3ra-1768/16 — verificarea legalitatii hotaririi

Dosarul nr.3ra-1768/16

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău: judecător – D. Manole

D E C I Z I E

13 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinând recursul declarat de către Vladimir Arseni,

în pricina civilă la contestația depusă de către Vladimir Arseni împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la verificarea legalității adoptării hotărârii

nr. 439 din 21 octombrie 2016,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016,

C O N S T A T Ă:

La 22 octombrie 2016 Vladimir Arseni a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale (în continuare CEC), privind

verificarea legalității hotărârii CEC nr. 439 din 21.10.2016.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 21 octombrie 2016 Comisia

Electorală Centrală a emis hotărârea nr. 439 „cu privire la acreditarea unui expert

electoral internațional din partea Comisiei Centrale pentru alegeri și desfășurarea

referendumurilor republicane a Republicii Kârgâze, în vederea monitorizării

alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016”.

Reclamantul a susținut că este cetățean cu drept de vot, presupune că hotărârea

CEC contravine Codului Electoral, Legii contenciosului administrativ din

10.02.2002, Constituției RM și Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, inclusiv art. 6 Dreptul la un proces echitabil cât și

Protocolul adițional nr. 1, art. 3, dreptul la alegeri.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016 s-a respins

cererea de chemare în judecată înaintată de către Vladimir Arseni. (f. d. 14-16)

1

La 11 noiembrie 2016 Vladimir Arseni a declarat recurs împotriva hotărârii

Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, solicitând acordarea unui avocat din

oficiu, admiterea recursului, casarea acestuia, cu remiterea cauzei la rejudecare în

Curtea de Apel Chișinău. (f.d. 18).

Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că aceasta urmează a fi respinsă.

Conform art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanța, după ce judecă recursul, este în

drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din 27 octombrie 2016 a respins

cererea de chemare în judecată înaintată de către Vladimir Arseni.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit constată că

hotărîrea instanței de apel este întemeiată din următoarele motive.

Conform art. 66 alin. (3) Codul electoral contestațiile privind acțiunile și

hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1) Cod electoral, contestațiile

privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se

examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de

ziua alegerilor. Alin. (5) contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează

în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Legii

contenciosului administrativ.

Din materialele cauzei rezultă că Vladimir Arseni a contestat hotărîrea CEC

nr. 439 din 21 octombrie 2016 „cu privire la acreditarea unui expert electoral

internațional din partea Comisiei Centrale pentru alegeri și desfășurarea

referendumurilor republicane a Republicii Kârgâze, în vederea monitorizării

alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016”.

Conform art. 18 Cod Electoral alin. (1) ședințele Comisiei Electorale Centrale

sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor. Comisia Electorală

Centrală adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor. Hotărârile de modificare, de

completare și de abrogare a hotărârilor adoptate anterior se adoptă în aceleași

condiții. (21) Membrii Comisiei Electorale Centrale care nu sunt de acord cu

hotărârile adoptate au dreptul să-și exprime în scris opinia, care se anexează la

hotărârile respective. Hotărârile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele

competenței acesteia, sunt acte administrative cu caracter individual sau normativ,

executorii pentru organele electorale inferioare, pentru autoritățile publice,

întreprinderi, instituții și organizații, pentru persoanele cu funcții de răspundere,

partide, alte organizații social-politice și organele acestora, precum și pentru toți

cetățenii. Hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore

de la adoptare, pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale și se publică, în

termen de 5 zile, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Potrivit art. 26 Cod Electoral, în perioada electorală, Comisia Electorală

2

Centrală are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii și

desfășurării alegerilor în condițiile prezentului cod;

b) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor legi care

conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor;

c) constituie circumscripțiile electorale și consiliile electorale de

circumscripție și supraveghează activitatea acestor consilii;

d) în baza datelor prezentate de Ministerul Justiției, publică lista partidelor și

altor organizații social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează

candidații și persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare și

prezidențiale;

e) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfășurarea alegerilor;

verifică asigurarea consiliilor și birourilor electorale cu localuri, cu mijloace de

transport și de telecomunicație, examinează alte chestiuni ce țin de asigurarea

tehnico-materială a alegerilor;

f) stabilește modelul buletinelor de vot, al listei electorale de bază, al listei

suplimentare și al celei pentru votarea la locul aflării, al proceselor-verbale ale

ședințelor consiliilor și birourilor electorale, al declarației cu privire la venituri și

proprietate a candidaților și al altor acte ce țin de desfășurarea alegerilor, precum și

modelul urnelor de vot și cel al ștampilelor consiliilor și birourilor electorale;

g) examinează comunicările autorităților publice în probleme ce țin de

pregătirea și desfășurarea alegerilor;

h) soluționează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetățenilor

care în ziua votării se află în afara teritoriului țării;

h1) asigură monitorizarea respectării principiului egalității între femei și bărbați

în campania electorală pentru alegeri parlamentare și pentru alegeri locale;

i) face bilanțul alegerilor în întreaga țară și, după caz, prezintă Curții

Constituționale raportul cu privire la rezultatele alegerilor;

j) emite hotărîri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripție

și birourilor electorale ale secțiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de

organizare și desfășurare a alegerilor și la chestiunile tehnico-administrative;

k) asigură instruirea funcționarilor electorali și oferă alegătorilor informații

electorale prin intermediul mass-mediei și oricînd la cerere;

l) examinează cererile și contestațiile asupra hotărîrilor și acțiunilor consiliilor

electorale de circumscripție și birourilor electorale ale secțiilor de votare, adoptă

hotărîri executorii pe marginea lor;

m) decide degrevarea de atribuțiile de la locul de muncă permanent a membrilor

consiliilor electorale pe perioada activității lor în componența acestora, determină

numărul de membri ai birourilor electorale care pot fi degrevați și termenul pentru

care sînt degrevați;

n) asigură efectuarea celui de al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a

alegerilor anticipate, noi și parțiale, în condițiile prezentului cod;

3

o) adună informații privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile

preliminare ale alegerilor și aduce la cunoștință publică rezultatele finale;

p) aplică sancțiunile prevăzute de prezentul cod pentru încălcarea legislației

electorale și a celei cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor

electorale.

Astfel, s-a stabilit că sunt eronate argumente lui Vladimir Arseni cu referire la

faptul că hotărîrea nr. 439, contravine Codului Electoral, Legii contenciosului

administrativ din 10.02.2002, Constituției RM și Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, inclusiv art. 6 Dreptul la un

proces echitabil cât și Protocolului adițional nr. 1, art. 3 dreptul la alegeri, or această

hotărâre a fost adoptară cu votul majorității membrilor prezenți la ședința din

21 octombrie 2016, în temeiul art. 18 din Codul electoral, iar la adoptarea acesteia

CEC s-a condus și de procedura de desfășurare a ședințelor și cea de adoptare a

hotărîrilor, reglementate în capitolele V și VI din Regulamentul cu privire la

activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 137 din 14

februarie 2006.

În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu

privire la ilegalitatea hotărârii instanței de fond, deoarece sunt nejustificate și se

combat prin constatările relatate, mai mult că hotărârea atacată a fost adoptată cu

respectarea și aplicarea corectă a legislației procedurale și materiale.

Referitor la argumentul recurentului de a-i acorda un avocat din oficiu, instanța

de recurs îl consideră neîntemeiat, or potrivit art. 8 CPC părțile și alți participanți la

proces au dreptul să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori desemnat de

coordonatur oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică

Garantată de Stat sau de un alt reprezentat, în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Asistența juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și în orice fază a

procesului. Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de prezentul cod și

de alte legi.

Conform art. 77 CPC din oficiu instanța judecătorească solicită Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat pentru

parte sau intervenient: a) în cazul în care partea sau intervenientul sunt lipsiți sau

limitați în capacitatea de exercițiu și nu au reprezentanți legali sau dacă domiciliul

pârâtului nu este cunoscut; b) dacă instanța constată un conflict de interese între

reprezentant și reprezentatul lipsit ori limitat în capacitatea de exercițiu; c) în

condițiile art. 304, 316 și 3183 ; d) în alte cazuri prevăzute de lege.

Ținând cont de prevederile legale enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea

recurentului cu privire la desemnarea unui avocat din oficiu urmează a fi respinsă,

deoarece nu se încadrează în prevederile art. 77 CPC.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că hotărârea instanței

de apel este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit ajunge

4

la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și de a menține hotărârea instanței

de apel.

În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se respinge demersul lui Vladimir Arseni privind desemnarea unui avocat din

oficiu.

Se respinge recursul declarat de Vladimir Arseni.

Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, în pricina

civilă la contestația depusă de către Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale

Centrale cu privire la verificarea legalității adoptării hotărârii nr. 439 din 21

octombrie 2016.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Svetlana Filincova

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

5