2rac-500/16 — încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2rac-500/16 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță – O.Cernei dosarul nr. 2rac-500/16 instanța de apel – N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu ÎNCHEIERE 30 noiembrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Iulian E. Iorga în interesele societății comerciale “Inter-Standard” societate cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea cu răspundere limitată ,,Termostal Impex” împotriva societății comerciale “Inter- Standard” societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de avocatul Iulian E. Iorga în interesele societății comerciale “Inter-Standard” societate cu răspundere limitată și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 20 iulie 2015 c o n s t a t ă La 24 martie 2015 reprezentantul societății cu răspundere limitată ,,Termostal Impex” (SRL ,,Termostal Impex”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva societății comerciale “Inter-Standard” societate cu răspundere limitată (SC “Inter-Standard” SRL) cu privire la încasarea sumei.
În motivarea acțiunii a indicat că la 15 iulie 2014 a încheiat cu SRL “Inter- Standard” un contract de vânzare-cumpărare cu plată la termen nr. VL 075. Astfel, SRL ,,Termostal Impex” a livrat SC “Inter-Standard” SRL marfă în valoare totală de 25 000 lei, care urma a fi achitată de către pârât în termen de 21 zile calendaristice din momentul livrării, după cum prevede pct. 3.2 și 3.4 al contractului. În acest sens indică conform pct. 3.6 al contractului vânzare-cumpărare cu plată la termen nr. VL 075 din 15 iulie 2014, în cazul în care cumpărătorul nu va efectua plata la termen, acesta va plăti o penalitate d 1 % din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere, până la data plății efective sau integrale.
Precizează reclamantul că SC “Inter-Standard” SRL neonorându-și obligațiunile contractuale a acumulat, conform actului de verificare a decontărilor 1 din 06 martie 2015, față de SRL ,,Termostal Impex”, o datorie restantă în mărime de 12 011,29 lei și penalitatea în mărime de 33 391,95 lei, în total 45 403,24 lei. În susținerea celor invocate indică reclamantul prevederile art. 514 Cod civil în conformitate cu care obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii. Invocă reclamantul și prevederile art. 572 Cod civil în conformitate cu care temeiul executării rezidă în existența unei obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.
Precizează SRL ,,Termostal Impex” că la 10 noiembrie 2014 și 25 noiembrie 2014 a expediat în adresa SRL “Inter-Standard” notificarea nr. 1634 și notificarea nr. 1635, prin care a informat pârâtul despre necesitatea achitării datoriei debitoare în termen de 07 zile de la data recepționării notificării, cerințele însă nu au fi satisfăcute. Cere reclamantul încasarea de la SC “Inter-Standard” SRL a datoriei în mărime de 45 403, 24 lei și a sumei de 1362,09 lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii. Ulterior, pe parcursul examinării pricinii, reclamantul a susținut doar parțial acțiunea solicitînd admiterea acesteia în partea încasării penalității în mărime de 33 391,95 lei din considerentul că SRL “Inter-Standard” după înaintarea prezentei acțiuni a achitat datoria.
Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 iulie 2015, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Termostal Impex” împotriva SRL “Inter-Standard” cu privire la încasarea datoriei, penalității și a cheltuielilor de judecată, legate de plata taxei de stat. S-a încasat de la SRL “Inter-Standard” împotriva SRL ,,Termostal Impex” suma de 21620,32 lei cu titlu de penalitate și 10008,94 lei cu titlu de taxă de stat, iar în total s-a încasat suma de 22 629,26 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 67, 73-76). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, s-a respins apelul declarat de avocatul Iulian E. Iorga în interesele SC “Inter-Standard” SRL și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 20 iulie 2015 (f.d.
158, 159-165). La 26 septembrie 2016, avocatul Iulian E. Iorga a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 20 iulie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. În motivarea recursului recurentul a indicat că, la emiterea deciziei contestate instanța de apel nu a stabilit circumstanțele pricinii și nu a aplicat legea care trebuia aplicată. Respectiv, cerința privind încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere urma a fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece contractul prezentat de SRL ,,Termostal Impex” nu a fost semnat de administratorul SC “Inter-Standard” SRL.
2 La fel, la emiterea deciziei contestate susține recurentul că instanța nu a ținut cont de faptul că lipsește consimțământul SC “Inter-Standard” SRL din care rezultă nulitatea absolută a clauzei penale. De asemenea consideră neîntemeiate concluziile instanței, și în situația în care pe parcursul examinării pricinii nu au fost prezentate probe, care confirmă îndeplinirea obligațiilor contractuale și de către intimat. Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat avocatul Iulian E. Iorga în interesele SC “Inter-Standard” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de SC “Inter-Standard” SRL, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 3 considera recursul declarat de avocatul Iulian E. Iorga în interesele SC “Inter- Standard” SRL ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de avocatul Iulian E. Iorga în interesele societății comerciale “Inter-Standard” societate cu răspundere limitată, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Galina Stratulat 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.