3ra-1636/16 — încasarea plăților salariale restantante, a penalității și a încasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea plăţilor salariale restantante, a penalităţii şi a încasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- Aprecierea probelor, Limitele judecării apelului
3ra-1636/16 — încasarea plăților salariale restantante, a penalității și a încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 3ra-1636/16
prima instanță: A. Catană
instanța de apel: N. Budăi, N. Simciuc, V. Efros
D E C I Z I E
23 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii: Valentina Clevadî, Tamara Chișca -Doneva
Mariana Pitic, Oleg Sternioală,
examinând cererea de recurs depusă de către Boris Vataman,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Vataman
împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului de Poliție Ialoveni al
Inspectoratului General de Poliție cu privire la încasarea restanțelor salariale pentru
munca prestată suplimentar, a penalități și a prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016, prin care a fost
admisă cererea de apel declarată de Boris Vataman, fiind casată hotărârea Judecătoriei
Centru mun. Chișinău din 11 februarie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri privind
respingerea acțiunii,
c o n s t a t
La 22 iulie 2014, Boris Vataman a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului de Poliție Ialoveni al
Inspectoratului General de Poliție cu privire la încasarea restanțelor salariale pentru
munca prestată suplimentar, a penalități și a prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii Vataman Boris a indicat că a efectuat serviciul în organele
afacerilor interne, ultima funcție deținută fiind de inspector al SPR a CGP mun.
Chișinău din care a demisionat în legătură cu pensionarea. Astfel, conform ordinului
Ministerului Afacerilor Interne nr. 76 ef. din 26 martie 2010, Vataman Boris a fost
concediat din organele afacerilor interne, cu dreptul de a primi pensie pe linia
Ministerului Afacerilor Interne, cu achitarea indemnizației unice la concediere și a
unei compensații bănești pentru concediile neutilizate în perioada activității în
organele și subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne.
1
Susține că anterior prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 532 ef. din
14 noiembrie 2008, a fost numit în funcția de inspector operativ de serviciu al
Unităților de gardă a Inspectoratului de Poliție Ialoveni, unde a activat până la 05
iunie 2009. Conform ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 51 din 21 februarie
2001, care la acel moment reglementa activitatea Unităților de gardă din sistemul
Ministerului Afacerilor Interne, în timpul serviciului diurn conducerea comisariatului
de poliție urma să-i acorde întreruperi în serviciu pentru primirea hranei și odihnă cu
durata: 6 ore - în trei schimburi și 4 ore - în patru schimburi. De asemenea, conform
prevederilor acestui ordin întreruperile urmau a fi acordate în așa fel, încât în unitatea
de gardă să se afle nu mai puțin de 2 lucrători, inclusiv unul titular.
Menționează reclamantul că, conducerea comisariatului de poliție nu i-a
acordat întreruperi în serviciu pentru primirea hranei și odihnă, deoarece din cauza
organizării necorespunzătoare a serviciului în unitatea de gardă în permanență
rămâneau doar inspectorul operativ de serviciu și ajutorul ofițerului operativ de
serviciu, din acest motiv nu avea posibilitatea să i-a întreruperi în serviciu pentru
primirea hranei și odihnei, întrucât în unitatea de gardă urma să se afle nu mai puțin
de 2 lucrători. Mai mult ca atât, în orele de odihnă acordate la sfârșitul schimbului,
reclamantul era chemat la comisariat pentru a participa la orele de pregătire fizică și
de luptă, la lecțiile din cadrul pregătirii profesionale la locul de serviciu și la ședințele
operative, care aveau loc în zilele de joi ale fiecărei săptămâni aproximativ 4 ore (de
la ora 800 și până la ora 1200, iar uneori până la orele 1300).
Astfel indică reclamantul că a lucrat suplimentar normei stabilite 359 ore în
perioada noiembrie 2008 - iunie 2009, pentru care urma să i se achite 5464,95 lei; în
lunile ianuarie 2009 și aprilie 2009 a lucrat 34 ore în zilele de sărbători pentru care
urma să i se achite suplimentar 330,46 lei.
Totodată reclamantul menționează că conform art. 330 alin. (2) Codul muncii,
urmează să fie achitată penalitatea pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 3688,90
lei.
Relatează reclamantul că conform ordinelor Comisariatului de Poliție raionul
Ialoveni nr. 26 din 27 martie 2009 și nr. 23 ef. din 26 mai 2009, a fost privat
neîntemeiat de o parte din indemnizațiile lunare conform totalurilor activității la
funcția de inspector operativ de serviciu al Unităților de gardă al Secției organizare,
analiză și control al Inspectoratului de Poliție Ialoveni, care au fost stabilite și achitate
cu derogare de la prevederile Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată
a indemnizației militarilor, ofițerilor de informații și securitate, efectivului de trupă și
corpului de comandă angajați prin contract din organele apărării naționale, securității
statului și ordinii publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 186 din 20 februarie
2008.
Consideră reclamantul că din cauza privării de o parte din indemnizațiile
lunare conform totalurilor activității la funcția de inspector operativ de serviciu al
Unităților de gardă al Secției organizare, analiză și control al Inspectoratului de
Poliție Ialoveni, a fost prejudiciat material cu suma de 1244, 31 lei.
2
La 21 ianuarie 2011, Vataman Boris a depus cerere prealabilă în adresa
Inspectoratului de Poliție Ialoveni, prin care a solicitat să i se achite restanțele salariale
și penalitatea în sumă de 10 398,16 lei și modificarea ordinelor Comisariatului de
Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de Poliție nr. 26 din 27 martie 2009 și nr.
23 ef. din 26 mai 2009, cu stabilirea mărimii indemnizațiilor lunare conform
totalurilor activității pentru lunile martie și mai 2009 în mărime de 50% din soldă.
Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Ialoveni cererea prealabilă a fost respinsă.
Ulterior, la 28 februarie 2011, Boris Vataman a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de
Poliție, prin care a solicitat obligarea achitării restanțelor salariale pentru orele de
muncă lucrate peste normă și celor prestate în zilele de sărbători în sumă de 9153,85
lei, penalitatea în sumă de 1244,31 lei, în total 10 398,16 lei. Prin hotărârea
Judecătoriei Ialoveni din 19 martie 2013, care a fost menținută prin deciziei Curții de
Apel Chișinău din 19 iunie 2013 acțiunea a fost respinsă, deoarece a fost depusă
împotriva pîrîtului necorespunzător.
La 16 mai 2014 Boris Vataman a depus cerere prealabilă în adresa Ministerului
Afacerilor Interne și Inspectoratului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de
Poliție prin care în mod repetat a solicitat să i achite restanțele salariale pentru orele
de muncă lucrate peste normă, cele prestate în zilele de sărbători și penalitatea în sumă
de 10 398, 16 lei, precum și prejudiciul moral în sumă de 10 398,16 lei. Prin răspunsul
Ministerului Afacerilor Interne nr. 10/V-213 din 16 iunie 2014, cererea prealabilă a
fost lăsată fară examinare, deoarece a fost depusă cu omiterea termenului de
prescripție, iar prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului
General de Poliție nr. 7051 din 13 iunie 2014 a fost informat că, în baza art. 20 al
Legii cu privire la petiționare cererea înaintată nu a fost reexaminată din considerente
ca a fost depusă repetat.
Consideră că termenul de prescripție nu a fost omis, deoarece prin depunerea
la 28 februarie 2011 acțiunii anterioare împotriva Inspectoratului de Poliție Ialoveni
al Inspectoratului General de Poliție cu privire la același obiect al acțiunii, curgerea
termenului de prescripție a fost întrerupt, iar timpul care s-a scurs până la întreruperea
cursului prescripției extinctive nu se include în noul termen de prescripție extinctivă.
Noul termen de prescripție a început să curgă din data intrării în vigoare a deciziei
Curții de Apel Chișinău prin care instanța de apel a dispus că, subiect de drept în acest
litigiu este Ministerul Afacerilor Interne. Consideră reclamantul că prezenta acțiune
este depusă cu respectarea termenului de prescripție extinctivă prevăzut de lege.
Solicită Boris Vataman restabilirea în termenul de prescripție, obligarea
Inspectoratului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de Poliție să modifice în
privința sa ordinele Comisariatului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de
Poliție nr. 26 din 27 martie 2009 și nr. 23 ef. din 26 mai 2009, cu stabilirea mărimii
indemnizațiilor lunare conform totalurilor activității pentru lunile martie și mai 2009
în mărime de 50% din soldă, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i achite
restanțele salariale pentru orele de muncă lucrate peste normă, cele prestate în zilele
3
de sărbători în sumă de 9153,85, penalitatea în sumă de 1244,31 lei și prejudiciul
moral în mărime de 10 398,16 lei.
Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 noiembrie 2015 a fost
admisă parțial cererea depusă de Ministerul Afacerilor Interne privind încetarea
procesului, fiind dispusă încetarea procesului civil la acțiunea depusă de Boris
Vataman împotriva Inspectoratului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de
Poliție cu privire la modificarea ordinelor Comisariatului de Poliție Ialoveni al
Inspectoratului General de Poliție nr. 26 din 27 martie 2009 și nr. 23 ef. din 26 mai
2009, cu stabilirea mărimii indemnizațiilor lunare conform totalurilor activității
pentru lunile martie și mai 2009 în mărime de 50% din soldă și încasarea din contul
Comisariatului de Poliție Ialoveni a prejudiciului moral, deoarece nu poate fi
examinată în mod repetat litigiul între același părți cu privire la același obiect și în
baza acelorași temeiuri asupra cărora există o hotărâre judecătorească rămasă
definitivă (f.d. 83-85).
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 februarie 2016,
acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție (f.d. 89-
98).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016, a fost admisă cererea
de apel declarată de Boris Vataman, fiind casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 11 februarie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea
acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d. 119-128).
La 08 iulie 2016, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților
la proces copia deciziei adoptate (f.d. 129)
La 13 septembrie 2016, Boris Vataman a depus recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu
remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.
În conformitate cu art. 434 al.(1) Cod Procedură Civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data pronunțării deciziei, iar în cazul redactării acesteia, de la
data înștiințării scrise a părților despre semnarea hotărârii redactate.
Prin prisma normei citate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat în
termen, deoarece la materialele pricinii nu există dovada recepționării de către
recurent a deciziei instanței de apel, iar conform recursului, recurentul a indicat că a
recepționat copia deciziei instanței de apel la 20 iulie 2016 (f.d. 131).
Recurentul Boris Vataman în motivarea recursului a indicat că, instanța de apel
la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept procedural și material, nu
a constatat și elucidat circumstanțele care au importanță pentru examinarea justă a
pricinii. Recurentul consideră eronată concluzia instanței de apel că acțiunea cu
privire la încasarea restanțelor salariale este neîntemeiată, deoarece cerința dață este
o cerință subsecventă pretenției privind anularea ordinelor. Astfel recurentul
menționează că cerința privind achitarea restanțelor salariale este o pretenție care nu
are conexiune cu pretenția privind contestarea ordinelor.
4
În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
La 29 iunie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului
Afacerilor Interne cererea de recurs depusă de Boris Vataman cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței.
La 26 octombrie 2016 Ministerul Afacerilor Interne a depus referințe la cererea
de recurs, solicitînd declararea recursului ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează
fară înștiințarea participanților la proces.
Judecînd recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și restituirea
pricinii spre rejudecare în aceiași instanță din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de
apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța
de recurs.
Din materialele pricinii s-a constatat că Boris Vataman a activat în perioada 14
noiembrie 2008 – 05 iunie 2009 în funcția de inspector operativ de serviciu al
Unităților de gardă al Secției organizare, analiză și control al Inspectoratului de Poliție
Ialoveni.
La 28 februarie 2011, Boris Vataman a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de Poliție, prin
care a solicitat obligarea achitării restanțelor salariale pentru orele de muncă lucrate
peste normă și celor prestate în zilele de sărbători și penalitatea în sumă de 10 398,16
lei, precum și prejudiciul moral în sumă de 10 398,16 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 19 martie 2013, care a fost menținută
prin deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2013 acțiunea a fost respinsă,
deoarece a fost depusă împotriva unui pîrît necorespunzător, indicîndu-se asupra
faptului că Boris Vataman s-a aflat în relații de muncă cu Ministerul Afacerilor
Interne (f.d. 42-47).
La 16 mai 2014 Boris Vataman a depus cerere prealabilă în adresa Ministerului
Afacerilor Interne și Inspectoratului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de
Poliție prin care în mod repetat a solicitat să i achite restanțele salariale pentru orele
de muncă lucrate peste normă, cele prestate în zilele de sărbători și penalitatea în sumă
de 10 398, 16 lei, precum și prejudiciul moral în sumă de 10 398,16 lei (f.d. 9-11).
Prin răspunsul Ministerului Afacerilor Interne nr. 10/V-213 din 16 iunie 2014,
cererea prealabilă a fost lăsată fară examinare, deoarece a fost depusă cu omiterea
termenului de prescripție, iar prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Ialoveni al
5
Inspectoratului General de Poliție nr. 7051 din 13 iunie 2014 Boris Vataman a fost
informat că, în baza art. 20 al Legii cu privire la petiționare cererea înaintată nu a fost
reexaminată din considerente ca a fost depusă repetat (f.d. 12,14).
La 22 iulie 2014, Boris Vataman a depus prezenta cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului de Poliție Ialoveni al
Inspectoratului General de Poliție prin care a solicitat restabilirea în termenul de
prescripție, obligarea Inspectoratului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de
Poliție să modifice în privința sa ordinele Comisariatului de Poliție Ialoveni al
Inspectoratului General de Poliție nr. 26 din 27 martie 2009 și nr. 23 ef. din 26 mai
2009, cu stabilirea mărimii indemnizațiilor lunare conform totalurilor activității
pentru lunile martie și mai 2009 în mărime de 50% din soldă, obligarea Ministerului
Afacerilor Interne să-i achite restanțele salariale pentru orele de muncă lucrate peste
normă, cele prestate în zilele de sărbători în sumă de 9153,85, penalitatea în sumă de
1244,31 lei și prejudiciul moral în mărime de 10 398,16 lei.
La 30 noiembrie 2015, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne a depus
cerere, prin care a solicitat conform art. 265 lit. b) CPC încetarea procesului, deoarece
într-un litigiul între același părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri
există o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă (f.d. -51-52).
Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 noiembrie 2015 a fost
admis parțial cererea depusă de Ministerul Afacerilor Interne privind încetarea
procesului, fiind dispusă încetarea procesului civil la acțiunea depusă de Boris
Vataman împotriva Inspectoratului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de
Poliție (f.d. 83-85).
În ceea ce privește cerințele înaintate de Boris Vataman împotriva Ministerului
Afacerilor Interne cu privire la încasarea restanțelor salariale, a penalității și a
prejudiciului moral, prima instanță prin hotărârea din 11 februarie 2016 a respins
acțiunea ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.
Instanța de apel prin decizia din 30 iunie 2016 a casat hotărârea primei instanțe
și a emis o nouă hotărâre privind respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În susținerea concluziei adoptate, instanța de apel a menționat că curgerea
termenului de prescripție a fost întrerupt la 28 februarie 2011, adică ziua sesizării
instanței judecătorești cu cererea de chemare în judecată anterioară, iar efectul
principal al întreruperii termenului de prescripție reprezintă începerea curgerii unui
nou termen de prescripție.
Astfel instanța de apel a considerat că cererea de chemare în judecată este depusă
în interiorul termenului de prescripție, însă acțiunea este neîntemeiată.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră justă concluzia instanței de apel cu privire la faptul că acțiunea
înaintată de Boris Vataman a fost depusă în interiorul termenului de prescripție, or
conform art. 277 alin. (1) lit. a) CPC cursul prescripției extinctive se întrerupe în cazul
intentării unei acțiuni în modul stabilit.
Totodată, instanța de recurs constată, că decizia instanței de apel privind
netemeinicia acțiunii este una pripită, nemotivată, iar concluziile instanței de apel sunt
6
expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a fi dată o
apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul
existent la dosar, precum și normelor de drept ce reglementează acest aspect, fapt ce
contravine prevederilor art. 239 CPC și art. 241 alin. (5) CPC,
Or, analiza pe care instanța o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care
i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și simplă,
precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.
Astfel instanța de recurs menționează că singurul motivul invocat de instanța de
apel în vederea netemeinicii acțiunii a fost faptul că Boris Vataman nu a contestat
ordinele Comisariatului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului General de Poliție nr. 26
din 27 martie 2009 și nr. 23 ef. din 26 mai 2009, iar cerința privind încasarea
restanțelor salariale, a penalității și a prejudiciului moral este o cerință subsecventă.
În acest context este de reținut faptul că prin ordinele Comisariatului de Poliție
Ialoveni al Inspectoratului General de Poliție nr. 26 din 27 martie 2009 cu privire la
stabilirea indemnizației conform totalurilor activității și ordinul nr. 23 ef. din 26 mai
2009 cu privire la stabilirea indemnizației conform totalurilor activității a fost stabilită
indemnizația pentru luna martie 2009 și luna mai 2009 (f.d. 20-21).
Prin urmare ordinele enunțate mai sus nu au conexiune cu pretenția privind
încasarea restanțelor salariale, a penalității și a prejudiciului moral solicitată de către
recurent.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție constată că Boris Vataman a invocat drept dovadă a prestării orelor
suplimentare graficul de serviciu a efectivului Unității de Gardă (f.d. 16-17).
La caz, aceste grafice stabilesc ordinea pe zile în care Boris Vataman în calitate
de inspector operativ de serviciu al Unității de Gardă al Comisariatului de Poliție
Ialoveni urma să-și satisfacă serviciul.
În circumstanțele enunțate, instanța de apel urmează să supună examinării
rapoartele întocmite de Boris Vataman la sfîrșitul fiecărui schimb pentru a stabili dacă
serviciul a fost efectuat în aceste zile.
Totodată Colegiul menționează că documentul ce servește bază pentru calcularea
salariului este tabela de evidență a utilizării timpului de muncă (tabelul de pontaj),
care se îndeplinește lunar pe fiecare persoană în parte.
Astfel în vederea examinării juste a pricinii, instanța de apel urmează să solicite
tabela de evidență a utilizării timpului de muncă întocmită în privința lui Boris
Vataman pentru a stabili numărul de ore lucrate și cele efectiv achitate.
Prin urmare, se constată că instanța de apel nu a întreprins măsuri în vederea
soluționării litigiului apărut prin constatarea unor fapte necesare examinării la care
instanța urma să contribuie, or, prin prisma art. 118 alin. (5) CPC, în caz de necesitate
instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor
participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească
faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.
La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în
prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru
7
soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv,
conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în dependență de
situația stabilită, să adopte o hotarîre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală și
întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele constatate
nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de judecată.
În astfel de circumstanțe, Colegiul consideră că instanța de apel nu a examinat
integral fondul cauzei, nedeterminînd corect circumstanțele pricinii și probele
prezentate în acest sens.
Mai mult ca atît, Colegiul menționează că obligația instanței de apel este de a
verifica legalitatea hotărîrii în întregul ei, independent de motivele apelului privind
legalitatea hotărîrii primei instanțe, în conformitate cu art. 373 alin. (4) Cod de
procedură civilă.
Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărîre motivată. Motivarea este o parte a
hotărîrii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile
formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.
Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărîri
motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil
și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărîri
asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru
admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din 21
ianuarie 1999).
Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,
să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres
la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.
Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărîrea să fie motivată,
justițiabilul avînd posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să
adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac
împotriva acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul
la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).
În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit
în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de
a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera
o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).
Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că s-a constatat o eroare
judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,
commercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui prezenta pricină
civilă la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.
8
Colegiul relevă că la rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont
de cele enunțate supra, rezultînd atît din pretențiile înaintate de reclamant, înscrisurile
prezentate cu calitate de probe în susținerea poziției, apreciindu-le în conformitate cu
art. art.120-122, 130 Cod de procedură civilă, în raport cu pretențiile înaintate,
circumstanțele stabilite și normele de drept material aplicabile raportului litigios.
În baza celor expuse, în conformitate art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție,
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Boris Vataman.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016, adoptată în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Vataman împotriva
Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului de Poliție Ialoveni al Inspectoratului
General de Poliție cu privire la încasarea restanțelor salariale pentru munca prestată
suplimentar, a penalități și a prejudiciului moral, cu remiterea pricinii la rejudecare în
Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Tatiana Vieru
Judecătorii: Valentina Clevadî
Tamara Chica-Doneva
Mariana Pitic
Oleg Sternioală
9