3ra-1487/16 — snulsres pprdinului de sancționare și repararea prejudiciului moral

prima instanță: G. Bivol dosarul nr. 3ra-1487/16

instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, A. Bostan

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Climenco Maria, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Climenco împotriva

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale cu privire la contestarea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Climenco Maria, reprezentată de avocatul Rusanovschi

Iulian și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 05 februarie 2016

prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 24 iulie 2015, Climenco Maria, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian a

depus cererea de chemare în judecată împotriva Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale cu privire la contestarea actului administrativ și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicata că activează în calitate de șefă a secției AÎI DSP

Buiucani și prin ordinul nr. 87 ef. din 02 iulie 2015, a fost sancționată cu mustrare,

pentru faptul că s-ar fi prezentat la serviciu în stare de ebrietate.

Menționează că conform ordinului nr. 87 ef. din 02 iulie 2015 s-a constatat că la

19 iunie 2015 ora 08.00, de către angajații Secției Securitate Internă a SPC și SE a fost

efectuat un control inopinat privind respectarea legislației în vigoare, disciplinei de

serviciu inclusiv și orarul de muncă în cadrul detașamentului Salvatori și Pompieri

Buiucani al DSE mun. Chișinău.

Astfel, la pagina 2 alin. (2) din ordinul menționat se indică precum că dînsa a

afirmat că cunoaște despre faptul că la serviciu este interzis consumul de alcool, aceasta

fiind o încălcare gravă disciplinară, prevăzută de art. 47 lit. c) a Legii cu privire la

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, însă nu a întreprins măsuri

eficiente în acest sens, astfel favorizând generarea lacunelor depistate. La fel, s-a

constatat că dînsa nu ar fi argumentat motivul lipsei de la locul de muncă a subalternului

Andrei Curdoglo, ceea ce denotă că nu manifestă un control strict și adecvat funcției

deținute în activitatea subalternilor și se eschivează de la lucrul de profilaxie și

individual educativ cu aceștia, fapt ce contribuie la abaterea lor disciplinară.

Indică reclamanta că încălcările disciplinei de serviciu sunt enumerate exhaustiv

în art. 47 Legea 93 din 05 aprilie 2007, potrivit căruia drept încălcare gravă a disciplinei

în serviciu se consideră comiterea de către colaboratorul care administrează mijlocit

valori bănești sau materiale a unor acțiuni culpabile dacă aceste acțiuni au servit drept

temei pentru pierderea încrederii angajatorului față de colaboratorul respectiv,

săvârșirea la locul de serviciu a unei sustrageri de bunuri materiale, inclusiv în proporții

mici, apariția la serviciu în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică precum și

absența de la serviciu fără motive întemeiate mai mult de 4 ore consecutive în timpul

unei zile de muncă.

Susține că deși, prin ordinul nr. 87 ef. întocmit la 02 iulie 2015, i se incriminează

faptul că la serviciu este interzis consumul de alcool, insinuându-se că cineva din

subalterni ar fi consumat alcool, fapt pentru care s-ar face vinovată și dînsa, pârâtul a

omis că starea de ebrietate se constată conform legii pe cînd din materialele controlului

inopinat lipsesc careva documente care ar demonstra că dînsa sau subalternii săi s-au

prezentat la serviciu în stare de ebrietate.

În aceste condiții consideră că argumentele pârâtului cu privire la faptul că

reclamanta nu manifestă diligentă în raport cu subalternii săi, nu poate fi reținut.

Mai menționează reclamanta că superficialitatea controlului inopinat este

demonstrat și prin efectuarea controlului în lipsa înștiințării sale prealabile, care drept

urmare a fost lipsită de posibilitatea de a se apăra și de a prezenta acte justificative în

acest sens, care de altfel nici nu i-au fost solicitate.

Concomitent, invocă că în dimineața zilei de 19 iunie 2015, nu se afla în birou

întrucît efectua un control în cadrul restaurantului „Butoiaș” din mun. Chișinău, str.

Calea Ieșilor 71, control ce s-a soldat cu întocmirea unui proces-verbal cu privire la

contravenție.

Iar, faptul că inspectorul principal Andrei Curdoglo a profitat de lipsa motivată a

dînsei de la serviciu și a plecat samavolnic de la locul de muncă, nu constituie o

încălcare ce i-ar putea fi imputată, din simplu motiv că dînsa se afla în teren, iar

conform Fișei de post, ea nu acordă servicii de pază/protecție și supraveghere fizică a

inspectorilor DSE sau SPCSE și nici nu poartă răspundere pentru delictul comis de

aceștia.

Consideră că controlul inopinat a fost efectuat cu abateri grave de la prevederile

legale, inclusiv ale art. 210 alin. (1) din Codul muncii, care stabilește aplicarea

sancțiunii disciplinare.

Mai indică că potrivit art. 43 din Legea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale nr. 93-XVI din 05 aprilie 2007, în scopul executării practice a sarcinilor ce

țin de desfășurarea activității de serviciu, efectivului Serviciului îi revin obligații

funcționale, însă conform Ordinului 87 ef. cu privire la sancționarea disciplinară, nu se

stabilește care obligații funcționate au fost încălcate or, în fișa postului sunt stabilite un

set de obligații care nu se regăsesc în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Totodată, subliniază că în ordinul de sancționare nu este indicat termenul în care

poate fi contestate și nici temeiul de fapt și de drept al aplicării sancțiunii.

La fel, susține că o altă încălcare gravă admisă de pîrît este lipsă semnăturii în

original de pe ordinul 87 ef. a domnului Mahail Harabagiu, care în ziua sancționării se

afla, de fapt, în spital, ceea ce confirmă că ordinul a fost semnat de altă persoană ce s-ar

fi folosit de facsimilul semnăturii.

Mai indică reclamanta că controlul inopinat din 19 iunie 2015 a fost efectuat doar

de 2 persoane, angajați ai pârâtului, fără înștiințarea dînsei și fără participarea unor

martori sau efectuarea unor înregistrări video care ar putea demonstra alegațiile

angajatorului trecute în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, sau aplicarea unor

asemenea sancțiuni disciplinare dar și imputarea faptului că dînsa nu a coordonat

eficient activitatea subalternilor încurajând prezentarea acestora la locul de muncă în

stare de ebrietate, a adus un prejudiciu moral destul de grav demnității funcției deținute

fapt ce justifică solicitarea unor pagube morale.

Solicită, anularea ordinului nr. 87 ef. din 02 iulie 2015, în partea în care se referă

la sancționarea Mariei Climenco și repararea prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 05 februarie 2016 acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2016, a fost respins apelul

declarat de Climenco Maria reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian și menținută

hotrîrea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel în susținerea concluziilor sale a reținut

prevederile art. 206 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, art. 42 și art. 48 din Legea

Serviciului Protecției civile și Situațiilor Excepționale nr. 93-XVI din 5 aprilie 2007

care reglementează obligațiile de serviciu și sancțiunile disciplinare, remarcînd

concomitent și fișa de post a Șefului Secției Apărare împotriva Incendiilor a

Detașamentului Salvatori și Pompieri al Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău,

funcție pe care a deținut-o Climenco Maria.

Drept urmare, instanța de apel a concluzionat că de deși, obligația tuturor

angajaților, inclusiv a Mariei Climenco, este de a respecta disciplina muncii conform

prevederilor Codului muncii în coroborare cu Legea Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale nr. 93-XVI din 05 aprilie 2007, caracterelor individuale de

muncă și fișei postului, neajunsurile depistate prin ordinul nr. 87 ef. din 02 iulie 2015

denotă lipsa unui control sistematic și strict în activitatea cu subalternii din partea

Mariei Climenco în calitate de șef al Secției apărare împotriva incendiilor a DSP

Buiucani.

Totodată, cu referire la argumentelor Maiei Climenco precum că în momentul

controlului inopinat, aceasta nu se afla în birou întrucît efectua un control în cadrul

restaurantului „Butoiaș” instanța de apel a reținut decizia de control nr. 197 din 19 iunie

2015, prin care ca persoană responsabilă de control a fost stabilit șeful DSP Buiucani al

DSE mun. Chișinău, colonel al s/s - S.Covalciuc, termenul de efectuare a controlului

fiind stabilit pentru perioada de 25 iunie 2015-26 iunie 2015 și a cu referire la delegația

de control nr.197 din 25 iunie 2015, prin care a fost delegat la efectuarea controlului

șeful DSP Buiucani al DSE mun. Chișinău, colonel al s/s - S. Covalciuc, a concluzionat

că Climenco Maria nu a fost delegată să efectueze controlul în cadrul restaurantului

„Butoiaș”, iar procesului-verbal cu privire la contravenție MAI 01 nr. 676621 a fost

întocmit la data de 19 iuie 2015 ora 09:20, pe cînd sancțiunea a fost aplicată la data de

19 iunie 2015 ora 16:05.

În context instanța de apel a remarcat caracterul declarativ și al argumentelor

invocate de Maria Climenco privind faptul că pe ordinul de sancționare este aplicat

facsimilul și nu semnătura în original al șefului Serviciului, concluzionînd că

argumentele în sensul dat poartă un caracter formal, mai mult că în cadrul ședințelor de

judecată a fost stabilit că pe ordinul de sancționare este aplicată semnătura în original al

șefului Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI.

La 16 august 2016, Climenco Maria, a declarat recurs împotriva deciziei instanție

de apel solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea

unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și a lăsat fără apreciere faptul că dînsa nu poartă răspundere

pentru acțiunile contravenționale ale subalternilor săi.

La fel, a indicat că instanțele ierarhic inferioare nu au constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a pricini în fond și nu au

dovedit circumstanțele considerate ca fiind stabilite, iar ca urmare concluziile

instanțelor expuse în hotărîre și în decizie contravin circumstanțelor adevărate ale

pricinii.

La data de 19 septembrie 2016, Climenco Maria a depus cerere de completare a

cererii de recurs în care a indicat că ordinul de sancționare a fost întocmit superficial

fără a fi luate în calcul toate circumstanțele pricinii și cu încălcarea ordinii de întocmire

a unor acte fiind întocmit mai întîi ordinul de sancționare, după care încheierea de

serviciu.

Menționează că deși, în temeiul art. 10 lit. f 6) din Codul muncii, angajatorul este

obligat să asigure respectarea demnității în muncă a salariaților, angajatorul prin

îngrădirea forțată a dreptului la muncă, a încălcat această normă, fapt ce-i oferă dreptul

de a solicita în fața instanței de judecată încasarea despăgubirilor morale din contul

pârâtului, dar și a cheltuielilor de asistență juridică, cu atît mai mult cu cît la 20 mai

2016, angajatorul, care și-a propus cu orice scop să o intimideze pe salariată, și a emis

ordinal cu privire la transferul dînsei într-o funcție cu o treaptă mai jos, în condițiile în

care, acea funcție s-a eliberat abia la 27 mai 2016 în urma unui raport depus de

subalternul său.

Mai indică recurenta că situația discriminatorie în care a fost plasată se dovedește

și prin faptul că dînsa a fost unicul salariat nepremiat conform ordinul nr. 55 ef. din 17

mai 2016, prin care au fost premiați angajații efectivului de salvatori care potrivit

Dispoziției nr. 115/d din 21 aprilie 2016 au realizat cu succes protecția obiectivelor de

importanță statală în cadrul evenimentului nominalizat (paza clădirii Parlamentului) or,

acest fapt contravine prevederilor art. 7 din Legea cu privire la asigurarea egalității, nr.

121 din 25 mai 2012, care reglementează interzicerea discriminării în cîmpul muncii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta Climenco Maria, reprezentată de

avocatul Rusanovschi Iulian s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la

16 august 2016, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

către Climenco Maria, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian este inadmisibil din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Climenco Maria,

reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC or, recurentul nu a invocat nici un temei care ar

indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Sau, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către Climenco Maria, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Climenco Maria, reprezentată de avocatul Rusanovschi Iulian ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Climenco Maria, reprezentată de avocatul Rusanovschi

Iulian se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru