2ra-2654/16 — obligarea emiterii deciziei de recuperare a valorii bunurilor confiscate, naționalizate în urma represiunilor politice

Prima instanță: Judecătoria Strășeni Dosarul nr. 2ra-2654/16

Judecător: V. Lazari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Consiliul raional Strășeni,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anton Petru

împotriva Consiliului raional Strășeni cu privire la obligarea emiterii deciziei de

recuperare a valorii bunurilor confiscate, naționalizate în urma represiunilor politice,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Consiliul raional Strășeni, a fost casată parțial hotărîrea

Judecătoriei Strășeni din 05 decembrie 2014,

c o n s t a t ă

La 14 mai 2014, Anton Petru s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către

Consiliul raional Strășeni cu privire la obligarea emiterii deciziei de restituire a

bunurilor confiscate, naționalizate sau de recuperare a valorii acestora victimelor

represiunilor politice.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 29.01.2014, i-a fost

eliberată de Serviciul tehnologii informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al

RM, în persoana președintelui comisiei de reabilitare, Sergiu Strungaru, adeverința

de reabilitare nr. 8/6-03-A-58/2014.

Menționează că, conform adeverinței de reabilitare menționate, reclamantul

Anton Petru Andrei, a.n. 1931, în dosar 1932, împreună cu membrii familiei sale și

anume: Anton Andrei Zahăr, a.n. 1891, Anton Varvara, a.n. 1898, Anton Gheorghe

Andrei, a.n. 1936 și Anton Stepan Andrei, a.n. 1938, la data de 06.06.1949, în baza

Hotărârii Consiliului de Miniștri al RSSM nr. 509 din 28.06.1949, au fost deportați

din s. Ghelauza, r-1 Strășeni peste hotarele Republicii, aflându-se în deportare până

la data de 19.07.1958, în regiunea Tiumeni (Federația Rusă).

în baza Hotărârii Consiliului de Miniștri al RSSM nr. 115 din 10.04.1989 și

conform Legii nr.1225-XII din 08.12.1992 privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice reclamantul Anton Petru împreună cu membrii familiei sale au

fost reabilitați.

Comunică reclamantul că, în calitate de victimă a represiunilor politice a

adresat Consiliului raional Strășeni cererea din 11.02.2014, prin care a solicitat

reintegrarea în drepturile sale în legătură cu represiunile politice prin identificarea

bunurilor ce urmează a fi restituite, determinarea valorii acestora în baza

documentelor ce atestă confiscarea, naționalizarea bunurilor sau scoaterea lor în

orice alt mod din posesie și emiterea unei decizii privind restituirea bunurilor (care s-

au păstrat în natură) sau privind recuperarea valorii bunurilor (care nu s-au păstrat în

natură) prin achitarea compensației bănești, luându-se ca bază prețurile de piață în

vigoare la data intrării cererii.

Prin răspunsul nr. A-44/14 din 21.02.2014, emis de Președintele raionului

Strășeni i s-a refuzat în cerințele înaintate, drept motiv fiind invocat faptul că a

expirat termenul de prescripție pentru depunerea cererii de restituire a bunurilor de

care au fost deposedați.

Considerând refuzul Consiliului raional Strășeni ca fiind ilegal, neîntemeiat și

pasibil de revocare a adresat cererea prealabilă din 17.03.2014, prin care a solicitat

revocarea răspunsului nr. A-44/14 din 21.02.2014, la care prin răspunsul nr.A-67/14

din 15.04.2014 a primit refuz în soluționarea cererii prealabile depuse, invocându-se

expirarea termenului de prescripție de 3 ani pentru adresarea cu cererea de restituire

a averii naționalizate în urma represiunilor politice sau a valorii acesteia.

Consideră ambele răspunsuri ale Consiliului raional Strășeni ilegale, motiv

pentru care, reclamantul Anton Petru solicită, obligarea Consiliului raional Strășeni

de a emite decizie privind restituire a bunurilor (care s-au păstrat în natură) sau

privind recuperarea valorii bunurilor (care nu s-au păstrat în natură) care au fost

confiscate, naționalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în urma erpresiunilor

politice prin achitarea compensației bănești subsemnatului, luîndu-se ca bază

prețurile de piață în vigoare la data intrării cererii.

Prin cererea de concretizare depusă la 21 noiembrie 2014, s-a indicat că, la data

de 20.12.1989, Anton Petru într-adevăr a depus o cerere privind compensarea

bunurilor confiscate, însă la acel moment dânsul nu era reabilitat, despre reabilitarea

sa aflând abia la data de 29.01.2014, când a primit și adeverința în acest sens.

Potrivit Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice termenul de trei

ani începe a curge de la data înștiințării persoanei supuse represiunilor despre

reabilitarea acesteia, respectiv reclamantul s-a încadrat în acest termen.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 05 decembrie 2014:

-A fost admisă acțiunea;

-A fost obligat Consiliul raional Strășeni să emită decizia privind restituirea lui

Anton Petru bunurilor confiscate, naționalizate de la părinții acestuia Anton Andrei,

a.n. 1891 și Anton Varvara, a.n. 1898, din s. Ghelăuza, r-nul Strășeni, la data de 06

iulie 1949 sau de recuperare a valorii acestora.

La 24 decembrie 2014, Consiliul raional Strășeni, a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Strășeni din 05 decembrie 2014, solicitând admiterea acestuia

si casarea hotărârii instanței de fond.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2016:

-A fost admis apelul declarat de Consiliul raional Strășeni;

-A fost casată hotărârea Judecătoriei Strășeni din 05 decembrie 2014, în partea

obligării Consiliului raional Strășeni de a emite decizie de restituire a bunurilor

confiscate, naționalizate, în urma represiunilor politice;

-S-au respins pretențiile înaintate de Anton Petru către Consiliul raional

Strășeni privind obligarea emiterii deciziei de restituire a bunurilor confiscate,

naționalizate, în urma represiunilor politice;

-În partea admiterii pretențiilor înaintate de Anton Petru către Consiliul raional

Strășeni privind obligarea emiterii deciziei de recuperare a valorii bunurilor

confiscate, naționalizate în urma represiunilor politice, hotărârea Judecătoriei

Strășeni din 05 decembrie 2014, s-a menținut.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 13 septembrie 2016, în termenul

prevăzut de lege, Consiliul raional Strășeni a declarat recurs, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2016 precum și a

hotărîrii Judecătoriei Strășeni din 05 decembrie 2014.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța în

lipsa actelor de confiscare, hotărîrii de constatare a bunurilor cu toate dimensiunile,

în baza Raportului nul de evaluare a proprietății imobiliare a obligat Consiliul

raional să emită decizia de recuperare a valorii bunurilor confiscate, naționalizate în

urma represiunilor politice.

La 11 noiembrie 2016, Anton Petru a prezentat referință pe marginea recursului

declarat, solicitînd respingerea acestuia.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul raional Strășeni nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești

contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Consiliul raional Strășeni ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Consiliul raional Strășeni se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță