Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.11.2016
inadmisibil

2ra-2360/16 — recunoașterea faptului utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor, interzicerea utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor

HOTĂRÂRE
23.11.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
recunoaşterea faptului utilizării imaginii persoanelor fără consimţămîntul lor, interzicerea utilizării imaginii persoanelor fără consimţămîntul lor
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2ra-2360/16 — recunoașterea faptului utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor, interzicerea utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-2360/16 Judecător: V. Muntean Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 23 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Galina Stratulat, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul Asociației Obștești Centrul de Informații „Genderdoc-M”, Anastasiei Danilova, Angelei Frolov, Galinei Murzin, Artiom Zavadovschi, avocatul Străisteanu Doina Ioana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească Centrul de Informații „Genderdoc-M”, Danilova Anastasia, Frolov Angela, Murzin Galina, Zavadovschi Artiom, prin intermediul avocatului Străisteanu Doina Ioana, împotriva lui Dodon Igor și Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, intervenienți accesorii ÎS „Prodigital” SRL (televiziunea „Pro TV”), SRL „General Media Group” (televiziunea „Publika TV”), SRL „Telesistem” (televiziunea „Accent TV”), SA „Analiticmedia-Grup” (televiziunea „TV 7”), SRL „Teleproiect” (televiziunea „Ren Moldova”), SRL „Bravo TV” (televiziunea „Bravo”), SRL „General Media Group” (televiziunea „Prime”), IPN Teleradio-Moldova (televiziunea „Moldova 1”), cu privire la recunoașterea faptului utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor,

interzicerea utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor și instigarea la discriminare pe motiv al orientării lor sexuale și a identității de gen, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de reprezentantul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, avocatul Lebedinschi Maxim, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 16 februarie 2016, cu adoptarea unei noi hotărâri, c o n s t a t ă La 08 iunie 2015, Asociația Obștească Centrul de Informații „Genderdoc- M”, Danilova Anastasia, Frolov Angela, Murzin Galina, Zavadovschi Artiom, prin intermediul avocatului Străisteanu Doina Ioana (mandate nr. nr. 0069476- 0069480) s-au adresat cu cerere de chemare în instanța de judecată împotriva lui Dodon Igor și Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (în continuare PP RSRM), intervenienți accesorii ÎS „Prodigital” SRL (televiziunea „Pro TV”), SRL „General Media Group” (televiziunea „Publika TV”), SRL „Telesistem” (televiziunea „Accent TV”), SA „Analiticmedia-Grup” (televiziunea „TV 7”), SRL „Teleproiect” (televiziunea „Ren Moldova”), SRL „Bravo TV” (televiziunea „Bravo”), SRL „General Media Group” (televiziunea „Prime”), IPN Teleradio-Moldova (televiziunea „Moldova 1”) cu privire la recunoașterea faptului utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor, interzicerea utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor și instigarea la discriminare pe motiv al orientării lor sexuale și a identității de gen.

În motivarea acțiunii au indicat că, la data de 26 mai 2015, reclamanții au aflat despre spotul politic electoral al pîrîților intitulat „PSRM: Vom face ordine în țară, capitală în toate orașele și satele noastre”. În aceeași zi, reclamanții au făcut public comunicatul său de presă prin care au condamnat folosirea homofobiei și transfobiei în spotul electoral al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Menționează reclamanții că, în spotul produs în limbile română și rusă, pîrîtul Igor Dodon - președintele PSRM, acuză actuala guvernare de „distrugerea valorilor noastre tradiționale și morala creștină”, în timp ce pe fundal apar imaginile video de la Marșul Egalității desfășurat de Asociația Obștească Centrul de Informații „Genderdoc-M” și ceilalți reclamanți la 17 mai 2015 în Centrul Chișinăului.

Indică că, exploatarea imaginii activiștilor pentru drepturile lesbienelor, gay- ilor, bisexualilor și persoanelor transgen (în continuare LGBT) cu scopul de a-i acuza de degradarea morală a societății și perpetuarea prejudecăților alegătorilor față de persoane LGBT reprezintă discurs de ură și instigare la discriminare pe motiv al orientării sexuale și a identității de gen (adică un act de homofobie și transfobie tranșantă). Indică că, pîrîții au denigrat nu doar imaginea activiștilor pentru drepturile persoanelor LGBT, dar și a AO Centrul de Informații „Genderdoc-M”, care este o asociație obștească non-guvernamentală și apolitică, nici asociația și nici Angela Frolov, Galina Murzin, Anastasia Danilova și Artiom Zavadoschi nu și-au dat acordul la folosirea imaginilor lor de la activitățile organizației pentru publicitate politică.

Invocă reclamanții că, în ziua de 26 mai 2015, pe lîngă publicarea comunicatului de presă, reclamanții au adresat pîrîților cerere prealabilă prin intermediul poștei electronice rsrm.md@gmail.com și omnibus@hotbox.ru, indicate drept adrese de contact, în care au cerut excluderea imaginii reclamanților din spotul politic electoral întitulat „PSRM: Vom face ordine in țară, capitală în toate orașele și satele noastre”, o cerere prealabilă a fost adresată și televiziunilor care au dat acordul să difuzeze acest spot politic, iar conform art. 22 alin. (l) și (2) din Legea nr. 64 privind libertatea de exprimare, reclamanții au dreptul să solicite instanței de judecată aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii concomitent cu depunerea cererii prealabile către mass-media, în scopul prevenirii unei pagube iminente și va face dovada expedierii sau inmînării cererii prealabile, la această cerere de chemare în judecată sînt anexate cecurile poștale, care confirmă expedierea la adresa pîrîților și a intervenienților accesorii a cererii prealabile cu aviz recomandat.

Invocă că, pîrîții au intrat în campania electorală pentru alegerile locale și au decis realizarea spotului video electoral politic întitulat „PSRM: Vom face ordine în țară, capitală în toate orașele și satele noastre”, accesibil atît în Republica Moldova, cît și înafara ei pe https://www.voutube.com/watch?v=q9xFvVbjx8k, tot pîrîții au decis exploatarea imaginii reclamanților, fără consimțămîntul acestora, într-o dezbatere politică în care blamează guvernanții actuali care în viziunea pîrîților „încearcă să distrugă valorile noastre tradiționale și morala creștină”, min. 0:08 - 0:13 al spotului, astfel, aceste acțiuni ale pîrîților constituie discurs de ură și instigare la discriminarea lor pe motiv al orientării sexuale și a identității de gen.

Mai indică că, reclamantul AO Centrul de Informații „Genderdoc-M”, fiind asociație obștească care prin statutul său apără drepturile și interesele legitime a persoanelor LGBT, și ceilalți reclamanți activiști în domeniul drepturilor omului, dintotdeauna au susținut exercitarea dreptului la libertatea de exprimare, care în dreptul internațional de drepturile omului se cataloghează ca fiind un drept fundamental, dar relativ pentru că libertatea de exprimare nu poate legaliza și justifica declarații rasiste, homofobe, antisemite, calomnia și defăimarea.

Menționează reclamanții că, este evident că intenția pîrîților, care sînt politicieni, este de a răspîndi idei homofobe și transfobe prin spotul politic electoral prin caută să instige la ură și discriminare împotriva acestora, insinuînd că reclamanții „distrug valorile noastre tradiționale și morala creștină”, aceste afirmații nu vin să informeze publicul asupra unei chestiuni de interes public și să blameze nejustificat un grup de civili apolitici, activiști în domeniul drepturilor omului, instigînd la ură și discriminare împotriva lor și asta după ce prin hotărîrea din 12 iunie 2012 în cauza GENDERDOC-M vs Moldova, Curtea Europeană de Drepturile Omului a recunoscut Republica Moldova responsabilă de discriminarea membrilor comunității LGBT în exercitarea dreptului la întruniri pașnice pe criteriul interzis de discriminare - orientarea homosexuală, statul fiind obligat la achitarea unui prejudiciu în sumă totală de 12 000 euro.

Consideră reclamanții că, au demonstrat prin probe clare, pertinente și concludente că pîrîții sînt autorii și difuzorii spotului video electoral a partidului politic întitulat „PSRM: Vom face ordine în țară, capitală în toate orașele și satele noastre” unde la min. 0:08 - 0:13 apar imagini cu reclamanții fără consimțămîntul lor, însoțită de următoarea declarație a pîrîților la adresa guvernării „încearcă să distrugă valorile noastre tradiționale și morala creștină”, iar reclamanții au arătat și au probat indubitabil că acțiunile pîrîților îi privește la direct și au fost incluși în spotul electoral anume din motiv că AO Centrul de Informații „Genderdoc-M” este unica organizație, membrii căreia sînt persoane LGBT, iar Angela Frolov, Galina Murzin, Anastasia Danilov și Artiom Zavadovschi sînt activiști în domeniul drepturilor persoanelor LGBT și persoane despre care se cunoaște că sînt de orientare homosexuală.

Mai indică că, prin acțiunile sale pîrîții în mod deschis instigă la discriminare și ură față de persoanele cu orientare homosexuală și transgen, încurajînd societatea să manifeste intoleranță și să recurgă la acțiuni directe de discriminare, acțiunile pîrîtului cauzează prejudiciu comunității LGBT în societatea moldovenească care în consecință se reflectă negativ asupra calității vieții persoanelor cu orientare homosexuală și transgen, în cazul dat asupra reclamanților în mod direct, care sînt știuți ca persoane de orientare homosexuală, astfel, pîrîții i-au atras pe reclamanți în dezbateri politice și au exploatat imaginea reclamanților în scopuri politice avînd drept scop distrugerea demnității reclamanților doar din motiv al orientării sale sexuale și a identității de gen, ca urmare a acțiunilor pîrîților, persoanele cu orientare homosexuală sînt tratate ca persoane inferioare, mai puțin demne decît pîrîții și sînt supuși la acțiuni de discriminare, ca rezultat, fiecare din ei îndură umilință continuă prin simplul fapt că sunt homosexuali, care sînt ridiculizați cu încurajarea activă din partea pîrîților - politician și partid politic.

Consideră reclamanții că, au dreptul la repararea prejudiciul moral cauzat prin discursul de ură, intoleranța, instigarea la discriminare pentru că au fost exploatați în scopuri politice pe motiv al orientării sale sexuale și a identității de gen, pentru că acest spot electoral politic îi face țintă pentru ură și discriminare, reclamanții apreciază prejudiciul moral cauzat de pîrîți în sumă de 10 000 lei pentru fiecare reclamant.

Solicită reclamanții: -asigurarea acțiunii în temeiul art. 22 alin. (3) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 64 prin emiterea unei încheieri de a interzice pîrîților și intervenienților accesorii de a difuza în continuare imaginile video de la min. 0:08 - 0:13 în spotul video electoral a partidului politic întitulat „PSRM: Vom face ordine în țară, capitală în toate orașele și satele noastre” și de a interzice distrugerea acestui spot video care face obiect al prezentei acțiuni pînă la adoptarea unei hotărîri definitive și irevocabile asipra obiectului acestei cauze; -recunoașterea faptului includerii imaginii reclamanților, fără consimțămîntul lor, însoțită de următoarea declarație a pîrîților la adresa guvernării „încearcă să distrugă valorile noastre tradiționale și morala creștină”, de la min. 0:08 - 0:13 în spotul video electoral a partidului politic întitulat „PSRM: Vom face ordine în țară, capitală în toate orașele și satele noastre”, ca fiind discurs de ură și instigare la discriminarea reclamanților din motiv al orientării sale homosexuale și a identității de gen, remediu oferit de art. 18 lit. a) Legea nr. 121 privind asigurarea egalității; -interzicerea pîrîților de a încălca în continuare drepturile reclamanților, și anume,

a interzice pîrîtului de a folosi imaginea reclamanților fără consimțămîntul lor și instigarea la discriminare pe motiv al orientării lor sexuale și identității de gen, remediu oferit de art. 18 lit. b) Legea nr.121 privind asigurarea egalității; -încasarea solidară din contul pîrîților în beneficiul fiecărui reclamant a sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru utilizarea imaginii reclamanților într-un spot politic electoral, conținînd discurs de ură și instigare la discriminare din motiv al orientării sale homosexuale și a identității de gen; -încasarea solidară din contul pîrîților în beneficiul reclamanților a cheltuielilor de judecată manifestate prin acordarea asistenței juridice în sumă de 16 470,30 lei.

La 17 iulie 2015, reprezentantul intervenientului accesoriu ÎS „Pro Digital” SRL (televiziunea „Pro TV”), avocatul Vladislav Roșea, a depus referință la cererea de chemare în judecată, solicitînd respingerea cerinței reclamanților privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin interzicerea, inclusiv, ÎS „Prodigital” SRL (televiziunea „Pro TV”), de a difuza spotul electoral „PSRM: Vom face ordine în țară, capitală în toate orașele și satele noastre”, examinarea cauzei în lipsa intervenientului accesoriu IS „Prodigital” SRL (televiziunea „Pro TV”), citarea ei în cazul schimbării calității procedurale și/sau înaintării cărorva pretenții față de IS „Prodigital” SRL (televiziunea „Pro TV”) (f.d.

82-83 vol. I). Pîrîtul Dodon Igor - președintele Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și reprezentantul avocatul Lebedinschi Maxim (mandate nr.nr. 0829944, 0829945), au depus referință la cererea de chemare în judecată, solicitînd respingerea integrală a acțiunii, ca fiind neîntemeiată (f.d. 96-99 vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 16 februarie 2016, corectată prin încheierea din 25 martie 2016: -S-a admis parțial acțiunea înaintată de AO Centrul de Informații „Genderdoc-M”, Danilova Anastasia, Frolov Angela, Murzin Galina, Zavadovschi Artiom, prin intermediul avocatului Străisteanu Doina Ioana împotriva lui Dodon Igor și Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM”, intervenienți accesorii ÎS „Prodigital” SRL (televiziunea „Pro TV”), SRL „General Media Group” (televiziunea „Publika TV”), SRL „Telesistem” (televiziunea „Accent TV”), SA „Analiticmedia-Grup” (televiziunea „TV 7”), SRL „Teleproiect” (televiziunea „Ren Moldova”), SRL „Bravo TV” (televiziunea „Bravo”), SRL „General Media Group” (televiziunea „Prime”), IPN Teleradio- Moldova (televiziunea „Moldova 1”), cu privire la recunoașterea faptului utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor, interzicerea utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor și instigarea la discriminare pe motiv al orientării lor sexuale și a identității de gen; -S-a recunoscut faptul includerii imaginilor reclamanților, fără consințămîntul lor, însoțită de următoarea declarație a pîrîtului Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM” la adresa guvernării „încearcă să distrugă valorile noastre tradiționale și morala creștină”,

de la min. 0:08 - 0:13 în spotul video electoral al partidului politic intitulat „PSRM: Vom face ordine în țară, capitală în toate orașele și satele noastre”, ca fiind discurs de ură și instigare la discriminarea reclamanților din motiv al orientării sale homosexuale și a idetității de gen; -S-a interzis în continuare pîrîtului Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din RM” de a folosi imaginea reclamanților fără consimțămîntul lor și instigarea la discriminare pe motiv al orientării lor sexuale și identității de gen; -S-a încasat din contul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din RM” IDNO 1011620002607 în beneficiul reclamantei Anastasia Danilova suma de 2 000,0 (două) mii lei cu titlu de prejudiciu moral; -S-a încasat din contul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din RM” IDNO 1011620002607 în beneficiul reclamantei Angela Frolov suma de 2 000,0 (două) mii lei cu titlu de prejudiciu moral; -S-a încasat din contul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din RM” IDNO 1011620002607 în beneficiul reclamantei Galina Murzin suma de 2 000,0 (două) mii lei cu titlu de prejudiciu moral; -S-a încasat din contul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din RM” IDNO 1011620002607 în beneficiul reclamantului Artiom Zavadovschi suma de 2 000,0 (două) mii lei cu titlu de prejudiciu moral;

-S-a încasat din contul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din RM” IDNO 1011620002607 în beneficiul reclamantei AO Centrul de Informații „Genderdoc-M”, suma de 5 000,0 (cinci) mii lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; -În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate. La 22 februarie 2016, reprezentantul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, avocatul Lebedinschi Maxim, a depus cerere de apel, completînd-o la 18 mai 2016, a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanțe. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016: -S-a admis apelul declarat de reprezentantul apelantului Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, avocatul Lebedinschi Maxim; -S-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 16 februarie 2016, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care: -S-a respins, din lipsă de temei, cererea de chemare în instanța de judecată intentată de AO Centrul de Informații „Genderdoc-M”, Danilova Anastasia, Frolov Angela, Murzin Galina, Zavadovschi Artiom, prin intermediul avocatului Străisteanu Doina Ioana împotriva lui Dodon Igor și Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, intervenienți accesorii ÎS „Prodigital” SRL (televiziunea „Pro TV”), SRL „General Media Group” (televiziunea „Publika TV”), SRL „Telesistem” (televiziunea „Accent TV”), SA „Analiticmedia-Grup” (televiziunea „TV 7”), SRL „Teleproiect” (televiziunea „Ren Moldova”), SRL „Bravo TV” (televiziunea „Bravo”), SRL „General Media Group” (televiziunea „Prime”), IPN Teleradio-Moldova (televiziunea „Moldova 1”) cu privire la recunoașterea faptului utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor, interzicerea utilizării imaginii persoanelor fără consimțămîntul lor și instigarea la discriminare pe motiv al orientării lor sexuale și a identității de gen.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 29 iulie 2016, în termenul prevăzut de lege, reprezentantul Asociației Obștești Centrul de Informații „Genderdoc-M”, Anastasiei Danilova, Angelei Frolov, Galinei Murzin, Artiom Zavadovschi, avocatul Străisteanu Doina Ioana (mandate nr. nr. 0069476 – 0069480) a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, s-a indicat că instanța de fond corect a reținut că discursul care face obiectul prezentului litigiu a fost rostit de către Dodon Igor în calitatea sa de președinte a Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din RM” și nicidecum în calitatea sa de persoană fizică privată.

Instanța de apel și-a depășit competența, încalcînd grav normele dreptului procedural. În această ordine de idei recurenții consideră că instanța de apel a interpretat în mod eronat legislația națională și practica CEDO asupra cauzei, încadrînd în limitele libertății de exprimare imaginile cu recurenții și discursul de ură. S-a indicat că, exploatarea imaginei activiștilor pentru drepturile lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor și persoanelor transgen și a neactiviștilor cu scopul de a-i acuza de degradarea morală a societății și perpetuarea prejudecăților alegătorilor săi față de persoanele LGBT în goana după voturi, după cum au făcut intimații în spotul electoral produs și răspîndit de ei, reprezintă discurs de ură și instigare la discriminare pe motiv al orientării sexuale și a identității de gen.

Nici asociația și nici Angela Frolov, Galina Murzin, Anastasia Danilova, Artiom Zavadovschi nu și-au dat acord la folosirea imaginilor lor de la activitățile organizației pentru publicitate politică și electorală, cu atît mai mult pentru instigare la ură contra sa. S-a menționat că, intimații nu au probat cu nimic libertatea sa presupusă, dar eronat acceptată de instanța de apel, la instigare la ură și discriminare față de recurenți. S-a mai indicat că, dreptul la libertatea de exprimare nu este absolut ci relativ. In jurisprudența Convenției Europene de Drepturile Omului limitele libertății de exprimare sînt expuse prin corelarea Articolului 10 alin. (2) cu Articolul 17 din Convenția Europeană ce impune Statul să prevină persoanele sau grupurile de persoane cu scopuri extremiste sau totalitare, de a exploata în propriile interese principiile enunțate de drepturile omului.

Curtea Europeană a explicat că limitarea dreptului la libertatea exprimării este justificată atunci cînd se țin discursuri care incită și răspîndesc ură bazată pe intoleranță față de un grup social anume, și cheamă Guvernele să adopte legi care să facă diferență dintre expresii bazate pe fapte și evenimente (din prezent sau istorice), de cele care se reflectă prin opere de arte, caricaturi, idei sau teorii. Acestea din urmă niciodată nu tind să reflecte realitatea lucrurilor, pe cînd declarațiile faptice prezintă o situație anume ca fiind una reală de aceea acestea din urmă declarații nu sînt acoperite de protecția Art. 10 din Convenția Europeană. Atunci cînd obiect al litigiului sînt declarații homofobe și transfobe, cum este și cazul recurenților, Curtea se bazează pe două criterii esențiale pentru a determina dacă este sau nu justificată limitarea libertății de exprimare.

A: primul criteriu, intenția făptașului. A fost sau nu intenția persoanei de a răspîndi idei homofobe prin discursul său1 sau a căutat să informe/e publicul asupra unei chestiuni de interes public? Și acesta este cel dintîi hotar care separă declarațiile între cele care sînt protejate de art. 10 de cele care nu sînt2, excepții făcînd declarațiile bazate pe prejudecăți și stereotipuri. B: al doilea criteriu, conținutul declarației. Acest criteriu vine să suplineze pe cel dintîi și să denote natura subiectivă a declarației făcute de autor. S-a menționează că, în cazul recurenților este evident că intenția intimaților, care sînt politicieni, a fost de a răspîndi idei homofobe și transfobe prin spotul politic electoral prin care caută mărirea susținătorilor, electoratului, făcînd uz de instigare la ură și discriminare împotriva recurenților insinuînd că ei „distrug valorile noastre tradiționale și morala creștină”.

Aceste afirmații nu vin să informeze societatea asupra unei chestiuni de interes public dar să blameze nejustificat un grup de civili apolitici, activiști în domeniul drepturilor omului, făcînd orientarea homosexuală a acestora țintă a discursului său de ură și discriminator. Și asta după ce prin hotărîrea din 1? iunie 2012 în cauza GENDERDOC-M c. Moldova Curtea Europeană de Drepturile Omului a recunoscut Republica Moldova responsabilă de discriminarea membrilor comunității LGBT în exercitarea dreptului la întruniri pașnice pe criteriul interzis de discriminare - orientarea homosexuală. Statul a fost obligat la achitarea unui prejudiciu în sumă totală de 12 000 Euro. La 29 septembrie 2016, Dodon Igor și Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” au prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea recursului.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de reprezentantul Asociației Obștești Centrul de Informații „Genderdoc-M”, Anastasiei Danilova, Angelei Frolov, Galinei Murzin, Artiom Zavadovschi, avocatul Străisteanu Doina Ioana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or nu s-a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci s-au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Asociației Obștești Centrul de Informații „Genderdoc-M”, Anastasiei Danilova, Angelei Frolov, Galinei Murzin, Artiom Zavadovschi, avocatul Străisteanu Doina Ioana ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul Asociației Obștești Centrul de Informații „Genderdoc-M”, Anastasiei Danilova, Angelei Frolov, Galinei Murzin, Artiom Zavadovschi, avocatul Străisteanu Doina Ioana se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-06-27
0,93
2rac-214/18 — recunoașterea faptului discriminării, repararea prejudiciului material și moral
Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru Dosarul nr. 2rac-214/18 Judecător: S. Tizu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru Î N C H E I E R E 27 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul civi
CSJ 2018-10-24
0,92
2ra-2224/18 — recunoasterea instigarii la discriminare si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 2ra-2224/18 Prima instanţă: (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) D. Dulghieru Instanţa de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu Î N C H E I E R E 24 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, com
CSJ 2016-12-07
0,92
2ra-2681/16 — Încasarea prejudiciului
Prima instanță: judecătoria Comrat Dosarul nr.2ra-2681/16 judecător: G.Colev Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău judecători: N.Budăi, V.Efros, I.Muruianu Î N C H E I E R E 07 decembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și d
CSJ 2016-11-23
0,92
3ra-1540/16 — contestarea actului administrativ, restabilire în funcție, încasarea salatiului pentru lipsa forțată de la lucru și a prejudiciului moral
dosarul nr. 3ra-1540/16 prima instanță: S. Popovici, S. Gubenco, V. Hrapacov instanța de apel: A. Curdov, G. Colev, Ş. Strarciuc Î N C H E I E R E 23 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al C
CSJ 2020-12-09
0,92
3ra-1206/20 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-1206/20 Prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău (jud: M. Guzun, A. Bostan, G. Daşchevici) Î N C H E I E R E 9 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţi
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă