2ac-184/16 — recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ac-184/16

ÎNCHEIERE

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

soluționând conflictul de competență între Curtea de Apel Chișinău și

judecătoria Botanica, mun.Chișinău, apărut la examinarea pricinii civile la cererea

de chemare în judecată depusă de Inga Aftenii, intervenienți accesorii de partea

reclamantului Stepan Coloman, Ecaterina Doschinescu, Andrian Doschinescu,

Tatiana Stanciuc, Sergiu Biriucov, Anatolie Topala, Vasile Musteață, Angela

Martea, Tatiana Duca, Iurie Barbulat, Ministerul Apărării al Republicii Moldova

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Amtarex&Co”, în proces de

insolvabilitate, Întreprinderea de Stat „Cadastru”, intervenient accesoriu de partea

pârâtului „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate și obligarea înregistrării dreptului de proprietate,

c o n s t a t ă :

La data de 29 mai 2015, Inga Aftenii, indicând cu calitatea de intervenienți

accesorii de partea reclamantului pe Stepan Coloman, Ecaterina Doschinescu,

Andrian Doschinescu, Tatiana Stanciuc, Sergiu Biriucov, Anatolie Topala, Vasile

Musteață, Angela Martea, Tatiana Duca, Iurie Barbulat, Ministerul Apărării al

Republicii Moldova, a depus în instanța de judecată cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Amtarex&Co”, în proces de insolvabilitate, ÎS „Cadastru”,

intervenient accesoriu de partea pârâtului „Banca de Economii” SA solicitând

obligarea pârâților să înregistreze blocul locativ din mun.Chișinău, str. Grădina

Botanica, nr. 20/1 în Registrul bunurilor imobile ca construcție viitoare, obligarea

pârâților să înregistreze blocul locativ din mun.Chișinău, str. Grădina Botanica, nr.

20/1 în Registrul bunurilor imobile, sub formă de condominiu, constatarea faptului

că apartamentul nr. 4 din mun.Chișinău, str. Grădina Botanica, nr. 20/1 este liber de

gaj și că gajul instituit asupra blocului locativ prin contractul de gaj nr. 3470 din 09

noiembrie 2007, încheiat între SRL „Amtarex&Co” și „Banca de Economii” SA, nu

se extinde asupra apartamentului nr.4, recunoașterea dreptului de proprietate asupra

apartamentului nr. 4 din mun.Chișinău, str. Grădina Botanica, nr. 20/1, în calitate de

încăpere izolată din cadrul construcției viitoare, obligarea SRL „Amtarex&Co”, ÎS

„Cadastru” să înregistreze dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 4 din

mun.Chișinău, str. Grădina Botanica, nr. 20/1 în Registrul bunurilor imobile.

1

Prin încheierea din 09 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău

s-a dispus strămutarea pricinii spre examinare conform competenței către Curtea de

Apel Chișinău.

Prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a casat încheierea

din 09 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, cu remiterea pricinii

în instanța de fond pentru examinare.

Prin încheierea din 11 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău

s-a constatat apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Chișinău și

judecătoria Botanica, mun.Chișinău la examinarea pricinii în cauză.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Judecătoria Botanica, mun.

Chișinău este instanța competentă în examinarea litigiului dat, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 33 alin.(1) Cod de procedură civilă, instanțele

judecătorești judecă toate pricinile civile cu participarea persoanelor fizice,

persoanelor juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților

și intereselor legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede

competența altor organe.

În conformitate cu art. 331 Cod de procedură civilă, judecătoriile examinează

și soluționează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 44 alin.(3), (9) Cod de procedură civilă, conflictul de

competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel

ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea

participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se

supune nici unei căi de atac.

Astfel, din materialele pricinii rezultă că prin încheierea din 09 februarie 2016

a Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău s-a dispus strămutarea pricinii civile la

cererea de chemare în judecată depusă de Inga Aftenii, intervenienți accesorii de

partea reclamantului Stepan Coloman, Ecaterina Doschinescu, Andrian

Doschinescu, Tatiana Stanciuc, Sergiu Biriucov, Anatolie Topala, Vasile Musteață,

Angela Martea, Tatiana Duca, Iurie Barbulat, Ministerul Apărării al Republicii

Moldova împotriva SRL „Amtarex&Co”, ÎS „Cadastru”, intervenient accesoriu de

partea pârâtului „Banca de Economii” SA cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate și obligarea înregistrării dreptului de proprietate, spre examinare

conform competenței către Curtea de Apel Chișinău (f.d.115-116).

Ca temei pentru adoptarea încheierii date, a servit faptul că SRL

„Amtarex&Co” se află în proces de insolvabilitate, iar bunul imobil amplasat în

mun.Chișinău, str. Grădina Botanica, nr. 20/1, se află în proprietatea pârâtului și face

parte din masa debitoare (f.d.115

Prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost casată încheierea

din 09 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, iar pricina a fost

remisă în instanța de drept comun pentru examinare (f.d.150-151).

2

Curtea de Apel Chișinău a invocat în acest sens că recunoașterea dreptului de

proprietate asupra locuințelor construite pe mijloace financiare a investitorilor se

examinează de instanțele de drept comun.

Prin încheierea din 11 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău

s-a inițiat un conflict de competență între Curtea de Apel Chișinău și judecătoria

Botanica, mun.Chișinău, la examinarea pricinii în cauză (f.d.180-182).

Colegiul notează că temei pentru apariția conflictului de competență a servit

faptul că Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău nu se consideră competentă în

judecarea prezentei pricini, din motiv că în contextul Legii cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, dreptul de proprietate asupra apartamentului

care face obiectul contractului de investiție rămâne după antreprenor, la caz SRL

„Amtarex&Co”, care se află în proces de insolvabilitate. Consideră că examinarea

litigiului dat este de competența instanței de insolvabilitate, deoarece bunul imobil

face parte din masa debitoare.

Conform art. 2 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, masă

debitoare reprezintă bunurile, inclusiv mijloace bănești în numerar și fără numerar,

în monedă națională și în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data

intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul

acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită.

Conform art. 39 alin.(1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de

insolvabilitate, precum și cele pe care acesta le dobândește și le recuperează pe

parcursul procesului.

Conform art.5 alin. (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

instanța de insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea, în cadrul

procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa debitoare. Dacă partea

interesată invocă existența unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanța

de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură

contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

Colegiul reliefă că în contextul prevederilor art. 5 alin. (2) al Legii

insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, corect speța dedusă examinării nu ține de

competența instanței de insolvabilitate, or, din sensul normei de drept respective

rezultă că instanța de insolvabilitate este competentă să judece toate cauzele privind

masa debitoare.

Conform art. 5 alin. (5), (6) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

principalele competențe ale instanței de insolvabilitate în cadrul prezentei legi sunt:

a) pronunțarea motivată a hotărîrii de intentare a procesului de insolvabilitate și,

după caz, de intrare în insolvabilitate atât prin procedura falimentului, cât și prin

procedura de restructurare a debitorului; b) examinarea obiecțiilor debitorului

împotriva cererii introductive a creditorilor și judecarea obiecțiilor creditorilor

împotriva intentării procedurii; c) desemnarea administratorului provizoriu și fixarea

remunerației lui, desemnarea administratorului insolvabilității sau, după caz, a

lichidatorului care va administra procedura pînă la confirmarea ori, după caz, pînă

la înlocuirea sa de către adunarea creditorilor, precum și stabilirea atribuțiilor lui

pentru această perioadă; d) destituirea sau acceptarea cererii de demisie a

administratorului insolvabilității/lichidatorului; e) ridicarea dreptului debitorului de

3

a își mai conduce activitatea; f) tragerea la răspundere a membrilor organelor de

conducere care au contribuit la insolvabilitatea debitorului, precum și sesizarea

organelor de urmărire penală în legătură cu faptele reprobabile săvârșite de aceștia;

g) judecarea acțiunilor introduse de administratorul insolvabilității/lichidator privind

nulitatea actelor juridice încheiate de către debitor anterior intentării procesului; h)

soluționarea contestațiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei

persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul provizoriu, de

administratorul insolvabilității/lichidator; i) confirmarea planului procedurii de

restructurare sau, după caz, de lichidare după votarea lui de către creditori; j)

soluționarea cererii depuse de administratorul insolvabilității sau de comitetul

creditorilor privind încetarea procedurii de restructurare și intrarea în faliment; k)

examinarea raportului administratorului provizoriu, cel al administratorului

insolvabilității/lichidatorului; l) anularea hotărîrii adunării creditorilor și a

comitetului creditorilor; m) ridicarea sechestrelor de pe patrimoniul debitorului și

anularea altor măsuri de asigurare sau de limitare a debitorului, administratorului

insolvabilității și/sau a lichidatorului în dreptul de administrare și de valorificare a

masei debitoare, aplicate de alte instanțe de judecată sau de organele abilitate în acest

sens; n) pronunțarea hotărîrii de încetare a procesului; o) alte competențe stabilite de

prezenta lege și de Codul de procedură civilă. În competența instanței de

insolvabilitate intră și controlul judecătoresc asupra activității administratorului

provizoriu, administratorului insolvabilității și/sau a lichidatorului, procesele și

cererile de natură judiciară privind constatarea faptelor aferente procedurii de

insolvabilitate.

Astfel, Colegiul precizează că în condițiile Legii insolvabilității ca litigii ce

țin de masa debitoare, se vor judeca:

-cererile administratorului/lichidatorului sau a oricărui creditor, în temeiul art.

80 al Legii insolvabilității, de nulitate a înregistrării de către un creditor chirografar

în ultimele 4 luni de pînă la intentarea procedurii de insolvabilitate a unui gaj legal

față de bunurile debitorului declarat insolvabil, în temeiul Legii nr.449-XV din 30

iulie 2001 cu privire la gaj;

-cererile de separare a bunurilor din masa debitoare, depuse de alte persoane

în temeiul art. 48 al Legii insolvabilității;

-cererile în temeiul art. 126 al Legii insolvabilității privind urmărirea silită

prin poprire;

-cererile de constatare a faptului cu valoare juridică în temeiul art. 117

alin.(17) al Legii insolvabilității;

-cererile (opozițiile) debitorului, creditorilor sau administratorului la vânzarea

bunului grevat cu garanție, dacă nu se ajunge la un numitor comun în ce privește

modalitatea de vânzare (art. 131 alin. (6) al Legii insolvabilității);

-cererile creditorilor depuse în temeiul art. 148 alin. (2) al Legii insolvabilității

cu privire la nulitatea oricăror acte juridice ale administratorului

insolvabilității/lichidatorului privind distribuirea mijloacelor bănești din conturile

speciale bancare, parvenite de la asociații (membrii, acționarii) debitorului sau terții

(oferta de executare a obligației din partea unui terț), altfel decît pentru admiterea

creanțelor creditorilor masei și ale celor incluși în tabelul definitiv sau urmărirea

acestor sume pentru alte obligații ale debitorului sau pentru obligațiile

4

administratorului insolvabilității/lichidatorului, sau pentru a satisface creanțele

creditorilor ofertantului;

-cererile creditorilor, în temeiul art. 192 alin. (4) al Legii insolvabilității

privind nulitatea actelor juridice încheiate între administratorul insolvabilității,

debitorul sau alte persoane cu vreun creditor prin care ei vor fi favorizați pentru

comportarea lor în cadrul votării sau pentru alte acțiuni din cadrul procesului de

insolvabilitate neprevăzute în planul procedurii de restructurare;

-cererile de nulitate a convențiilor derogatorii, conform art. 94 al Legii

insolvabilității, prin care se exclude sau se limitează aplicarea art.89-93 din Lege,

care se referă la situația raporturilor preexistente (dreptul de opțiune al

administratorului/lichidatorului, menținerea contractelor cu executare succesivă,

situația contractelor de locațiune și de arendă, a mandatului, valabilitatea procurii);

-cererile administratorului/lichidatorului insolvabilității de încasare a

diferenței sumei de la vânzarea bunurilor grevate și valoarea creanței în cazul

valorificării bunului de către creditorul garantat sau a oricăror alte sume plătite în

plus creditorilor debitorului;

-cererile administrației publice locale privind anularea dreptului de proprietate

al cumpărătorului sau al dobânditorului în cazul valorificării și/sau lichidării

fondului social de locuințe, a instituțiilor preșcolare și a obiectivelor de

infrastructură comunală dacă nu este păstrată destinația lor, conform art. 40 alin. (5)

al Legii insolvabilității;

-cererile administratorului/lichidatorului, comitetului creditorilor, în temeiul

art. 248 al Legii insolvabilității, cu privire la răspunderea subsidiară a membrilor

organelor de conducere ale debitorului ș.a.

De asemenea, Colegiul remarcă că de competența instanțelor de

insolvabilitate sunt și litigiile prevăzute la art. 104 al Legii insolvabilității, conform

căruia administratorul poate introduce în instanța de insolvabilitate acțiuni în

vederea anulării actelor juridice care afectează bunurile debitorului încheiate în

ultimii 3 ani, dacă acestea reprezintă: - acte juridice fictive sau frauduloase care au

afectat drepturile creditorilor (termenul de 3 ani se va calcula pînă la data intentării

procedurii de insolvabilitate); - transferuri cu titlu gratuit din partea debitorului, cu

excepția actelor de îndeplinire a unor obligații morale sau de sponsorizare, în care

generozitatea donatorului este proporțională patrimoniului său (termenul de 3 ani se

va calcula pînă la data înaintării cererii introductive); - tranzacții în care prestația

debitorului este vădit mai mare decît cea primită (termenul de 3 ani se va calcula de

pînă la data înaintării cererii introductive);

Art. 104 al Legii insolvabilității mai prevede că administratorul poate

introduce acțiuni în vederea anulării unor acte încheiate în ultimele 4 luni precedente

înaintării cererii introductive dacă acestea reprezintă: - transferuri de proprietate de

la debitor la creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă,

care au ca efect creșterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească în cazul

lichidării debitorului; - transferuri de proprietate de la debitor către un creditor în

contul unei datorii anterioare sau folosul acestuia din urmă, la care creditorul nu avea

dreptul sau care nu ajunsese la scadență;- acordarea gratuită a unui gaj sau a unei

ipoteci, a oricărei altei garanții pentru o creanță care era neasigurată sau pentru o

creanță a unui acționar sau asociat al debitorului într-o perioadă similară, dacă aceste

5

creanțe nu au ajuns la scadență pînă la data intentării procedurii de insolvabilitate.

Administratorul poate solicita și anularea oricăror acte încheiate sau garanții

acordate de debitor după înaintarea cererii introductive.

Colegiul relevă că de competența instanțelor de insolvabilitate sunt și litigiile

specificate în art. 105 al Legii insolvabilității, în baza cărora

administratorul/lichidatorul poate introduce și alte acțiuni privind anularea unor acte

juridice încheiate de debitor în ultimele 24 luni precedente înaintării cererii

introductive, dacă acestea sunt în dauna intereselor creditorilor și au fost încheiate:

- cu un asociat sau asociat în comandită al debitorului, care deține cel puțin 20% din

capitalul social al debitorului (în cazul cînd debitorul este o societate în comandită

sau societate în nume colectiv); - cu o persoană care pe parcursul ultimelor 24 de

luni anterioare intentării procesului a fost membru al organelor de conducere ale

debitorului.

În contextul dat, Colegiul reține că ipoteza instanței de drept comun precum

că soluționarea litigiului dat este de competența instanței de insolvabilitate este

neîntemeiată, or, din textul prevederilor enunțate supra se distinge că recunoașterea

dreptului de proprietate asupra bunului imobil în sine nu constituie un litigiu ce ține

de masa debitoare.

În conformitate cu art. 40 alin. (1) Cod de procedură civilă, acțiunile cu privire

la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fâșiilor forestiere, plantațiilor perene,

resurselor acvatice izolate, asupra unor case, încăperi, construcții, altor obiective

fixate de pământ, precum și acțiunile în ridicare a sechestrului de pe bunuri, se

intentează în instanța de la locul aflării acestor bunuri. Dacă bunurile ce constituie

obiectul acțiunii sunt situate în circumscripția mai multor instanțe, cererea se depune

în orice instanță în a cărei rază teritorială se află o parte din bunuri.

La caz, Colegiul reiterează că obiectul prezentului litigiu este inclusiv și

recunoașterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 4 din str. Grădina

Botanica, nr.20/1, mun. Chișinău, ce se află în raza de activitate a Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că judecarea pricinii civile la

cererea de chemare în judecată depusă de Inga Aftenii, intervenienți accesorii de

partea reclamantului Stepan Coloman, Ecaterina Doschinescu, Andrian

Doschinescu, Tatiana Stanciuc, Sergiu Biriucov, Anatolie Topala, Vasile Musteață,

Angela Martea, Tatiana Duca, Iurie Barbulat, Ministerul Apărării al Republicii

Moldova împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Amtarex&Co”, în proces de

insolvabilitate, Întreprinderea de Stat „Cadastru”, intervenient accesoriu de partea

pârâtului „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate și obligarea înregistrării dreptului de proprietate, ține de

competența Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, căreia i se remite pricina spre

judecare în fond.

În conformitate cu art.art.44 alin.(3), (9), 269-270 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

6

Se constată competența Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău la examinarea în

fond a pricinii civile la cererea de chemare în judecată depusă de Inga Aftenii,

intervenienți accesorii de partea reclamantului Stepan Coloman, Ecaterina

Doschinescu, Andrian Doschinescu, Tatiana Stanciuc, Sergiu Biriucov, Anatolie

Topala, Vasile Musteață, Angela Martea, Tatiana Duca, Iurie Barbulat, Ministerul

Apărării al Republicii Moldova împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Amtarex&Co”, în proces de insolvabilitate, Întreprinderea de Stat „Cadastru”,

intervenient accesoriu de partea pârâtului „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni

cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării dreptului

de proprietate.

Se remite Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău pentru examinare în fond

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Inga Aftenii, intervenienți

accesorii de partea reclamantului Stepan Coloman, Ecaterina Doschinescu, Andrian

Doschinescu, Tatiana Stanciuc, Sergiu Biriucov, Anatolie Topala, Vasile Musteață,

Angela Martea, Tatiana Duca, Iurie Barbulat, Ministerul Apărării al Republicii

Moldova împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Amtarex&Co”, în proces de

insolvabilitate, Întreprinderea de Stat „Cadastru”, intervenient accesoriu de partea

pârâtului „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate și obligarea înregistrării dreptului de proprietate.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

7