2rh-137/16 — privind recunoașterea nulității calității de mebru al Cooperativei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind recunoaşterea nulităţii calităţii de mebru al Cooperativei
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rh-137/16 — privind recunoașterea nulității calității de mebru al Cooperativei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 2rh-137/16 Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău – V. Gîrleanu Instanța de apel: CA Chișinău – N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Î N C H E I E R E 16 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Svetlana Filincova, judecători Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd cererea de revizuire înaintată de către Agentul Guvernamental în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Valentina Denisova împotriva lui Dumitru Lupan, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 223 privind recunoașterea nulității calității de membru al Cooperativei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 18 iunie 2015 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2014, C O N S T A T Ă: La 19 septembrie 2007 Valentina Denisova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru Lupan, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 223, solicitînd recunoașterea nulității calității de membru al CCL nr. 223. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 02 august 2005 a fost înregistrată CCL nr. 223 în calitate de succesor în drepturi a CCL nr. 222. La statutul CCL nr. 223 a fost anexată lista membrilor acesteia, unde la nr. 36 era indicat Dumitru Lupan. În opinia reclamantei pîrîtul niciodată nu a depus o cerere privind aderarea la cooperativa respectivă, nu a participat la adunarea de constituire a Cooperativei și nu a contribuit în nici un fel la înregistrarea și dezvoltarea acesteia.
Valentina Denisova a considerat drept ilegală calitatea pîrîtului Dumitru Lupan de membru al CCL nr. 223, deoarece au fost încălcate cerințele Statutului-model al cooperativei de construcții, aprobat prin hotărîrea Sovietului Miniștrilor RSSM nr. 338 din 08 octombrie 1984. 1 Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău prin hotărîrea din 12 februarie 2009 a admis acțiunea Valentinei Denisova, a recunoscut nulă calitatea de membru al Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 223 pentru Dumitru Lupan și a încasat de la Dumitru Lupan în beneficiul Valentinei Denisova cheltuielile de judecată în suma de 100 lei. (f.d. 71-73, vil. I). Dumitru Lupan deși a fost prezent la ședința de judecată, a contestat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 12 septembrie 2009, abia la 26 august 2011, peste 2 ani și 6 luni. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 15 februarie 2012 a respins cererea apelantului Lupan Dumitru privind repunerea în termen de declarare a apelului și a restituit apelul, ca fiind depus tardiv (f.d. 209-211, vol. I). Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 23 mai 2012 a respins recursul declarat de Lupan Dumitru și a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2012.(f.d. 225-229, vol. I) Dumitru Lupan, la 13 noiembrie 2012 s-a adresat cu cerere de revizuire asupra hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 februarie 2009.(f.d. 230-231, vol. I), invocînd drept temei ordonanța procurorului sect.
Centru mun. Chișinău din 05 septembrie 2012 prin care s-a refuzat în începerea urmăririi penale împotriva președintelui CCL nr. 223 Elena Lapina din lipsa în acțiunile ei a elementelor componenței de infracțiune prevăzute la art. 361 CP, pe faptul întocmirii listelor membrilor CCL nr. 223, dar prin care i s-a recomandat lui Dumitru Lupan valorificarea dreptului la calitatea de membru a CCL nr. 223 prin adresarea în instanță cu cerere de revizuire a hotărîrii instanței de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09 iulie 2013 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Dumitru Lupan împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 februarie 2009. (f.d.
17, 19-20, vol. II) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2013 s-a admis recursul declarat de Dumitru Lupan și s-a casat integral încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09 iulie 2013 (f.d. 28-31, vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 noiembrie 2013 s-a dispus respingerea ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Dumitru Lupan împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 februarie 2009 (f.d. 41- 42, vol. II). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 22 septembrie 2014 a admis recursul declarat de Dumitru Lupan, a casat încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 noiembrie 2013, cu soluționarea problemei în fond, prin care s-a admis cererea de revizuire depusă de Lupan Dumitru, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 12 februarie 2009 cu restituirea cauzei la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată pentru reexaminarea pricinii în fond (f.d. 54-56, vol. II). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 iunie 2015 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina Denisova ca fiind neîntemeiată (f.d. 82, 87-90, vol. II). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016 s-a respins apelul declarat de către Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 223, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 18 iunie 2015 (f.d. 66-70, vol. II).
2 În cadrul examinării cauzei la nivel național la 20 martie 2015 CCL nr. 223 a adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului o cerere, prin care a pretins încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și art.1 din Protocolul nr. 1 al Convenției prin admiterea nemotivată a unei revizuiri camuflate, ce a dus la anularea de către jurisdicțiile interne a hotărîrii irevocabile pronunțate în favoarea ei și încălcarea dreptului său la proprietate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 15 decembrie 2015 a comunicat Guvernului cererea CCL nr. 223, informînd că observațiile sale privind admisibilitatea și fondul cauzei nu-i sînt indispensabile și a propus părților să informeze despre o eventuală reglementare a cauzei.
Guvernul și-a exprimat poziția în favoarea reglementării amiabile a cauzei, asumîndu-și obligația de a cere redeschiderea procedurilor civile ale reclamantei prin intermediul revizuirii și remedierii pretinselor violări ale Convenției pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la nivel național. La 10 iunie 2016 Agentul guvernamental a înaintat cerere de revizuire, solicitînd redeschiderea procesului, recunoașterea violărilor drepturilor CCL nr. 223 garantate de art. 6 § 1 din Convenție și a art.1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și după caz acordarea satisfacției echitabile pentru violarea constatată (f.d.130-133, vol. II).
În motivarea cererii de revizuire Agentul guvernamental a invocat prevederile art. 449 lit. g) CPC, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova. Prin cererea din 18 octombrie 2016 Agentul guvernamental a concretizat pretențiile din cererea de revizuire, solicitînd suplimentar admiterea cererii de revizuire cu menținerea în vigoare a hotărîri Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 februarie 2009 care a devenit irevocabilă prin neatacare la 05 martie 2009 și a dispune casarea tuturor deciziilor ulterioare, care au intervenit în anularea acestei hotărîri.
La 14 noiembrie 2016 Agentul guvernamental a expediat cerere prin care și-a modificat poziția litigioasă, avînd în vedere că avocatul reclamantului nu a solicitat compensarea vreunui prejudiciu material, prin urmare reclamantul nu consideră că a avut loc violarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în rezultat a solicitat respingerea acestui capăt de cerere. Referitor la costuri și cheltuieli, a solicitat să fie apreciat critic suma pretinsă, ținînd cont de jurisprudența Curții Europene în cauze similare. Conform art. 448 alin. (3) CPC cererea de revizuire declarată în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. g) și h) se examinează în toate cazurile de Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile art. 453. Prin urmare, competentă să judece cererea de revizuire este Curtea Supremă de Justiție.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că cererea de revizuire urmează a fi admisă din următoarele considerente. Conform art. 449 lit. g) CPC revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o 3 procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) CPC după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărîrii sau deciziei supuse revizuirii. Revizuientul Agentul guvernamental justifică temeinicia cererii de revizuire, prezentînd informația precum că la 15 decembrie 2015 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului RM cererea CCL nr. 223 c. Republicii Moldova, nr. 15898/15.
Curtea a menționat că cauza relevă de o jurisprudență bine – stabilită, astfel că Curtea Europeană a informat Guvernul că observațiile sale privind admisibilitatea și fondul cauzei nu-i sunt indispensabile și a propus părților să o informeze despre o eventuală reglementare amiabilă a cauzei. Astfel Colegiul conchide că se impune necesitatea admiterii cererii de revizuire în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii și anume pentru a înlătura încălcările, pentru care statul poate fi condamnat.
Instanța de recurs reține că analiza dispozițiilor art. 449 CPC referitoare la revizuirea în cazul hotărîrilor CEDO relevă că această cale extraordinară de atac are o natură juridică tipică, aparte, determinată de fundamentul, obiectul, funcționalitatea și funcția sa procesuală, care o deosebește de celelalte căi extraordinare de atac, mai ales prin aceea că determină examinarea din nou a cauzei pe fond, prin retractarea de către instanță a propriei soluții, soluție care este înlocuită cu una corespunzătoare noilor fapte și împrejurări constatate și de care instanța nu a avut anterior cunoștință de ele. Instanța reiterează că, revizuirea este o cale de retractare comună și nesuspensivă de executare prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărîri judecătorești irevocabile și reînoirea judecății.
Retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătorești irevocabile produce efecte grave pentru părți întrucît se încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, or unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă între altele, că soluția difinitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. Deaceia, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, la 19 septembrie 2007 Valentina Denisova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru Lupan, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 223, solicitînd recunoașterea nulității calității de membru al CCL nr. 223. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 12 februarie 2009 s-a admis acțiunea Valentinei Denisova, s-a recunoscut nulă calitatea de membru al Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 223 pentru Dumitru Lupan și s-a încasat de la Dumitru Lupan în beneficiul Valentinei Denisova cheltuielile de judecată în suma de 100 lei. Hotărîrea a devenit irevocabilă prin neatacare în termen, ori apelul depus de Dumitru Lupan peste 2 ani și 6 luni ani a fost restituit de Curtea de Apel Chișinău ca fiind tardiv. Invocînd drept fapte noi ordonanța Procuraturii sect. Centru mun.
Chișinău din 05 septembrie 2012 de refuz în pornirea urmăririi penale, împotriva președintelui CCL nr. 223 Elena Lapina, pentru falsificarea listelor membrilor cooperativei din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, dar prin care se menționează că Dumitru 4 Lupan are calitatea de membru al CCL nr. 223 și a contribuit la formarea acesteia prin depunerea aportului bănesc în valoare de 9.500 ruble pentru construcția casei de pe str. Sadoveanu, mun. Chișinău, fiind în drept de a se adresa în instanța de judecată în ordinea prevederilor art. 449 CPC pentru a-și valorifca dreptul său procesual (f.d. 232 – 234 vol. I), Dumitru Lupan s-a adresat la 13 noiembrie 2012 cu cerere de revizuire, care a fost admisă de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 22 septembrie 2014, cu casarea hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 12 februarie 2009 (f.d. 54 – 56 vol. II). Astfel, admiterea cererii de revizuire a lui Dumitru Lupan a condus la încălcarea securității raporturilor juridice, or, în lipsa unei hotărîri judiciare finale, ordonanța de refuz în începerea a urmării penale nu poate fi invocată ca circumstanțe noi sau înscrisuri care ar fi influiențat hotărîrea din 12 februarie 2009. Colegiul reține că, ordonanța procurorului privind refuzul începerii urmăririi penale împotriva președintelui CCL nr. 223 Elena Lapina, dar prin care se constată că Dumitru Lupan este membru CCL nr. 223 și prin care i se recomandă să-și valorifice dreptul privind calitatea de membru prin procedura revizuirii, nu constituia temei de revizuire în sensul art. 449 CPC, or aceasta ordonanță în sensul art. 123 alin. (3) CPC, nu constituie probă nouă.
Potrivit art. 123 alin. (3) CPC numai sentința pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au avut loc și numai în măsura în care au fost săvîrșite de persoana în cauză. Astfel, instanțele de judecată neîntemeiat au admis cererea lui Dumitru Lupan de revizuire, au casat hotărîrea irevocabilă din 12 februarie 2009, iar rejudecînd cauza au adoptat o soluție antagonistă celeia din 12 februarie 2009. Prin urmare, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.
Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.
O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Agentul guvernamental și-a exprimat poziția în favoarea reglementării amiabile a cauzei pendinte la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CCL nr. 223 contra Moldovei, în vederea evitării unei eventuale constatări a încălcărilor Convenției 5 Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale de către Curte în cauza dată.
Iar prin înaintarea cererii de revizuire la 10 iunie 2016, Agentul Guvernamental a solicitat casarea tuturor actelor judecătorești cu menținerea hotărîrii instanței de fond din 12 februarie 2009 și recunoașterea expresă a violării drepturilor CCL nr. 223 garantate de art. 6§1 din Convenție și de articolul 1 din Protocolul 1 la Convenție, iar după caz acordarea satisfacției echitabile pentru violarea constatată prin aplicarea directă a art. 41 din Convenție. Ulterior și-a modificat cerințele, refuzînd la pretenția în partea ce ține de constatarea violării articolului 1 din Protocolul 1 la Convenție. Instanța reține că prin admiterea cererii de revizuire a reclamantei în procedura națională, Curtea de Apel a încălcat principiul securității raporturilor juridice, precum și “dreptul la o instanță” al reclamantului în sensul art. 6§1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (mutate mutandis, Roșca §28).
Colegiul reiterează că o hotărîre judecătorescă în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale a persoanei garantate de Constituție și de Convenție, obligă instanța supremă să înlăture acea încălcare și să repare consecințele astfel încît să restabilească atît cît este posibil situația existentă înaintea încălcării. Față de considerentele expuse mai sus, instanța reiterează că scopul redeschiderii procesului în speța dată în urma condamnării statului la CEDO este repararea la nivel intern a consecințelor violării Convenției, repunerea victimei în drepturi și evitarea unei condamnări repetate.
Instanța nu va examina aspectul violării articolului 1 din Protocolul 1 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, pe motiv că, la 14 noiembrie 2016 Agentul guvernamental a depus o cerere prin care și-a modificat poziția litigioasă, motivînd că avocatul reclamantului nu a solicitat compensarea vreunui prejudiciu material, prin urmare reclamantul nu consideră că a avut loc violarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Într-adevăr, în referința depusă de reclamant la 07 iulie 2016 se accentuează asupra nerespectării de către instanțele naționale de drept a principiului securității raporturilor și actelor juridice (f.d. 154 vol. II). În cererea formulată la 02 noiembrie 2016 în fața Curții Supreme de Justiție reclamantul expres a solicitat restabilirea efectelor hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 12 februarie 2009 și recuperarea prejudiciului moral ca urmare a violării dreptului la un proces echitabil (f.d. 261 vol. II). Referitor la pretenția Agentului guvernamental privind acordarea satisfacției echitabile pentru violarea constatată prin aplicarea directă a art. 41 din Convenție, instanța de recurs recunoaște violarea drepturilor CCL nr. 223 garantate de art. 6§1 din Convenție. Reclamantul a solicitat satisfacție morală în cuantum de 30.000 lei (f.d. 261 vol. II). Agentul guvernamental a susținut această poziție (f.d. 270 vol. II). Ținînd cont de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă violarea, de conduita autorităților relevante, instanța consideră întemeiată încasarea sumei de 30.000 lei, acordată cu titlu de prejudiciu moral.
6 Cu referire la compensarea costurilor și cheltuielilor suportate de CCL nr. 223, Colegiul reține următoarele: Reclamantul a formulat pretenția privind costurile și cheltuielile în sumă de 1997,70 euro, indicînd totodată că a fost reprezentată în fața Curții Europene a Drepturilor Omului de avocatul Viorel Chetrușca, care a fost angajat corespunzător potrivit contractului de asistență juridică nr. 01-0503/15 din 05 martie 2016, iar volumul de lucru precum și valoarea finală a lucrării a fost definitivat în actul de predare – primire a lucrărilor conform contractului, în mărime de 23,5 ore x 85 euro. Agentul Guvernamental în cererea din 14 noiembrie 2016 a considerat suma solicitată excesivă, solicitînd acordarea unei sume de 7.000 lei.
Analizînd pretenția privind costurile prin prisma jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, care în cauzele contra Moldovei a rambursat reclamanților cheltuielile pentru asistența juridică, notînd caracterul real, necesar, rezonabil al sumelor solicitate prin raportare la complexitatea cauzei și aportul considerabil al avocaților. Colegiul consideră necesar de a determina cuantumul sumei, ce urmează a fi încasat, pornind de la volumul lucrului efectuat și cheltuielilor real angajate. Instanța de recurs reține că întru confirmarea dovezii suportării cheltuielilor de judecată, prin prisma practicii CEDO, se evidențează necesitatea prezentării, de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a documentelor: dovada achitării onorariilor avocațiilor (copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bunurile de plată) și listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și orarul).
Colegiul constată că din materialele cauzei nu se confirmă achitarea de către CCL nr. 223 a sumei de 1.997,70 euro și nu pot fi reținute actele prezentate drept dovadă a plății pentru asistența juridică suportată de către CCL nr. 223 la examinarea prezentei pricini. Luînd în considerație practica Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la cheltuielile de asistență juridical, instanța relevă că cheltuielile pentru asistența juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. În prezenta speță, reieșind din volumul de lucru efectuat și avînd în vedere complexitatea cauzei și aportul avocatului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit conchide că suma rezonabilă încasării cu titlu de costuri și cheltuieli constituie suma de 1.000 euro.
Din considerentele menționate și avînd în vedere că argumentele invocate de revizuient se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. g) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, în limita susținută de Agentul guvernamental, a constata violarea drepturilor CCL nr. 223 garantate de art. 6§1 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2014, hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 iunie 2015 și decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, cu respingerea recursului declarat de Dumitru Lupan împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 11 noiembrie 2013, a acorda satisfacție morală reclamantului și a-i compensa parțial cheltuielile de judecată. 7 Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Se admite cererea de revizuire declarată de către Agentul Guvernamental, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Valentina Denisova împotriva lui Dumitru Lupan, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 223 privind recunoașterea nulității calității de membru al Cooperativei. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2014 prin care s-a admis recursul declarat de către Dumitru Lupan, s-a casat încheierea instanței de fond din 11 noiembrie 2013, s-a soluționat problema în fond, s-a admis cererea de revizuire cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.
Se respinge recursul declarat de Dumitru Lupan împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 noiembrie 2013 prin care s-a dispus respingerea ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire. Se casează hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 iunie 2015 prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Valentina Denisova. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016 prin care s-a respins cererea de apel înaintată de către Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 223. Se constată violarea drepturilor Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 223 garantate de art. 6§1 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.
Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 223 suma de 30.000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 223 suma de 1.000 euro (echivalent în lei moldovenești la cursul oficial al BNM la ziua executării hotărîrii) cu titlu de costuri și cheltuieli. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Svetlana Filincova Judecători Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Maria Ghervas 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.