.4 al

contractului.

În acest sens indică conform pct. 3.6 al contractului vânzare-cumpărare cu

plată la termen nr. VL 075 din 15 iulie 2014, în cazul în care cumpărătorul nu va

efectua plata la termen, acesta va plăti o penalitate d 1 % din suma neachitată pentru

fiecare zi de întârziere, până la data plății efective sau integrale.

Precizează reclamantul că SC “Inter-Standard” SRL neonorându-și

obligațiunile contractuale a acumulat, conform actului de verificare a decontărilor

1

din 06 martie 2015, față de SRL ,,Termostal Impex”, o datorie restantă în mărime de

12 011,29 lei și penalitatea în mărime de 33 391,95 lei, în total 45 403,24 lei.

În susținerea celor invocate indică reclamantul prevederile art. 514 Cod civil

în conformitate cu care obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice

alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Invocă reclamantul și prevederile art. 572 Cod civil în conformitate cu care

temeiul executării rezidă în existența unei obligații.

Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la

locul și în momentul stabilit.

Precizează SRL ,,Termostal Impex” că la 10 noiembrie 2014 și 25 noiembrie

2014 a expediat în adresa SRL “Inter-Standard” notificarea nr. 1634 și notificarea

nr. 1635, prin care a informat pârâtul despre necesitatea achitării datoriei debitoare

în termen de 07 zile de la data recepționării notificării, cerințele însă nu au fi

satisfăcute.

Cere reclamantul încasarea de la SC “Inter-Standard” SRL a datoriei în

mărime de 45 403, 24 lei și a sumei de 1362,09 lei cu titlu de taxă de stat achitată la

depunerea acțiunii.

Ulterior, pe parcursul examinării pricinii, reclamantul a susținut doar parțial

acțiunea solicitînd admiterea acesteia în partea încasării penalității în mărime de 33

391,95 lei din considerentul că SRL “Inter-Standard” după înaintarea prezentei

acțiuni a achitat datoria.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 iulie 2015, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Termostal Impex”

împotriva SRL “Inter-Standard” cu privire la încasarea datoriei, penalității și a

cheltuielilor de judecată, legate de plata taxei de stat.

S-a încasat de la SRL “Inter-Standard” împotriva SRL ,,Termostal Impex”

suma de 21620,32 lei cu titlu de penalitate și 10008,94 lei cu titlu de taxă de stat, iar

în total s-a încasat suma de 22 629,26 lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 67, 73-76).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, s-a respins apelul

declarat de avocatul Iulian E. Iorga în interesele SC “Inter-Standard” SRL și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 20 iulie 2015 (f.d.

158, 159-165).

La 26 septembrie 2016, avocatul Iulian E. Iorga a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, solicitînd admiterea recursului,

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei

Buiucani municipiul Chișinău din 20 iulie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri de

respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, la emiterea deciziei

contestate instanța de apel nu a stabilit circumstanțele pricinii și nu a aplicat legea

care trebuia aplicată.

Respectiv, cerința privind încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere urma

a fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece contractul prezentat de SRL ,,Termostal

Impex” nu a fost semnat de administratorul SC “Inter-Standard” SRL.

2

La fel, la emiterea deciziei contestate susține recurentul că instanța nu a ținut

cont de faptul că lipsește consimțământul SC “Inter-Standard” SRL din care rezultă

nulitatea absolută a clauzei penale.

De asemenea consideră neîntemeiate concluziile instanței, și în situația în

care pe parcursul examinării pricinii nu au fost prezentate probe, care confirmă

îndeplinirea obligațiilor contractuale și de către intimat.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat avocatul Iulian E. Iorga în

interesele SC “Inter-Standard” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în

recursul declarat de SC “Inter-Standard” SRL, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

3

considera recursul declarat de avocatul Iulian E. Iorga în interesele SC “Inter-

Standard” SRL ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de avocatul Iulian E. Iorga în interesele societății

comerciale “Inter-Standard” societate cu răspundere limitată, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat

4