3rh-119/16 — anularea procesului-verbal, dispunerea efectuării unei cercetări noi a accidentului de muncă și obligarea întocmirii unui nouproces-verbal

3rh-119/16 — anularea procesului-verbal, dispunerea efectuării unei cercetări noi a accidentului de muncă și obligarea întocmirii unui nouproces-verbal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 3rh-119/16

prima instanță - (Judecătoria Bălți) A. Cerbu

instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

instanța de recurs- (Curtea Supremă de Justiție) Tamara Chișca-Doneva, Galina Stratulat, Dumitru

Mardari

ÎNCHEIERE

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Tamara Chișca-Doneva

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de Curtea de Apel Bălți,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Tureac

împotriva Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți și Inspectoratului de Stat al Muncii

cu privire la anularea procesului-verbal, dispunerea efectuării unei cercetări noi a

accidentului de muncă și obligarea întocmirii unui nou proces-verbal,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 13 iulie 2016, prin care

recursul declarat de Inspectoratul de Stat al Muncii a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La 10 februarie 2015 Nina Tureac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți și Inspectoratului de Stat al Muncii,

solicitând anularea procesului-verbal nr. 14 din 23 iulie 2014, întocmit de Inspectoratul

Teritorial de Muncă Bălți privind cercetarea accidentului de muncă mortal și dispunerea

unei cercetări noi a accidentului de muncă în privința decesului lui Mihail Nicolaev, cu

întocmirea unui proces-verbal obiectiv și nepărtinitor.

În motivarea acțiunii, reclamanta Nina Tureac a indicat că la 02 decembrie 2014,

în calitate de moștenitor, a primit prin poștă de la Curtea de Apel Bălți copia procesului-

verbal nr. 14 din 23 iulie 2014, întocmit de către Inspectoratul Teritorial de Muncă

Bălți, în persoana inspectorului de muncă Victor Grosu, privind cercetarea accidentului

de muncă mortal în privința tatălui său, judecător al Curții de Apel Bălți, Mihail

Nicolaev.

1

Menționează că până la înaintarea cererii în judecată nu a fost informată de către

Inspectoratul Teritorial de Muncă Bălți cu privire la acest proces-verbal.

Astfel, consideră procesul-verbal nr. 14 din 23 iulie 2014 al Inspectoratului

Teritorial de Muncă Bălți ilegal și neîntemeiat, deoarece în baza acestuia Inspectoratul

Teritorial de Muncă Bălți nejustificat a ajuns la concluzia precum că, decesul lui Mihail

Nicolaev a survenit în rezultatul accidentului în afara muncii.

De asemenea, de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bălți a fost eronat

interpretată norma juridică și în mod nejustificat s-a făcut trimitere la pct. 4 al

Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie 2005.

Susține reclamanta Nina Tureac că Mihail Nicolaev nu a suferit de o boală

latentă, care ar fi putut provoca moartea și nu s-a aflat la evidență nici la un medic, cu

atât mai mult că potrivit pct. 4 al Regulamentului privind modul de cercetare a

accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie

2005, activitățile, actele sau faptele menționate în prezentul punct trebuie să fie

confirmate prin documente corespunzătoare, iar în acest sens nu există careva

documente.

Totodată, menționează că Inspectoratul Teritorial de Muncă Bălți, prin

comunicatul oficial nr. 126/T din 23 mai 2014, în persoana șefului Inspectoratului

Teritorial de Muncă Bălți, Ion Procopciuc, a constatat că, în urma investigațiilor

efectuate și în conformitate cu pct. 3 al Regulamentului privind modul de cercetare a

accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie

2005, decesul lui Mihail Nicolaev se consideră accident de muncă.

Mai susține reclamanta că în comunicatul sus-menționat Inspectoratul Teritorial

de Muncă Bălți a indicat că Curtea de Apel Bălți, deși era obligată potrivit pct. 9 al

Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, nu a înștiințat

Inspectoratul Teritorial de Muncă Bălți cu privire la accidentul de muncă respectiv.

Afirmă că este dubios și suspicios faptul că Inspectoratul Teritorial de Muncă

Bălți la 23 mai 2014 constată un fapt, și anume, decesul lui Mihail Nicolaev în

rezultatul accidentului de muncă, iar la 23 iulie 2014, cu 2 luni mai târziu, prin

procesul-verbal nr. 14, a ajuns la concluzii diametral opuse.

Astfel, consideră eronată și ilegală referirea Inspectoratului Teritorial de Muncă

Bălți la pct. 4 al Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie 2005, deoarece

Inspectoratul Teritorial de Muncă Bălți nu a constatat și nu a elucidat toate

circumstanțele esențiale și relevante pentru examinarea accidentului dat. Astfel, a fost

ignorat faptul că în momentul căderii lui Mihail Nicolaev de pe scările din interiorul

edificiului Curții de Apel Bălți, podeaua și scările erau proaspăt și abundent spălate cu

apă. Din acest motiv erau extrem de lunecoase, și anume, din acest motiv Mihail

Nicolaev a lunecat și s-a prăbușit fatal, lovindu-se irecuperabil cu capul de beton, care a

2

și fost cauza morții. În acest sens există martori, care au fost ignorați și nu au fost

audiați de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bălți.

La fel, consideră reclamanta că Inspectoratul Teritorial de Muncă Bălți inițial a

constatat just circumstanțele accidentului de muncă mortal în privința lui Mihail

Nicolaev și corect a încadrat cele întâmplate la 23 mai 2014 potrivit prevederilor pct. 3

al Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă.

Menționează că s-a adresat cu cerere prealabilă către pârâți, solicitând să anuleze

procesul-verbal nr. 14 din 23 iulie 2014 al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți,

privind cercetarea accidentului de muncă mortal, cu dispunerea unei cercetări noi a

accidentului de muncă în privința decesului lui Mihail Nicolaev, cu întocmirea unui

proces-verbal obiectiv și nepărtinitor, însă, prin răspunsul nr. 1876 din 23 iunie 2015 i s-

a refuzat în satisfacerea cererii.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 15 iulie 2015 cererea de chemare în judecată

depusă de Nina Tureac s-a admis parțial.

S-a anulat procesul-verbal nr. 14 din 23 iulie 2014 privind cercetarea accidentului

de muncă mortal în afara muncii ca fiind ilegal în fond, emis cu încălcarea prevederilor

legii.

În rest, acțiunea s-a respins.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 13 august 2015 Inspectoratul de

Stat al Muncii a declarat apel.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 noiembrie 2015 s-a admis

demersul Curții de Apel Bălți privind strămutarea pricinii.

Pricina civilă la cererea de chemare de chemare în judecată depusă de Nina

Tureac împotriva Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți și Inspectoratului de Stat al

Muncii cu privire la anularea procesului-verbal, dispunerea efectuării unei cercetări noi

a accidentului de muncă și obligarea întocmirii unui nou proces-verbal, s-a strămutat

spre examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 s-a respins apelul

declarat de Inspectoratul de Stat al Muncii și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți

din 15 iulie 2015.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 iulie 2016, recursul declarat de

Inspectoratul de Stat al Muncii s-a considerat inadmisibil.

La 12 octombrie 2016, prin intermediul poștei electronice (f.d. 129), Curtea de

Apel Bălți a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând

admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 13 iulie

2016, a hotărârii Judecătoriei Bălți din 15 iulie 2015 și deciziei Curții de Apel Chișinău

din 16 martie 2016, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Revizuentul, în motivarea cererii de revizuire, a invocat drept temei al declarării

revizuirii art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă.

3

Susține că la 31 mai 2016 în adresa Curții de Apel Bălți din partea petiționarilor

Nina Tureac și Irina Nicolaeva a parvenit cerere privind încasarea în beneficiul acestora

a tuturor plăților cuvenite judecătorului decedat din cadrul Curții de Apel Bălți, Mihail

Nicolaev.

La cererea respectivă au fost anexate copiile hotărârii Judecătoriei Bălți din 15

iulie 2015 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016.

Menționează că până la data de 31 mai 2016 Curtea de Apel Bălți nu a fost

informată despre existența litigiului respectiv.

Indică revizuentul că, la 05 octombrie 2016 Nina Tureac și Irina Nicolaeva au

mai depus o cerere privind încasarea în beneficiul acestora a tuturor plăților cuvenite

judecătorului decedat din cadrul Curții de Apel Bălți, Mihail Nicolaev.

În motivarea cererii nominalizate, petiționarele au invocat că, atât prin hotărârea

Judecătoriei Bălți, cît și prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, rămase

irevocabile prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 iulie 2016, a fost constatat

că, „decesul lui Nicolaev Mihail se consideră accident de muncă”.

Astfel, consideră că, Judecătoria Bălți și-a depășit atribuțiile, deoarece reclamanta

a solicitat doar anularea procesului-verbal nr. 14 din 23 iulie 2014 și obligarea

Inspectoratului de Stat al Muncii de a dispune o nouă cercetare a accidentului de muncă,

iar instanța a constatat că incidentul, în care a fost implicat Mihail Nicolaev, este

accident de muncă.

Prin urmare, Judecătoria Bălți s-a expus asupra drepturilor Curții de Apel Bălți, în

calitate de angajator, fără a fi antrenată în procesul respectiv, astfel încălcându-i dreptul

de a se apăra și de a-și expune poziția în proces.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău, fiind investită cu dreptul de a verifica

legalitatea și temeinicia hotărârii Judecătoriei Bălți din 15 iulie 2015, nu s-a expus

asupra faptului că prima instanță a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor

care nu au fost implicate în proces.

Mai mult ca atât, nefiind parte în procesul respectiv, angajatorul a fost lipsit și de

posibilitatea de a contesta hotărârea Judecătoriei Bălți din 15 iulie 2015 sau decizia

Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2016.

La 14 noiembrie 2016, revizuentul a depus cerere prin care a solicitat anexarea la

materialele dosarului copia procesului-verbal din 16 septembrie 2016 al Inspectoratului

Teritorial de Muncă Bălți, privind cercetarea accidentului de muncă mortal în afara

muncii, potrivit cărui s-a constatat că evenimentul din 25 martie 2014, în care a fost

implicat Mihail Nicolaev a fost considerat accident în afara muncii. (f.d. 151-153)

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire depusă de Curtea de Apel Bălți, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și

care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a

menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute la art. 449 Codul de

procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărâri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă

a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 Codul de procedură

civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către instanțele inferioare a normelor de drept material și

procedural, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat.

Din conținutul cererii de revizuire înaintată rezultă că revizuentul solicită

revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 13 iulie 2016, a deciziei Curții de

Apel Chișinău din 16 martie 2016 și hotărârii Judecătoriei Bălți din 15 iulie 2015,

invocând drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă.

Astfel, conform art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces.

Este de menționat că, redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) Codul de

procedură civilă poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă,

instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces

ca participanți, lezându-i drepturile, fapt ce urmează a fi confirmat prin prezentarea

probelor.

În cererea de revizuire, s-a indicat că temei pentru a revizui hotărârile adoptate în

cauză, constituie faptul că Curtea de Apel Bălți, în calitate de angajator, nu a fost

informată despre existența litigiului și nu a fost antrenată în procesul respectiv.

Potrivit art. 447 lit. b) Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere

de revizuire persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi

prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.

5

Pornind de la prevederile normei citate, Colegiul reține că, pentru a fi în

posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că hotărârea a

cărei revizuire o solicită, lezează drepturile sale.

Având ca temei prevederile art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă, revizuentul

a anexat la cererea de revizuire procesul-verbal din 16 septembrie 2016 al

Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți.

Analizând cele menționate de către revizuent în raport cu prevederile art. 449

lit.c) Codul de procedură civilă, instanța reține că, argumentele invocate și probele

prezentate de revizuent nu pot servi drept temei de revizuire.

Sub acest aspect, se va menționa că, procesul civil a fost intentat în baza cererii

de chemare în judecată depusă de Nina Tureac împotriva Inspectoratului Teritorial de

Muncă Bălți și Inspectoratului de Stat al Muncii prin care s-a solicitat anularea

procesului-verbal nr. 14 din 23 iulie 2014 privind cercetarea accidentului de muncă

mortal în privința judecătorului Curții de Apel Bălți, Mihail Nicolaev.

Obiect al litigiului constituie anularea procesului-verbal nr. 14 din 23 iulie 2014

privind cercetarea accidentului de muncă mortal în privința judecătorului Curții de Apel

Bălți, Mihail Nicolaev, dispunerea efectuării unei cercetări noi a accidentului de muncă

și obligarea întocmirii unui nou proces-verbal.

Considerând că este interesat într-un proces pornit între alte persoane, revizuentul

nu a fost lipsit de dreptul, în temeiul art. 67 Codul de procedură civilă, să intervină în

proces de partea reclamantului sau pârâtului dacă hotărârea pronunțată ar putea să

influențeze drepturile sau obligațiile sale, drept care, însă, nu a fost realizat de acesta în

cadrul examinării cauzei în fond.

Astfel, fiind pronunțată hotărârea primei instanțe, care a fost contestată cu apel de

către Inspectoratul de Stat al Muncii, aceasta a fost expediată spre examinare Curții de

Apel Bălți.

Ulterior, prin demersul Președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș

din 13 noiembrie 2015, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f), s-a solicitat Curții Supreme de

Justiție strămutarea cauzei pentru examinare la altă instanță de același grad. (f.d. 70)

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 noiembrie 2015 s-a admis

demersul Curții de Apel Bălți, iar pricina civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Nina Tureac împotriva Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți și

Inspectoratului de Stat al Muncii cu privire la anularea procesului-verbal nr. 14 din 23

iulie 2014, dispunerea efectuării unei cercetări noi a accidentului de muncă și obligarea

întocmirii unui nou proces-verbal, s-a strămutat spre examinare în ordine de apel la

Curtea de Apel Chișinău. (f.d. 72-73)

Astfel, Colegiul apreciază critic argumentul revizuentului precum că nu a

cunoscut despre litigiul dat și că nefiind atras în proces i s-a încălcat dreptul la apărare

în calitate de angajator, deoarece având în vedere litigiul în cauză, se constată că,

revizuentul a cunoscut despre examinarea acestuia, or, Curtea de Apel Bălți a primit

6

spre examinare în ordine de apel cererea de apel depusă de Inspectoratul de Stat al

Muncii, fapt ce se confirmă prin ștampila cu nr. de intrare 16651 din 09 noiembrie 2015

de pe scrisoarea de expediere a Judecătoriei Bălți (f.d. 69).

Mai mult decât atât, demersul din 13 noiembrie 2015 prin care s-a solicitat

strămutarea pricinii a fost semnat de însăși Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru

Gheorghieș (f.d. 70), fapt prin care se demonstrează că revizuentul a cunoscut despre

examinarea litigiului în cauză.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că procesul-verbal din 16 septembrie 2016 al

Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți anexat de revizuent, nu poate servi drept temei

pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece aceste nu se încadrează în temeiul

prevăzut de lit. c) al art. 449 Codul de procedură civilă.

Mai mult, prin procesul-verbal din 16 septembrie 2016 al Inspectoratului

Teritorial de Muncă Bălți, nu s-a schimbat situația de fapt constatată prin procesul-

verbal nr. 14 din 23 iulie 2014 al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți, prin care, la

fel, s-a ajuns la concluzia că, decesul lui Mihail Nicolaev a survenit în rezultatul

accidentului în afara muncii.

Prin urmare, hotărârile instanțelor de judecată adoptate în prezenta cauză civilă,

nu lezează careva drepturi ale revizuentului.

Astfel, Colegiul conchide că cele invocate de către revizuent în susținerea cererii

de revizuire nu se încadrează în lit. c) art. 449 Codul de procedură civilă, deoarece în

prezenta speță asemenea circumstanțe nu se atestă.

Pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură civilă, este important ca

circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția

dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de

revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Colegiul consideră că motivele invocate în susținerea cererii de revizuire se referă

la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanțele judecătorești pe parcursul

examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă prin prisma art. 449 Codul de procedură

civilă careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase

irevocabile.

În urma celor reținute supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire

prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării

lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu

prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Revizuentul în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanțe sau probe care

ar putea fi raportate la temeiurile stabilite de normele procedurale sus citate.

7

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar

contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere

ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la

acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (cauza Brumărescu contra României nr. 28342/95 și Roșca

contra Moldovei nr. 6276/02).

Din considerentele, menționate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire

nu poate fi admisă și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Completul Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă Curtea de Apel

Bălți, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 13 iulie 2016, prin care

recursul declarat de Inspectoratul de Stat al Muncii a fost considerat inadmisibil, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Tureac împotriva

Inspectoratului Teritorial de Muncă Bălți și Inspectoratului de Stat al Muncii cu privire

la anularea procesului-verbal, dispunerea efectuării unei cercetări noi a accidentului de

muncă și obligarea întocmirii unui nou proces-verbal.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului, Tamara Chișca-Doneva

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

8