2ra-2599/16 — eliberarea acordului pentru privatizarea locuintei

Prima instanță: Judecătoria sectorului Centru municipiul Chișinău, Judecător – Svetlana Vîșcu

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Domnica Manole, Angela Bostan, Ștefan Niță

Dosar nr.2ra-2599/16

ÎNCHEIERE

23 noiembrie 2016 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Dumitru Mardari, Galina Stratulat,

Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Liubovi Veleșco și Vladlena Pagu împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată

din Moldova”, intervenient accesoriu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Drumurilor al Republicii Moldova, privind eliberarea acordului la privatizarea

locuinței,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”,

co ns tată :

La 26 ianuarie 2015 Liubovi Veleșco și Vladlena Pagu au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”

(în continuare ÎS „Calea Ferată din Moldova”), intervenient accesoriu Ministerul

Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova, solicitînd

obligarea de a da acordul pentru privatizarea apartamentului nr.28, situat în

municipiul Chișinău, bd.Dacia, nr.10, chiriaș principal – Liubovi Veșeșco.

În argumentarea pretențiilor înaintate au invocat că la 02 decembrie 1971

Arabadji Ana, care este mama reclamantei Veleșco Liubovi, a primit de la ÎS

„Calea Ferată din Moldova” (fosta Calea Ferată Chișinău), unde era angajată,

apartamentul nr. 28, amplasat în mun. Chișinău, sect. Botanica, bd.Păcii,

actualmente bd.Dacia, nr.10, fiindu-i eliberat bonul de repartiție nr. 000960, în care

au fost incluși soțul ei Arabadji Gheorghe și fiica Mahmut Liubovi, care după

căsătorie a luat prenumele Veleșco.

La 28 septembrie 1996, mama sa Arabadji Ana a decedat și conform deciziei

Preturii sectorului Botanica nr.19/3 nr.l din 24.12.1996, contractul de închiriere a

apartamentului nominalizat a fost modificat, cu includerea în calitate de închiriaș a

1

trei persoane: Veleșco Liubovi, fiica sa Pagu Vladlena și tatăl vitreg Arabadji

Gheorghe.

La 11 martie 2003 Pagu Vladlena a născut copilul Pagu Daniil, care a fost

inclus în fișa de locuință a apartamentului nr. 28, situat în mun. Chișinău, bd.

Dacia, nr. 10, iar la 13 septembrie 2004, Arabadji Gheorghe a decedat, fiind exclus

din fișa locuinței.

Au subliniat că pînă în prezent apartamentul nr. 28, situat în mun. Chișinău, bd.

Dacia, nr.10, se află la balanța ÎS „Calea Ferată din Moldova”, motiv pentru care s-

au adresat cu o cerere către administrația acestei întreprinderi în vederea eliberării

acordului pentru privatizarea locuinței, însă prin răspunsul nr. H- 4/2146 din 28

august 2014, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a refuzat să dea acordul la privatizare,

invocînd prevederile art. 17 al. 1 din Legea privatizării fondului de locuință

nr.l324-XII din 10.03.1993, care nu permite transmiterea în proprietate privată a

locuințelor de serviciu.

Consideră că refuzul ÎS „Calea Ferată din Moldova” de a elibera acordul la

privatizarea apartamentului este neîntemeiat, întru-cît acesta nu are statut de

locuință de serviciu, or, conform pct. 6 al Hotărîrii Sovietului Miniștrilor al RSSM,

nr. 192 din 05.06.1984, locuința de serviciu se acordă pentru folosință pe baza unui

ordin de repartiție special, emis de Comitetul executiv al Sovietului raional,

orășenesc, de deputați ai norodului și care este unicul temei pentru instalare în

această locuință. Formularele ordinelor de repartiție sînt documente de strictă

evidență. In ordinul de repartiție se include informația privind dreptul de instalare

în locuința de serviciu.

In acest context reclamantele au subliniat că în ordinul de repartiție nr. 000960 din

02 decembrie 1971 lipsește mențiunea „locuință de serviciu”, de aceea pîrîtul le

încalcă nejustificat dreptul lor la privatizarea locuinței.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru municipiul Chișinău din 04

decembrie 2015 a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Liubovi

Veleșco și Vladlena Pagu împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova”. A fost

obligată ÎS „Calea Ferată din Moldova” să dea acordul pentru privatizarea

apartamentului nr.28, situat în municipiul Chișinău, sect.Botanica, bd.Dacia, nr.10,

chiriașului principal Liubovi Veleșco.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016 a fost respins apelul

declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova” și a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei sectorului Centru municipiul Chișinău din 04 decembrie 2015.

La 01 septembrie 2016 ÎS „Calea Ferată din Moldova” a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea deciziei instanței de

apel și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie

respinsă acțiunea înaintată de Liubovi Veleșco și Vladlena Pagu, ca neîntemeiată.

2

În motivarea cererii a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

interpretat în mod eronat legea. Gestionar al activelor ÎS „Calea Ferată din

Moldova” este statul, iar în speță Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Drumurilor, în calitate de proprietar, dispune de bunurile sale, inclusiv prin

înstrăinarea acestora.

Susține recurentul că legislația în vigoare nu impune ÎS „Calea Ferată din

Moldova” să acorde permisiunea scrisă privind privatizarea locuinței, iar

solicitarea de a prezenta un asemenea acord este contrară legii, iar instanța de

judecată nu face trimitere la nici un act normativ care ar obliga în acest sens ÎS

„Calea Ferată din Moldova”. Nu s-a luat în calcul faptul că Ministerul

Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor n-a dat acordul la privatizarea

locuinței.

La 07 noiembrie 2016 Liubovi Veleșco și Vladlena Pagu au depus referință la

recursul declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova”, solicitînd declararea recursului

ca fiind inadmisibil.

Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de ÎS „Calea

Ferată din Moldova” ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură

Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de

Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale

normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de vasta argumentare a

circumstanțelor de drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al

recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă

3

asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,

Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o

rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura

efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de

declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu

soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune

declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate

fi evidențiat de cererile de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod

Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarate de Întreprinderea de Stat „Calea

Ferată din Moldova”.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători –

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4