3r-281/16 — verificarea legalitatii hotaririi
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- verificarea legalitatii hotaririi
- Temei legal
- rstituirea contestatiei
3r-281/16 — verificarea legalitatii hotaririi (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 3r-281/16
prima instanță: CA Chișinău – N. Cernat
D E C I Z I E
13 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
În componență:
Președintele ședinței Svetlana Filincova,
Judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,
examinând recursul declarat de către Vladimir Arseni în pricina civilă la
contestația depusă de către Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale
cu privire la verificarea legalității adoptării hotărârii nr. 414 din 18 octombrie 2016,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2016,
C O N S T A T Ă:
La 22 octombrie 2016 Vladimir Arseni a înaintat cerere de chemare în judecată
împotriva Comisiei Electorale Centrale (în continuare CEC), solicitând verificarea
legalității adoptării hotărârii nr. 414 din 18 octombrie 2016.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 18 octombrie 2016 CEC a
adoptat hotărârea cu nr. 414 „cu privire la acreditarea observatorilor naționali din
partea Asociației obșești „Promo-LEX” pentru secțiile de votare constituite în afara
Republicii Moldova, în vederea monitorizării alegerilor Președintelui Republicii
Moldova din 30 octombrie 2016”, considerând că hotărârea menționată a fost adoptată
cu încălcarea legislației în vigoare.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016 nu s-a dat curs
contestației depuse de către Vladimir Arseni din motiv că reclamantul nu a indicat
temeiul legal în susținerea contestației formulate, esența încălcării drepturilor,
intereselor sau libertăților reclamantului și nici nu au fost descrise presupusele
încălcări admise de CEC la adoptarea hotărârii contestate. Reclamantului i-a fost
acordat termen de 3 zile de la primirea prezentei încheieri, pentru înlăturarea
1
neajunsurilor depistate, cu explicarea faptului că în cazul îndeplinirii în termen a
tuturor cerințelor enumerate în încheiere, cererea va fi considerată ca depusă la data
prezentării inițiale în judecată, iar în caz contrar, ea nu se va considera depusă și se
va restitui reclamantului fără examinare. (f. d. 3 - 4).
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 28 octombrie 2016 a restituit
contestația înaintată de Vladimir Arseni cu remiterea tuturor materialelor (f.d. 6-7).
La 11 noiembrie 2016 Vladimir Arseni a declarat recurs împotriva încheierilor
Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016 și din 28 octombrie 2016, solicitând
acordarea unui avocat din oficiu, admiterea recursului, casarea acesteia, cu remiterea
cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea
de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție conchide că aceasta urmează a fi respinsă.
În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC instanța de recurs după ce judecă recursul
împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.
Conform art. 66 alin. (3) al Codului electoral contestațiile privind acțiunile și
hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chișinău.
În conformitate cu prevederile art. 67 alin. (5) Cod electoral, contestațiile depuse
la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de
procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.
Conform art. 166 alin. (1) și (2) lit. d), e) CPC oricine pretinde un drept împotriva
unei alte persoane ori are un interes pentru constatarea existenței sau inexistenței unui
drept trebuie să depună în instanța competentă o cerere de chemare în judecată. În
cererea de chemare în judecată se indică: esența încălcării sau a pericolului de
încălcare a drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale reclamantului,
pretențiile lui și circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază
pretențiile și probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii.
Potrivit art. 171 CPC, după ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără
a se respecta condițiile art. 166 și 167 alin. (1) lit. a), b), c) și e), judecătorul emite, în
cel mult 5 zile de la repartizarea cererii, o încheiere pentru a nu se da curs cererii,
comunicând persoanei care a depus cererea acest fapt de încălcare și acordându-i un
termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă persoana, care a depus cererea,
îndeplinește în termen toate cerințele enumerate în încheierea judecătorului, cererea
se consideră depusă la data prezentării inițiale în judecată. În caz contrar, ea nu se
consideră depusă și, împreună cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o
încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs.
Din materialele cauzei rezultă că Arseni Vladimir a înaintat contestație împotriva
CEC, solicitând verificarea legalității adoptării hotărârii CEC nr. 414 din 18
octombrie 2016.
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 24 octombrie 2016 a acordat lui
Vladimir Arseni termen pentru înlăturarea neajunsurilor din contestație.
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 28 octombrie 2016 a restituit
contestația înaintată de Vladimir Arseni cu remiterea tuturor materialelor.
2
Colegiul apreciază că Curtea de Apel Chișinău în mod întemeiat a restituit lui
Arseni Vladimir contestația, dat fiind faptul că recurentul nu a îndeplinit în termenul
stabilit de instanța de judecată înlăturarea neajunsurilor indicate prin încheierea din
24 octombrie 2016.
Instanța de recurs apreciază ca fiind juste concluziile instanței de judecată ce
vizează lacunele admise de Arseni Vladimir în contestația sa din 22 octombrie 2016
și respectiv rezonabil termenul acordat în acest sens pentru lichidarea lor.
În acest context, prin prisma normelor de drept enunțate, instanța de recurs
conchide că Arseni Vladimir s-a folosit cu rea-credință de drepturile sale procedurale,
or, recurentul cunoscând despre existența prezentei cauze și examinarea ei, trebuia să
întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van
Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile
sale de acces la instanță prin depunerea contestației cu indicarea motivelor de fapt și
de drept.
În această ordine de idei Colegiul relevă că, termenul de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte,
în conformitate cu art. 110 CPC, iar dreptul de a efectua actul de procedură încetează
o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească
(judecător), în conformitate cu art. 113 al. (1) CPC.
Aici este importat de menționat și faptul că examinarea contestației, în forma
care a fot depusă de recurent, exclude judecarea obiectivă și multilaterală a acesteia
și face imposibilă emiterea unei hotărîri legale și întemeiate.
Referitor la argumentul recurentului de a-i acorda un avocat din oficiu, instanța
de recurs îl consideră neîntemeiat, or potrivit art. 8 CPC părțile și alți participanți la
proces au dreptul să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori desemnat de
coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică
Garantată de Stat sau de un alt reprezentat, în cazurile prevăzute de prezentul cod.
Asistența juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și în orice fază a
procesului. Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de prezentul cod și de
alte legi.
Conform art. 77 CPC din oficiu instanța judecătorească solicită Consiliului
Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat pentru
parte sau intervenient: a) în cazul în care partea sau intervenientul sunt lipsiți sau
limitați în capacitatea de exercițiu și nu au reprezentanți legali sau dacă domiciliul
pârâtului nu este cunoscut; b) dacă instanța constată un conflict de interese între
reprezentant și reprezentatul lipsit ori limitat în capacitatea de exercițiu; c) în
condițiile art. 304, 316 și 3183; d) în alte cazuri prevăzute de lege.
Ținând cont de prevederile legale enunțate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea
recurentului cu privire la desemnarea unui avocat din oficiu urmează a fi respins,
deoarece nu se încadrează în prevederile art. 77 CPC, iar recursul împotriva încheierii
3
se examinează fără participarea părților, respectiv nici nu necesită prezența unui
avocat.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea 28
octombrie 2016 este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la
concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Se respinge demersul lui Vladimir Arseni privind desemnarea unui avocat din
oficiu.
Se respinge recursul declarat de către Vladimir Arseni.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2016 în pricina
civilă la contestația depusă de către Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale
Centrale cu privire la verificarea legalității adoptării hotărîri nr. 414 din 18 octombrie
2016.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele, judecătorul, Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Mardari
Maria Ghervas
4