2ra-2368/16 — constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională ilegală, la un proces echitabil, la un recurs efectiv și încasarea prejudiciului moral.

2ra-2368/16 — constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională ilegală, la un proces echitabil, la un recurs efectiv și încasarea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: V. Hadîrca dosarul nr. 2ra-2368/16

instanța de apel: A. Panov, N. Simciuc și A. Minciuna

D E C I Z I E

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele,

judecătorul: Svetlana Filincova,

Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari și Sveatoslav Moldovan

examinând recursul declarat de Străisteanu Gheorghe, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu Gheorghe și societatea cu

răspundere limitată „Inima Codrului” împotriva Ministerului Justiției, Ministerului

Afacerilor Interne, Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău, Comisiei

administrative de pe lîngă Pretura sect. Buiucani mun. Chișinău și Inspectoratului

General de Poliție cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la

răspundere contravențională ilegală, la un proces echitabil, la un recurs efectiv și

încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01

iulie 2016, prin care s-a admis apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Buiucani

mun. Chișinău, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17

martie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii

c o n s t a t ă:

La 02 octombrie 2015 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne,

Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău și Comisiei administrative de pe

lîngă Pretura sect. Buiucani mun. Chișinău cu privire la constatarea încălcării

dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională ilegală, la un proces

echitabil, la un recurs efectiv și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată Străisteanu Gheorghe a

indicat că la 06 august 2015 agentul constatator Țarălungă Mihail al Inspectoratului

de Poliție Buiucani mun. Chișinău a întocmit în lipsa sa procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI03 184319 și a decis aplicarea prevederilor art. 181 Codul

contravențional.

Prin hotărîrea Comisiei administrative de pe lîngă Pretura sect.

Buiucani mun. Chișinău din 29 septembrie 2015 procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI03 184319 din 06 august 2015 a fost declarat nul, fiind

întocmit intenționat cu date false, fără indicarea faptei comise și cu falsificarea

declarațiilor martorilor.

1

Printr-o hotărîre irevocabilă s-a constatat că a fost tras ilegal la răspundere

contravențională, prin falsificarea procesului-verbal cu privire la contravenție,

întocmit în lipsa sa, în lipsa unui avocat, fără explicarea drepturilor și obligațiunilor.

I-a fost încălcat dreptul de a nu fi tras la răspundere contravențională și penală

prevăzut de Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Fiind lipsit de dreptul de a fi apărat de un avocat, de a prezenta probe, cereri,

plângeri, declarații i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Ca rezultat al tragerii ilegale la răspundere contravențională a fost frustrat

puternic, a avut emoții negative și a suportat cheltuieli contestând acțiunile ilegale

ale agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău, a

fost nevoit să participe la multiple ședințe de judecată, din care considerente rezultă

că urmează a-i fi compensat prejudiciul moral suportat.

Într-un caz similar Curtea de Apel Chișinău a încasat din contul bugetului de

stat în beneficiul său suma de 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin decizia din 24 septembrie 2015 a

comunicat Guvernului Republicii Moldova despre încălcarea dreptului său la un

proces echitabil și la un recurs efectiv prevăzut de Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Cere Străisteanu Gheorghe constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras

ilegal la răspundere contravențională, la un proces echitabil prin întocmirea

procesului-verbal cu privire la contravenție în lipsa sa sau a unui avocat, fiind lipsit

de toate drepturile de a se apăra, la un recurs efectiv prin întocmirea procesului-

verbal cu privire la contravenție în lipsa sa, fiind tăinuit actul juridic și lipsirea

posibilității de al contesta în termenul stabilit de lege, încasarea din contul

Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne și

agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău

Țarălungă Mihail a prejudiciului moral în mărime de 36 000 lei (f.d. 3-7).

La 02 noiembrie 2015 Străisteanu Gheorghe a depus cerere solicitând

antrenarea în proces în calitate de pîrît Inspectoratul General de Poliție (f.d. 38-39).

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 18 noiembrie 2015 s-

a antrenat în proces în calitate de copîrît Inspectoratul General de Poliție (f.d. 50-

51).

La 18 noiembrie 2015 Străisteanu Gheorghe a depus explicație la cererea de

chemare în judecată, invocând că a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat

doar de la Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău și Inspectoratul General

de Poliție și nicidecum de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor,

iar Ministerul Justiției a fost atras în proces conform art. 5 al Legii privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25

februarie 1998 (f.d. 55-59).

La 16 martie 2016 Străisteanu Gheorghe și societatea cu răspundere

limitată „Inima Codrului” au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului de Poliție

Buiucani mun. Chișinău, Comisiei administrative de pe lîngă Pretura sect. Buiucani

2

mun. Chișinău și Inspectoratului General de Poliție cu privire la constatarea

încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională ilegală, la un

proces echitabil și la un recurs efectiv, încasarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată Străisteanu Gheorghe și societatea

cu răspundere limitată „Inima Codrului” au indicat că procesul –verbal cu privire la

contravenție nr. MAI03 184319 din 06 august 2015 a fost întocmit de către agentul

constatator Țarălungă Mihail al Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău

în privința lui Străisteanu Gheorghe în calitate de administrator al societății cu

răspundere limitată „Inima Codrului”, din care considerente și înaintează prezenta

acțiune.

Cer societatea cu răspundere limitată „Inima Codrului” și Străisteanu

Gheorghe constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere

contravențională ilegală, la un proces echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu

privire la contravenție în lipsa sa sau a unui avocat, fiind lipsit de toate drepturile de

a se apăra, la un recurs efectiv prin întocmirea procesului-verbal cu privire la

contravenție în lipsa sa, fiind tăinuit actul juridic și lipsirea posibilității de al

contesta în termenul stabilit de lege, încasarea din contul Inspectoratului de Poliție

Buiucani mun. Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne și agentului constatator al

Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău Țarălungă Mihail prejudiciul

moral în mărime de 36 000 lei (f.d. 75-76).

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 martie 2016 s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu Gheorghe și

societatea cu răspundere limitată „Inima Codrului”.

S-a încasat din contul Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău în

beneficiul lui Străisteanu Gheorghe și societății cu răspundere limitată „Inima

Codrului” prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei.

În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 100, 104-109).

Prin procura din 13 ianuarie 2016 Frumosu Alexandru a fost împuternicit de

Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău să-i reprezinte interesele în instanța

de judecată cu dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească (f.d. 73).

La 18 martie 2016 reprezentantul Frumosu Alexandru a depus în interesele

Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău apel nemotivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 martie 2016, iar la 29 aprilie

2016 apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d. 101, 115-119).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 01 iulie 2016 a admis apelul declarat

de Inspectoratul de Poliție Buiucani mun. Chișinău.

A casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 martie 2016 și

a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii (f.d. 150-156).

La 10 august 2016 Străisteanu Gheorghe prin intermediul oficiului poștal a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 016,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs Străisteanu Gheorghe a indicat că decizia

instanței de apel este neîntemeiată, ilegală și pasibilă de a fi casată.

Instanța de apel a emis decizia cu încălcarea normelor de drept procedural, nu

l-a citat pentru ședința de judecată și a examinat pricina în lipsa sa, lipsindu-l de

dreptul de a se apăra și la un proces echitabil.

3

Avînd calitatea de administrator a fost citat, audiat, presat, amenințat, șantajat

pe dosarul contravențional fabricat în privința societății cu răspundere limitată

„Inima Codrului”, iar în urma acestora a fost supus diferitor tratamente degradante

și în calitate de persoană fizică a suportat suferințe morale manifestate prin dureri,

stresuri, nervi, griji.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Antipencov vs. Rusia nr.

33470/03 din 15 octombrie 2009, a indicat că părții lezate nu-i poate fi cerut ca

acesta să prezinte probe într-u argumentarea prejudiciului moral suferit. Simpla

constatare a încălcării săvârșite de organele împuternicite cu anumite funcții și

declarațiile părții lezate sunt suficiente pentru a oferi o satisfacție echitabilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din 09 noiembrie 2016 a considerat recursul

admisibil fără a prejudicia fondul și a dispus judecarea acestuia de către completul

din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Judecând recursul declarat în limitele invocate pe baza materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este depus în termen, neîntemeiat și care urmează a fi

respins cu menținerea deciziei instanței de apel din următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 01

iulie 2016 la 15 iulie 2016 (f.d. 157).

La materialele pricinii lipsesc probe care ar confirma recepționarea copiei

deciziei instanței de apel de către Străisteanu Gheorghe.

Prin urmare, recursul declarat de Străisteanu Gheorghe prin intermediul

oficiului poștal la 10 august 2016 este depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Din materialele pricinii rezultă că la 06 august 2015 agentul constatator

Țarălungă Mihail al Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău a întocmit în

privința societății cu răspundere limitată „Inima Codrului” procesul-verbal cu

4

privire la contravenție nr. MAI 03 184319 pentru comiterea contravenției prevăzute

la art. 181 Codul contravențional (f.d. 8).

Prin hotărîrea Comisiei administrative de pe lîngă Pretura sect.

Buiucani mun. Chișinău din 29 septembrie 2015 procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI 03184319 din 06 august 2015 a fost declarat nul (f.d. 9).

Agentul constatator Țarălungă Mihail al Inspectoratului de Poliție Buiucani

mun. Chișinău nefiind de acord cu hotărîrea Comisiei administrative de pe lîngă

Pretura sect. Buiucani mun. Chișinău din 29 septembrie 2015, la 12 octombrie 2015

a contestat-o, solicitând anularea acesteia și menținerea în vigoare a procesului-

verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03 184319 (f.d. 21-22).

La 05 octombrie 2015 administratorul societății cu răspundere limitată „Inima

Codrului” Străisteanu Gheorghe a contestat hotărîrea Comisiei administrative de pe

lîngă Pretura sect. Buiucani mun. Chișinău nr. 383 din 29 septembrie 2015 și

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03184319 din 06 august 2015,

solicitând încetarea procesului-contravențional.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 04 decembrie 2015,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016, s-a admis

contestația depusă de administratorul societății cu răspundere limitată „Inima

Codrului” Străisteanu Gheorghe.

S-a anulat hotărîrea Comisiei administrative de pe lîngă Pretura sect.

Buiucani mun. Chișinău nr. 383 din 29 septembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărîre

prin care:

S-a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 184319

din 06 august 2015, întocmit de Agentul constatator Țarălungă Mihail al

Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău, cu încetarea procesului

contravențional(f.d. 65-71; 78-81).

Străisteanu Gheorghe și societatea cu răspundere limitată „Inima Codrului”

au depus cereri de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Ministerului

Afacerilor Interne, Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău și Comisiei

administrative de pe lîngă Pretura sect. Buiucani mun. Chișinău cu privire la

constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională ilegală,

la un proces echitabil, la un recurs efectiv și încasarea prejudiciului moral (f.d. 3-7;

75-76).

Instanțele judecătorești au emis hotărârile sus-menționate.

Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța

de apel a examinat pricina cu aplicarea corectă a normelor de drept material și

procedural.

Conform art. 2 și art. 3 alin. (1) lit. d) Legea privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998,

prin acțiuni ilicite se subînțeleg acțiunile sau inacțiunile organului împuternicit să

examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau

ale instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se

manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană

nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale

persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța

5

de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și

materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).

În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul

material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma supunerii ilegale la

arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a

amenzii contravenționale de către instanța de judecată.

Conform art. 1405 alin. (1) Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice

prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a

măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de

a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a

arestului, muncii neremunerate în folosul comunității se repară de către stat integral,

indiferent de vinovăția persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată.

Conform art. 1422 alin. (1) Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile

ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.

Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei

ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere

ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației

scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune

administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității și în alte

cazuri prevăzute de lege.

Este întemeiată concluzia instanței de apel că procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI 03 184319 din 06 august 2015 a fost întocmit în privința

societății cu răspundere limitată „Inima Codrului”, fiindu-i incriminate unele acțiuni

care ulterior s-au adeverit a nu fi comise, dar nu în privința lui Străisteanu Gheorghe

în calitate de persoană fizică.

Conform art. 10 Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, dreptul persoanei fizice la

repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de prezenta lege apare

în cazurile specificate la art.6.

Astfel, Străisteanu Gheorghe nu a fost tras la răspundere contravențională și

nu este în drept să solicite repararea prejudiciului din nume personal.

Nu poate fi reținut argumentul lui Străisteanu Gheorghe că la examinarea

pricinii instanța de apel a emis decizia cu încălcarea normelor de drept procedural,

nu l-a citat pentru ședința de judecată și a examinat pricina în lipsa sa, lipsindu-l de

dreptul de a se apăra și la un proces echitabil.

La 04 mai 2016 și 02 iunie 2016 Curtea de Apel Chișinău a expediat părților,

inclusiv lui Străisteanu Gheorghe citații pentru ședințele de judecată din 01 iunie

2016 și 01 iulie 2016 la adresa indicată în cererea de apel (f.d. 128; 139).

6

În procesul-verbal al ședinței de judecată din 01 iulie 2016 este indicat că

Străisteanu Gheorghe nu a fost prezent în ședința de judecată, deși a fost citat legal

despre data, ora și locul acesteia, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 148).

În pct. 9 al deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2016 este indicat că

Străisteanu Gheorghe nu s-a prezentat în ședința de judecată din motive

necunoscute, procedura de citare fiind legal îndeplinită (f.d. 153).

La materialele pricinii sunt anexate avizele de recepție a tuturor participanților

la proces (f.d. 132-137; 140-145).

În borderoul actelor dosarului este indicat că la filele 132-137 și 140-145 sunt

avizele de recepție.

La materialele pricinii lipsesc doar avizele de recepție care au fost numerotate

cu paginile 133 și 142.

Dat fiind că la examinarea pricinii în instanța de apel avizele de recepție

semnate de Străisteanu Gheorghe erau anexate la dosar, instanța de apel întemeiat a

conchis că acesta a fost citat legal și a dispus judecarea apelului în lipsa lui.

Or, art. 379 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că

neprezentarea în ședință de judecată a apelantului sau intimatului, a reprezentanților

acestora, precum și a unui alt participant la proces, citați legal despre locul, data și

ora ședinței, nu împiedică judecarea apelului. Instanța însă este în drept să amîne

ședința dacă va constata că neprezentarea este motivată.

Temei de a pune la îndoială veridicitatea concluziilor instanței de apel și a

borderoului lucrărilor dosarului privitor la citarea legală a lui Străisteanu Gheorghe

nu sunt.

Lipsa avizelor menționate la materialele dosarului resping argumentele lui

Străisteanu Gheorghe în acest sens.

Mai mult ca atît, invocînd necitarea legală în ședința de judecată a instanței de

apel, Străisteanu Gheorghe în cererea de recurs solicită admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, dar nu solicită

casarea deciziei instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de

apel pentru a prezenta probe și a se apăra.

Străisteanu Gheorghe a depus recurs în nume personal și decizia Curții de

Apel Chișinău din 01 iulie 2016 în partea respingerii acțiunii depuse de societatea cu

răspundere limitată „Inima Codrului” nu se contestă.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Prin urmare, instanța de recurs consideră inoportun de a se pronunța în partea

respingerii acțiunii societății cu răspundere limitată „Inima Codrului”.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că instanța de apel a

examinat pricina sub toate aspectele, a apreciat probele administrate în conformitate

cu art. 130 Codul de procedură civilă, a aplicat corect normele de drept material și

procedural și a emis o decizie legală, iar argumentele invocate de Străisteanu

Gheorghe în cererea de recurs poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

7

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Străisteanu Gheorghe.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2016, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu Gheorghe și societatea cu

răspundere limitată „Inima Codrului” împotriva Ministerului Justiției, Ministerului

Afacerilor Interne, Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău, Comisiei

administrative de pe lîngă Pretura sect. Buiucani mun. Chișinău și Inspectoratului

General de Poliție cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la

răspundere contravențională ilegală, la un proces echitabil, la un recurs efectiv și

încasarea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul: Svetlana Filincova

judecătorii: Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Sveatoslav Moldovan

8