2ra-2737/16 — recunoașterea ilegalității acțiunilor și anularea hotărârii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea ilegalităţii acţiunilor şi anularea hotărârii
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2737/16 — recunoașterea ilegalității acțiunilor și anularea hotărârii (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 2ra-2737/16
prima instanță - (Judecătoria Comrat) V. Harpacov
instanța de apel - (Curtea de Apel Comrat) S. Gubenco, G. Colev, Ș. Starciuc
ÎNCHEIERE
30 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, Svetlana Filincova
judecători Maria Ghervas
Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghii
Dudoglo,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii
Dudoglo împotriva Consiliului Ramural Comrat al Sindicatului Lucrătorilor din
Cultură și Organizației sindicale primare a lucrătorilor întreprinderii de stat
Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova-Concert” din Comrat,
intervenient accesoriu întreprinderea de stat Organizația Concertistică și de
Impresariat „Moldova-Concert”, privind recunoașterea ilegalității acțiunilor și
anularea hotărârii din 05 septembrie 2014,
împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 26 mai 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de Gheorghii Dudoglo și menținută hotărârea Judecătoriei
Comrat din 26 octombrie 2015,
c o n s t a t ă:
La 27 noiembrie 2014 Gheorghii Dudoglo a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului Ramural Comrat al Sindicatului Lucrătorilor din
Cultură și Organizației sindicale primare a lucrătorilor ÎS OCI „Moldova-Concert”
din Comrat, prin care a solicitat:
- recunoașterea ilegalității acțiunilor Consiliului Ramural Comrat al
Sindicatului Lucrătorilor din Cultură, manifestate prin neexaminarea corespunzătoare
a cererii prealabile și neexaminarea cerințelor expuse în ea, cu obligarea de a examina
și soluționa cererea;
1
- anularea hotărârii Organizației sindicale primare a lucrătorilor ÎS OCI
„Moldova-Concert” din Comrat din 05 septembrie 2014, adoptată prin procesul-
verbal nr. 1 din aceiași dată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că începând cu anul 1986 este
membru al Sindicatului Lucrătorilor din Cultură din Republica Moldova.
Susține că la 05 septembrie 2014, Organizația sindicală primară a lucrătorilor
ÎS OCI „Moldova-Concert” din Comrat, unde a activat în funcție de solist-vocalist, a
dat acordul la concedierea sa în baza art. 86 Codul muncii, pentru absența de la lucru
timp de 4 ore consecutive.
Menționează că, la 20 octombrie 2014 s-a adresat cu cerere prealabilă către
Președintele Consiliului Ramural Comrat al Sindicatului Lucrătorilor din Cultură, la
care a primit un răspuns formal, cererea ne fiind examinată, iar cerințele înaintate
fiind ignorate.
Consideră că, după conținutul său, răspunsul primit la cererea prealabilă
contravine prevederilor Statutului Sindicatului Lucrătorilor din Cultură și
prevederilor art. 4, 8 și 12 Legea cu privire la petiționare.
La 30 ianuarie 2015 reclamantul a depus cerere de completare a acțiunii, prin
care a invocat argumente suplimentare în susținerea acțiunii, totodată solicitând
obligarea ÎS OCI „Moldova-Concert” din Comrat de a prezenta tabelele de pontaj ale
salariaților Pavel Cazanji și Gheorghii Dudoglo pentru perioada decembrie 2013 -
ianuarie 2014 și citarea martorilor. (vol. I, f.d. 59-61)
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Comrat din 26 octombrie 2015 în
proces a fost atrasă, în calitate de intervenient accesoriu, ÎS OCI „Moldova-Concert”.
(vol. I, f.d. 151 verso)
Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 26 octombrie 2015 cererea de chemare
în judecată depusă de Gheorghii Dudoglo împotriva Consiliului Ramural Comrat al
Sindicatului Lucrătorilor din Cultură și Organizației sindicale primare a lucrătorilor
ÎS OCI „Moldova-Concert” din Comrat, intervenient accesoriu ÎS OCI „Moldova-
Concert”, privind recunoașterea ilegalității acțiunilor și anularea hotărârii din 05
septembrie 2014, s-a respins ca neîntemeiată.
Ne fiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 25 noiembrie 2015
reclamantul Gheorghii Dudoglo a contestat-o cu apel.
Prin decizia Curții de Apel Comrat din 26 mai 2016 s-a respins apelul declarat
de Gheorghii Dudoglo și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Comrat din 26
octombrie 2015.
La 01 august 2016, prin intermediul oficiului poștal (vol. II f.d. 14) Gheorghii
Dudoglo a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 16 august 2016 a
depus cerere suplimentară (vol. II f.d. 22-23), prin care a solicitat admiterea acestuia,
2
casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 26 mai 2016, cu restituirea pricinii la
rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel
invocând că pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.
În acest sens, susține recurentul că nu a fost înștiințat despre petrecerea ședinței
de judecată și, respectiv, aceasta a avut loc în lipsa sa.
Prin urmare, menționează că instanța i-a îngrădit dreptul la un proces echitabil,
fiind în imposibilitate de a depune cereri și a prezenta probe în susținerea poziției
sale.
Totodată, invocă încălcarea de către instanțele de judecată inferioare a art. 121
Codul de procedură civilă.
La 29 noiembrie 2016 Consiliul Ramural Comrat al Sindicatului Lucrătorilor
din Cultură și Organizația sindicală primară a lucrătorilor ÎS OCI „Moldova-Concert”
din Comrat au depus referințe prin care au indicat că recursul depus de Gheorghii
Dudoglo nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul
de procedură civilă, solicitând declararea acestuia inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate, expediată în adresa
participanților la proces la 10 iunie 2016 (vol. I f.d. 274), a fost recepționată de către
recurent la 14 iunie 2016 (vol. I f.d. 278).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și recursul
declarat la 03 august 2016, se consideră depus în termen.
Analizând modul în care recurentul Gheorghii Dudoglo și-a exercitat dreptul la
recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) Codul de procedură civilă.
Astfel, analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de
declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele
3
stabilite de norma precitată, instanța de apel aplicând corect normele de drept
material și de drept procedural.
Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă,
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în
viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4)
Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în
prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie
temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea
deciziei dar nu și temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul
judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432
alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite la art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu
rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Cu referire la argumentul privind aplicarea eronată a normelor de drept
material, colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a
manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material și din care circumstanțe
aceasta rezultă. Colegiul reține că acesta argument al recurentului poartă un caracter
declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței
de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.
4
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Gheorghii
Dudoglo nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul
de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Gheorghii Dudoglo, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, Svetlana Filincova
judecători Maria Ghervas
Dumitru Mardari
5