2rh-137/16 — privind recunoașterea nulității calității de mebru al Cooperativei

2rh-137/16 — privind recunoașterea nulității calității de mebru al Cooperativei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2rh-137/16

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău – V. Gîrleanu

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

judecători Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinînd cererea de revizuire înaintată de către Agentul Guvernamental în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Valentina Denisova

împotriva lui Dumitru Lupan, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcție a

Locuințelor nr. 223 privind recunoașterea nulității calității de membru al Cooperativei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, hotărîrii

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 iunie 2015 și deciziei Curții de Apel

Chișinău din 22 septembrie 2014,

C O N S T A T Ă:

La 19 septembrie 2007 Valentina Denisova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dumitru Lupan, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcție a

Locuințelor nr. 223, solicitînd recunoașterea nulității calității de membru al CCL nr.

223.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 02 august 2005 a fost înregistrată

CCL nr. 223 în calitate de succesor în drepturi a CCL nr. 222. La statutul CCL nr. 223

a fost anexată lista membrilor acesteia, unde la nr. 36 era indicat Dumitru Lupan.

În opinia reclamantei pîrîtul niciodată nu a depus o cerere privind aderarea la

cooperativa respectivă, nu a participat la adunarea de constituire a Cooperativei și nu a

contribuit în nici un fel la înregistrarea și dezvoltarea acesteia.

Valentina Denisova a considerat drept ilegală calitatea pîrîtului Dumitru Lupan

de membru al CCL nr. 223, deoarece au fost încălcate cerințele Statutului-model al

cooperativei de construcții, aprobat prin hotărîrea Sovietului Miniștrilor RSSM nr. 338

din 08 octombrie 1984.

1

Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău prin hotărîrea din 12 februarie 2009 a admis

acțiunea Valentinei Denisova, a recunoscut nulă calitatea de membru al Cooperativei

de Construcție a Locuințelor nr. 223 pentru Dumitru Lupan și a încasat de la Dumitru

Lupan în beneficiul Valentinei Denisova cheltuielile de judecată în suma de 100 lei.

(f.d. 71-73, vil. I).

Dumitru Lupan deși a fost prezent la ședința de judecată, a contestat hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 septembrie 2009, abia la 26 august 2011,

peste 2 ani și 6 luni.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 15 februarie 2012 a respins cererea

apelantului Lupan Dumitru privind repunerea în termen de declarare a apelului și a

restituit apelul, ca fiind depus tardiv (f.d. 209-211, vol. I).

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 23 mai 2012 a respins recursul

declarat de Lupan Dumitru și a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 15

februarie 2012.(f.d. 225-229, vol. I)

Dumitru Lupan, la 13 noiembrie 2012 s-a adresat cu cerere de revizuire asupra

hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 februarie 2009.(f.d. 230-231, vol.

I), invocînd drept temei ordonanța procurorului sect. Centru mun. Chișinău din 05

septembrie 2012 prin care s-a refuzat în începerea urmăririi penale împotriva

președintelui CCL nr. 223 Elena Lapina din lipsa în acțiunile ei a elementelor

componenței de infracțiune prevăzute la art. 361 CP, pe faptul întocmirii listelor

membrilor CCL nr. 223, dar prin care i s-a recomandat lui Dumitru Lupan

valorificarea dreptului la calitatea de membru a CCL nr. 223 prin adresarea în instanță

cu cerere de revizuire a hotărîrii instanței de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09 iulie 2013 s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Dumitru Lupan împotriva hotărîrii

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 februarie 2009. (f.d. 17, 19-20, vol. II)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2013 s-a admis recursul

declarat de Dumitru Lupan și s-a casat integral încheierea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 09 iulie 2013 (f.d. 28-31, vol. II).

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 noiembrie 2013 s-a

dispus respingerea ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Dumitru Lupan

împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 februarie 2009 (f.d. 41-

42, vol. II).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 22 septembrie 2014 a admis recursul

declarat de Dumitru Lupan, a casat încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

11 noiembrie 2013, cu soluționarea problemei în fond, prin care s-a admis cererea de

revizuire depusă de Lupan Dumitru, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 12 februarie 2009 cu restituirea cauzei la rejudecare în aceiași instanță, în

alt complet de judecată pentru reexaminarea pricinii în fond (f.d. 54-56, vol. II).

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 iunie 2015 s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina Denisova ca fiind

neîntemeiată (f.d. 82, 87-90, vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016 s-a respins apelul

declarat de către Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 223, s-a menținut

hotărîrea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 18 iunie 2015 (f.d. 66-70, vol. II).

2

În cadrul examinării cauzei la nivel național la 20 martie 2015 CCL nr. 223 a

adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului o cerere, prin care a pretins

încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și art.1 din Protocolul nr. 1 al Convenției prin

admiterea nemotivată a unei revizuiri camuflate, ce a dus la anularea de către

jurisdicțiile interne a hotărîrii irevocabile pronunțate în favoarea ei și încălcarea

dreptului său la proprietate.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 15 decembrie 2015 a comunicat

Guvernului cererea CCL nr. 223, informînd că observațiile sale privind admisibilitatea

și fondul cauzei nu-i sînt indispensabile și a propus părților să informeze despre o

eventuală reglementare a cauzei.

Guvernul și-a exprimat poziția în favoarea reglementării amiabile a cauzei,

asumîndu-și obligația de a cere redeschiderea procedurilor civile ale reclamantei prin

intermediul revizuirii și remedierii pretinselor violări ale Convenției pentru apărarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la nivel național.

La 10 iunie 2016 Agentul guvernamental a înaintat cerere de revizuire, solicitînd

redeschiderea procesului, recunoașterea violărilor drepturilor CCL nr. 223 garantate de

art. 6 § 1 din Convenție și a art.1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și după caz acordarea satisfacției echitabile pentru

violarea constatată (f.d.130-133, vol. II).

În motivarea cererii de revizuire Agentul guvernamental a invocat prevederile

art. 449 lit. g) CPC, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a

Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de

reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Prin cererea din 18 octombrie 2016 Agentul guvernamental a concretizat

pretențiile din cererea de revizuire, solicitînd suplimentar admiterea cererii de revizuire

cu menținerea în vigoare a hotărîri Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 februarie

2009 care a devenit irevocabilă prin neatacare la 05 martie 2009 și a dispune casarea

tuturor deciziilor ulterioare, care au intervenit în anularea acestei hotărîri.

La 14 noiembrie 2016 Agentul guvernamental a expediat cerere prin care și-a

modificat poziția litigioasă, avînd în vedere că avocatul reclamantului nu a solicitat

compensarea vreunui prejudiciu material, prin urmare reclamantul nu consideră că a

avut loc violarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în rezultat a solicitat

respingerea acestui capăt de cerere. Referitor la costuri și cheltuieli, a solicitat să fie

apreciat critic suma pretinsă, ținînd cont de jurisprudența Curții Europene în cauze

similare.

Conform art. 448 alin. (3) CPC cererea de revizuire declarată în temeiurile

prevăzute la art. 449 lit. g) și h) se examinează în toate cazurile de Curtea Supremă de

Justiție, în conformitate cu prevederile art. 453.

Prin urmare, competentă să judece cererea de revizuire este Curtea Supremă de

Justiție.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că cererea de revizuire urmează

a fi admisă din următoarele considerente.

Conform art. 449 lit. g) CPC revizuirea se declară în cazul în care Curtea

Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o

3

procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) CPC după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare

a hotărîrii sau deciziei supuse revizuirii.

Revizuientul Agentul guvernamental justifică temeinicia cererii de revizuire,

prezentînd informația precum că la 15 decembrie 2015 Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a comunicat Guvernului RM cererea CCL nr. 223 c. Republicii Moldova, nr.

15898/15. Curtea a menționat că cauza relevă de o jurisprudență bine – stabilită, astfel

că Curtea Europeană a informat Guvernul că observațiile sale privind admisibilitatea și

fondul cauzei nu-i sunt indispensabile și a propus părților să o informeze despre o

eventuală reglementare amiabilă a cauzei.

Astfel Colegiul conchide că se impune necesitatea admiterii cererii de revizuire în

virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii și anume pentru a înlătura

încălcările, pentru care statul poate fi condamnat.

Instanța de recurs reține că analiza dispozițiilor art. 449 CPC referitoare la

revizuirea în cazul hotărîrilor CEDO relevă că această cale extraordinară de atac are o

natură juridică tipică, aparte, determinată de fundamentul, obiectul, funcționalitatea și

funcția sa procesuală, care o deosebește de celelalte căi extraordinare de atac, mai ales

prin aceea că determină examinarea din nou a cauzei pe fond, prin retractarea de către

instanță a propriei soluții, soluție care este înlocuită cu una corespunzătoare noilor

fapte și împrejurări constatate și de care instanța nu a avut anterior cunoștință de ele.

Instanța reiterează că, revizuirea este o cale de retractare comună și nesuspensivă

de executare prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărîri

judecătorești irevocabile și reînoirea judecății. Retractarea neîntemeiată a unei hotărîri

judecătorești irevocabile produce efecte grave pentru părți întrucît se încalcă principiul

stabilității raporturilor juridice, or unul dintre elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă

între altele, că soluția difinitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive

legale. Deaceia, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, la 19 septembrie 2007 Valentina

Denisova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru Lupan,

intervenient accesoriu Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 223, solicitînd

recunoașterea nulității calității de membru al CCL nr. 223. Prin hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 12 februarie 2009 s-a admis acțiunea Valentinei Denisova,

s-a recunoscut nulă calitatea de membru al Cooperativei de Construcție a Locuințelor

nr. 223 pentru Dumitru Lupan și s-a încasat de la Dumitru Lupan în beneficiul

Valentinei Denisova cheltuielile de judecată în suma de 100 lei.

Hotărîrea a devenit irevocabilă prin neatacare în termen, ori apelul depus de

Dumitru Lupan peste 2 ani și 6 luni ani a fost restituit de Curtea de Apel Chișinău ca

fiind tardiv.

Invocînd drept fapte noi ordonanța Procuraturii sect. Centru mun. Chișinău din

05 septembrie 2012 de refuz în pornirea urmăririi penale, împotriva președintelui CCL

nr. 223 Elena Lapina, pentru falsificarea listelor membrilor cooperativei din lipsa

elementelor constitutive ale infracțiunii, dar prin care se menționează că Dumitru

4

Lupan are calitatea de membru al CCL nr. 223 și a contribuit la formarea acesteia prin

depunerea aportului bănesc în valoare de 9.500 ruble pentru construcția casei de pe str.

Sadoveanu, mun. Chișinău, fiind în drept de a se adresa în instanța de judecată în

ordinea prevederilor art. 449 CPC pentru a-și valorifca dreptul său procesual (f.d. 232

– 234 vol. I), Dumitru Lupan s-a adresat la 13 noiembrie 2012 cu cerere de revizuire,

care a fost admisă de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 22 septembrie 2014, cu

casarea hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 februarie 2009 (f.d. 54 – 56

vol. II).

Astfel, admiterea cererii de revizuire a lui Dumitru Lupan a condus la încălcarea

securității raporturilor juridice, or, în lipsa unei hotărîri judiciare finale, ordonanța de

refuz în începerea a urmării penale nu poate fi invocată ca circumstanțe noi sau

înscrisuri care ar fi influiențat hotărîrea din 12 februarie 2009.

Colegiul reține că, ordonanța procurorului privind refuzul începerii urmăririi

penale împotriva președintelui CCL nr. 223 Elena Lapina, dar prin care se constată că

Dumitru Lupan este membru CCL nr. 223 și prin care i se recomandă să-și valorifice

dreptul privind calitatea de membru prin procedura revizuirii, nu constituia temei de

revizuire în sensul art. 449 CPC, or aceasta ordonanță în sensul art. 123 alin. (3) CPC,

nu constituie probă nouă.

Potrivit art. 123 alin. (3) CPC numai sentința pronunțată de instanța

judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie pentru instanța

chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva

căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au avut loc și numai în măsura în

care au fost săvîrșite de persoana în cauză.

Astfel, instanțele de judecată neîntemeiat au admis cererea lui Dumitru Lupan de

revizuire, au casat hotărîrea irevocabilă din 12 februarie 2009, iar rejudecînd cauza au

adoptat o soluție antagonistă celeia din 12 februarie 2009.

Prin urmare, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie

examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o

parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre

altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v.

Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Agentul guvernamental și-a exprimat poziția în favoarea reglementării amiabile a

cauzei pendinte la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CCL nr. 223 contra

Moldovei, în vederea evitării unei eventuale constatări a încălcărilor Convenției

5

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale de către

Curte în cauza dată.

Iar prin înaintarea cererii de revizuire la 10 iunie 2016, Agentul Guvernamental a

solicitat casarea tuturor actelor judecătorești cu menținerea hotărîrii instanței de fond

din 12 februarie 2009 și recunoașterea expresă a violării drepturilor CCL nr. 223

garantate de art. 6§1 din Convenție și de articolul 1 din Protocolul 1 la Convenție, iar

după caz acordarea satisfacției echitabile pentru violarea constatată prin aplicarea

directă a art. 41 din Convenție.

Ulterior și-a modificat cerințele, refuzînd la pretenția în partea ce ține de

constatarea violării articolului 1 din Protocolul 1 la Convenție.

Instanța reține că prin admiterea cererii de revizuire a reclamantei în procedura

națională, Curtea de Apel a încălcat principiul securității raporturilor juridice, precum

și “dreptul la o instanță” al reclamantului în sensul art. 6§1 din Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (mutate mutandis, Roșca

Colegiul reiterează că o hotărîre judecătorescă în care se constată o încălcare a

drepturilor fundamentale a persoanei garantate de Constituție și de Convenție, obligă

instanța supremă să înlăture acea încălcare și să repare consecințele astfel încît să

restabilească atît cît este posibil situația existentă înaintea încălcării.

Față de considerentele expuse mai sus, instanța reiterează că scopul redeschiderii

procesului în speța dată în urma condamnării statului la CEDO este repararea la nivel

intern a consecințelor violării Convenției, repunerea victimei în drepturi și evitarea

unei condamnări repetate.

Instanța nu va examina aspectul violării articolului 1 din Protocolul 1 la

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, pe motiv

că, la 14 noiembrie 2016 Agentul guvernamental a depus o cerere prin care și-a

modificat poziția litigioasă, motivînd că avocatul reclamantului nu a solicitat

compensarea vreunui prejudiciu material, prin urmare reclamantul nu consideră că a

avut loc violarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Într-adevăr, în referința depusă de reclamant la 07 iulie 2016 se accentuează

asupra nerespectării de către instanțele naționale de drept a principiului securității

raporturilor și actelor juridice (f.d. 154 vol. II).

În cererea formulată la 02 noiembrie 2016 în fața Curții Supreme de Justiție

reclamantul expres a solicitat restabilirea efectelor hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 12 februarie 2009 și recuperarea prejudiciului moral ca urmare a violării

dreptului la un proces echitabil (f.d. 261 vol. II).

Referitor la pretenția Agentului guvernamental privind acordarea satisfacției

echitabile pentru violarea constatată prin aplicarea directă a art. 41 din Convenție,

instanța de recurs recunoaște violarea drepturilor CCL nr. 223 garantate de art. 6§1 din

Convenție.

Reclamantul a solicitat satisfacție morală în cuantum de 30.000 lei (f.d. 261 vol.

II). Agentul guvernamental a susținut această poziție (f.d. 270 vol. II). Ținînd cont de

circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă violarea, de conduita autorităților

relevante, instanța consideră întemeiată încasarea sumei de 30.000 lei, acordată cu titlu

de prejudiciu moral.

6

Cu referire la compensarea costurilor și cheltuielilor suportate de CCL nr. 223,

Colegiul reține următoarele:

Reclamantul a formulat pretenția privind costurile și cheltuielile în sumă de

1997,70 euro, indicînd totodată că a fost reprezentată în fața Curții Europene a

Drepturilor Omului de avocatul Viorel Chetrușca, care a fost angajat corespunzător

potrivit contractului de asistență juridică nr. 01-0503/15 din 05 martie 2016, iar

volumul de lucru precum și valoarea finală a lucrării a fost definitivat în actul de

predare – primire a lucrărilor conform contractului, în mărime de 23,5 ore x 85 euro.

Agentul Guvernamental în cererea din 14 noiembrie 2016 a considerat suma solicitată

excesivă, solicitînd acordarea unei sume de 7.000 lei.

Analizînd pretenția privind costurile prin prisma jurisprudenței constante a Curții

Europene a Drepturilor Omului, care în cauzele contra Moldovei a rambursat

reclamanților cheltuielile pentru asistența juridică, notînd caracterul real, necesar,

rezonabil al sumelor solicitate prin raportare la complexitatea cauzei și aportul

considerabil al avocaților. Colegiul consideră necesar de a determina cuantumul sumei,

ce urmează a fi încasat, pornind de la volumul lucrului efectuat și cheltuielilor real

angajate.

Instanța de recurs reține că întru confirmarea dovezii suportării cheltuielilor de

judecată, prin prisma practicii CEDO, se evidențează necesitatea prezentării, de către

partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a documentelor: dovada achitării

onorariilor avocațiilor (copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bunurile de

plată) și listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent

acestora (cu tariful și orarul).

Colegiul constată că din materialele cauzei nu se confirmă achitarea de către

CCL nr. 223 a sumei de 1.997,70 euro și nu pot fi reținute actele prezentate drept

dovadă a plății pentru asistența juridică suportată de către CCL nr. 223 la examinarea

prezentei pricini.

Luînd în considerație practica Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la

cheltuielile de asistență juridical, instanța relevă că cheltuielile pentru asistența juridică

trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.

În prezenta speță, reieșind din volumul de lucru efectuat și avînd în vedere

complexitatea cauzei și aportul avocatului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit conchide că suma rezonabilă încasării cu titlu de costuri și

cheltuieli constituie suma de 1.000 euro.

Din considerentele menționate și avînd în vedere că argumentele invocate de

revizuient se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. g) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite cererea de revizuire, în limita susținută de Agentul

guvernamental, a constata violarea drepturilor CCL nr. 223 garantate de art. 6§1 la

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, a casa

decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2014, hotărîrea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 18 iunie 2015 și decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie

2016, cu respingerea recursului declarat de Dumitru Lupan împotriva încheierii

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 noiembrie 2013, a acorda satisfacție morală

reclamantului și a-i compensa parțial cheltuielile de judecată.

7

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se admite cererea de revizuire declarată de către Agentul Guvernamental, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Valentina Denisova

împotriva lui Dumitru Lupan, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcție a

Locuințelor nr. 223 privind recunoașterea nulității calității de membru al Cooperativei.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2014 prin care s-a

admis recursul declarat de către Dumitru Lupan, s-a casat încheierea instanței de fond

din 11 noiembrie 2013, s-a soluționat problema în fond, s-a admis cererea de revizuire

cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Se respinge recursul declarat de Dumitru Lupan împotriva încheierii Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 11 noiembrie 2013 prin care s-a dispus respingerea ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire.

Se casează hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 iunie 2015 prin

care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Valentina Denisova.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016 prin care s-a

respins cererea de apel înaintată de către Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.

223.

Se constată violarea drepturilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 223

garantate de art. 6§1 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

fundamentale.

Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 223 suma de 30.000 lei cu

titlu de prejudiciu moral.

Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 223 suma de 1.000 euro

(echivalent în lei moldovenești la cursul oficial al BNM la ziua executării hotărîrii) cu

titlu de costuri și cheltuieli.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Svetlana Filincova

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

8