3ra-1656/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: L. Holevițcaia dosarul nr. 3ra-1656/16

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Valentina Clevadî, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul lui Mihail Rotaru, avocatul Ghenadie Danciuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Rotaru împotriva

Societății pe acțiuni „Apă Canal Chișinău” cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Mihail Rotaru, din alte motive decît cele invocate,

casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 28 aprilie 2016 și

emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca fiind tardivă,

c o n s t a t ă:

La data de 20 iulie 2015, Mihail Rotaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Apă Canal Chișinău” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a încheiat cu furnizorul SA „Apă

Canal Chișinău” contractul nr. 136541, privind prestarea serviciilor de alimentare cu

apă a apartamentului nr.23, din mun. Chișinău, str. Columna 105.

Menționează că, la data de 25 august 2014, în urma controlului efectuat de către

reprezentanții SA „Apă Canal Chișinău” s-a depistat branșarea neautorizată la rețeaua

publică de alimentare cu apă în apartamentul nr.23, str. Columna, 105, mun.

Chișinău, au plombat țeava și au plecat.

Susține că, la ședința comisiei pentru examinarea încălcărilor în evidența

serviciilor de alimentare cu apă și evacuare a apelor uzate din data de 24 decembrie

2014, s-a decis calcularea și înaintarea facturii spre plată a volumului de 2804 m3 în

sumă de 22 995,41 lei acumulată pentru perioada decembrie 2014 – ianuarie 2015.

Afirmă că, nu este de acord cu factura de plată înaintată de către SA „Apă Canal

Chișinău” în sumă de 22 995,41 lei, deoarece a fost calculată neîntemeiat pentru

conectarea neautorizată la rețeaua publică de alimentare cu apă, stabilită prin decizia

comisiei pentru examinarea încălcărilor în evidența serviciilor de alimentare cu apă și

evacuare a apelor uzate furnizate din data de 24 decembrie 2014.

Susține că, nu s-a folosit de volumul de apă calculat, s-a conectat la rețeaua

publică de alimentare cu apă, deoarece avea în scop să efectueze o construcție de

1

extindere a garajului, însă din motive obiective nu a mai efectuat careva construcții,

iar de 15 ani de cînd locuiește în acest apartament a consumat 1558 m3, iar țiava a

fost plombată.

Relevă că, s-a adresat pîrîtului cu cerere prealabilă, însă nu a primit nici un

răspuns.

Invocă că, la data de 20 mai 2015, s-a efectuat debranșarea totală de la rețeaua

„Apă Canal Chișinău” a apartamentului nr.23, din str. Columna 105, mun. Chișinău,

iar ulterior a fost informat de către SA „Apă Canal Chișinău” că, în adresa lui a fost

expediată o prescripție privind achitarea datoriei în sumă de 22 995,41 lei, acumulată

pentru perioada decembrie 2014 – ianuarie 2015, în caz contrar va fi debranșat.

Despre această prescripție nu a știut.

Susține că, a primit copia scrisorii din care a aflat că la ședința comisiei pentru

examinarea încălcărilor în evidența serviciilor de alimentare cu apă și evacuare a

apelor uzate furnizate din data de 24 decembrie 2014 s-a decis calcularea și înaintarea

spre plată a volumului de 2804 m3 de apă, 127 zile, perioada care coincide data de 25

august 2014, cînd a fost depistată branșarea neautorizată, pînă la data hotărârii

comisiei din data de 24 decembrie 2014.

Consideră că, furnizorul era obligat să lichideze imediat instalațiile de branșare,

reieșind din prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor

publice de alimentare cu apă și de canalizare din mun. Chișinău, aprobat prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr.5/4 din 25 martie 2008.

Totodată, consideră că, furnizorul nu a constatat termenul de cînd consumatorul

a folosit apa neautorizat, iar Comisia eronat a luat în considerație că perioada de

calcul 25 august 2015 - 24 decembrie 2014 și l-a obligat să achite ceea ce nu a folosit.

Afirmă că, SA „Apă Canal Chișinău” a încălcat prevederile art.16 alin.(1) al

Legii nr.105 din 13 martie 2003, privind protecția consumatorilor.

În cadrul examinării pricinii reclamantul a depus cerere de modificare și

concretizare a acțiunii, solicitând repunerea în termenul de prescripție de adresare în

instanța de contencios administrativ, anularea procesului-verbal nr.69 din 24

decembrie 2014, decizia comisiei pentru examinarea pentru examinarea încălcărilor

în evidența serviciilor de alimentare cu apă și evacuare a apelor uzate furnizate din

data de 24 decembrie 2014 și facturii de plată pentru 2804 m3, emisă în baza acesteia,

privind serviciile de livrare a apei și canalizare.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. art.3,16,19,25 alin.(3) și

(4) , art. 26 alin.(1) lit.a), c) al Legii contenciosului administrativ și art. art. 166-167

Cod de procedură civilă.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 aprilie 2016 a fost

respinsă acțiunea ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Prima instanță, și-a argumentat concluzia prin faptul că, la data de 17 februarie

2015, Mihail Rotaru s-a adresat primarului general cu cerere prealabilă privind

dezacordul cu decizia SA „Apă Canal” din data de 24 decembrie 2014, privind

calcularea spre plată a contravalorii de 2804 m3 de apă, solicitând revizuirea

calculului volumului serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, fapt ce rezultă că

reclamantul a cunoscut despre decizia contestată, iar prin răspunsul din 05 martie

2015, cererea prealabilă a fost respinsă, astfel, în situația în care din data de 05 martie

2015 a intervenit circumstanța ce dă dreptul la înaintarea cererii de chemare în

2

judecată privind anularea actului administrativ, Legea contenciosului administrativ

instituind termen de 30 zile pentru această acțiune, Mihail Rotaru s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată abia la data de 20 iulie 2015, astfel fiind depășit

termenul legal instituit de art.17 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ.

Prima instanță, respingînd temeiurile de repunere în termen a acțiunii, a reținut,

faptul că reclamantul nu a primit răspuns la cererea prealabilă pe care susține că a

expediat-o la data de 21 ianuarie 2015 către SA „Apă Canal Chișinău”, nu a

condiționat adresarea lui cu cerere de chemare în judecată din data expirării

termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia, adică pînă la 21 martie

2015.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2016 a fost admis apelul

declarat de către reprezentantul lui Mihail Rotaru, avocatul Ghenadie Danciuc, din

alte motive decît cele invocate, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă

hotărâre, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea lui Mihail Rotaru privind

repunerea în termenul de prescripție de adresare în instanța de contencios

administrativ și a fost respinsă ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de

către Mihail Rotaru împotriva Societății pe acțiuni „Apă Canal Chișinău” cu privire

la anularea procesului-verbal nr.69 din data de 24 decembrie 2014, decizia Comisiei

pentru examinarea încălcărilor în evidența serviciilor de alimentare cu apă și

evacuarea apelor uzate furnizate, din data de 24 decembrie 2014 și facturii de plată

pentru 2804 m3, emisă în baza acesteia, privind serviciile de livrare a apei și

canalizare.

Instanța de apel, și-a argumentat concluzia prin faptul că, instanța de fond , prin

hotărârea contestată, respingând cerința reclamantului cu privire la repunerea în

termenul de prescripție de adresare în instanța de contencios administrativ, ca fiind

depusă cu încălcarea termenului de prescripție, a interpretat eronat și a încălcat

normele de drept material și normele de drept procedural.

Totodată, instanța de apel a constatat că, instanța de fond, în partea discriptivă

și motivare a hotărârii contestate face referire și se expune asupra cerinței cu privire

la anularea deciziei Comisiei pentru examinarea încălcărilor în evidența serviciilor de

alimentare cu apă și evacuare apelor uzate furnizate, din 24 decembrie 2014, însă, în

dispozitivul hotărârii, omite să se expună asupra acestui capăt din cererea de chemare

în judecată.

Instanța de apel, respingând cererea reclamantului privind repunerea în termenul

de prescripție, și-a argumentat soluția prin faptul că, reclamantul nu a invocat careva

circumstanțe și probe ce ar justifica omiterea termenului de adresare în instanța de

judecată.

La data de 26 septembrie 2016, în termenul prevăzut de lege, reprezentantul lui

Mihail Rotaru, avocatul Ghenadie Danciuc a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărârile instanțelor

inferioare, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost

elucidate pe deplin, au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material, iar

3

erorile comise au dus la soluționarea greșită a cauzei, încălcându-i drepturile și un

proces echitabil.

Menționează că, instanțele ierarhic inferioare au interpretat și aplicat eronat

prevederile art.17 alin.(1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ, care prevede că

termenul de adresare în instanța de contencios administrativ curge de la data primirii

răspunsului la cererea prealabilă sau după data expirării termenului prevăzut de lege

pentru soluționarea acesteia.

Susține că, a primit răspuns la cererea prealabilă la data de 23 iunie 2015, cînd a

aflat despre motivele de fapt și de drept privind încasarea datoriei în sumă de 22

995,41 lei.

Prin referința depusă la data de 01 noiembrie 2016, SA „Apă Canal” a solicitat

respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 28 iulie 2016 pe care o consideră legală și întemeiată.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul lui Mihail

Rotaru, avocatul Ghenadie Danciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către reprezentantul lui Mihail Rotaru, avocatul Ghenadie Danciuc, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul reprezentantului lui Mihail Rotaru, avocatul Ghenadie Danciuc ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul reprezentantului lui Mihail Rotaru, avocatul Ghenadie Danciuc se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Valentina Clevadî

Mariana Pitic

5