3ra-1503/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: S. Dimitriu dosarul nr.3ra-1503/16 instanța de apel: M. Guzun, A. Pahopol, V. Brașoveanu Î N C H E I E R E 09 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii : Mariana Pitic, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Langera”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere limitată „Langera” împotriva Biroului vamal Chișinău și Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, prin care a fost admis apelul declarat de către Biroul vamal Chișinău, casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 22 ianuarie 2016 și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 01 octombrie 2015, SRL „Langera” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului vamal Chișinău și Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a fost supusă în luna august 2015 controlului de audit post-vămuire/reverificare, efectuat de Biroul Vamal Chișinău peste un an de zile de la data importului, în rezultatul căruia a fost întocmit procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/15.2-R din 07 august 2015. Deși conducerea SRL „Langera” a indicat că nu este de acord cu faptele constatate în procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/15.2-R din 07 august 2015, totuși la data de 14 august 2015, a primit de la Biroul Vamal Chișinău, Decizia de regularizare nr.875 din 14 august 2015. Mai indica faptul că, potrivit procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/15.2-R, unde în rezultatul reverificării declarațiilor vamale în detaliu nr.3029 I 43903 din 22 iulie 2014 și nr.3029 I 43905 din 22 iulie 2014, cât și în rezultatul declarării nevalabile de Biroul vamal Chișinău a certificatului de origine CT-1 RUMD: 4005002493/3279665 din 22 iulie 2014, a fost emisă Decizia de regularizare nr.875 din 14 august 2015, prin care SRL „Langera” a fost obligată să achite suplimentar suma totală a obligației vamale calculată în mărime de 64977,32 1 lei, (compusă din taxa vamală -49390,13 lei; TVA - 9911,16 lei și penalități - 5 676,03 lei), fapt cu care nu este de acord.

Fiind studiate motivele indicate în procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/15.2-R din 07 august 2015, a constatat că peste un an de zile (12 luni), organul de control de la Biroul Vamal Chișinău, și-a schimbat opinia asupra tratamentului tarifar preferințial aplicat față de SRL „Langera”, la efectuarea importului de marfa la data de 22 iulie 2014, de la furnizorul OOO „НижБел” din Federația Rusă, conform declarațiilor vamale în detaliu nr. 3029 I 43903 din 22 iulie 2014 și nr.3029 I 43905 din 22 iulie 2014. Astfel, SRL „Langera” nefiind de acord cu actele administrative nominalizate emise de Biroul vamal Chișinău, prin cererea prealabilă din 20 august 2015, adresată organului ierarhic superior - Serviciul Vamal al Republicii Moldova, a contestat în termen (10 și 15 zile) decizia de regularizare nr.875 din 14 august 2015 și procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/15.2-R din 07 august 2015. De asemenea, SRL „Langera” nu este de acord cu motivele invocate de Biroul vamal Chișinău în procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/15.2-R din 07 august 2015 și nici cu decizia de regularizare nr.875 din 14 august 2015, pe care le consideră neîntemeiate și abuzive.

Mai menționează că, organul de control al Biroului vamal Chișinău a indicat în procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/15.2-R din 07 august 2015, precum că a depistat că codul mărfii indicat în rubrica 33 a declarațiilor vamale nr.3029 I -3903 din 22 iulie 2014 și nr.3029 I 43905 din 22 iulie 2014, nu corespunde cu datele prezentate în certificatul de origine CT-1 RUMD 4005002493/3279665 din 22 iulie 2014, nefiind de acord cu aceste afirmații, deoarece potrivit Nomenclatorului mărfurilor din Republica Moldova, codul mărfii 8708 - cuprinde detalii și accesorii de la pozițiile 8701-8705.

Astfel, codul mărfii 87081090 indicat în rubrica 33 a declarației vamale nr.3029 I -5905 din 22 iulie 2014 și codul mărfii indicat în rubrica 33 a declarației vamale nr.3029 I 43903 din 22 iulie 2014, se încadrează în primele 4 cifre a codului U8708 din rubrica 9 din certificatul de origine CT-1 RUMD 4005002493/3279665 din 22 iulie 2014, care se completează doar cu primele 4 cifre din grupa codului mărfii. Mai mult, atenționează că în declarația vamală nr.3029 I 43911 din 22 iulie 2014, la rubrica 33, este indicat alt cod mărfar decât în CT-1, la care Biroul vamal Chișinău nu a avut careva pretenții. Mai susținea că, conform Acordului privind Regulile de determinare a țării de origine a mărfurilor în Comunitatea Statelor Independente, semnat la 20 noiembrie 2009, la p.7.4.

prevede: completarea certificatului forma CIT trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: 1.1.Rubrica 9 - „Criteriul de origine”, reflectă următoarele criterii de origine a mărfurilor: a) „П” - marfa produsă pe teritoriului statului - participant la acord; b) „Д - mărfurile expuse la transformări suficiente, cu indicarea primelor patru cifre ale codului poziției tarifare din NMTEE a produsului final, de exemplu – Д1905; с) „К”- mărfuri, a căror țara de origine este definită în baza principiului cumulativ. 2 Afirma că faptul este confirmat și prin Actul de expertiză nr.0050102423c, pentru perfectarea Certificatului de origine a mărfurilor de forma CT-1 din 22 iulie 2014, executat de Camera de Comerț și Industrie a regiunii Nijegorodsc din Federația Rusă, care a fost ignorat de organul de control a Biroului vamal Chișinău.

Potrivit p. 16 din Actul de expertiză nr.0050102423c, a fost indicat expres, că 907 poziții în cantitate de 26643 buc, 1658 complete conform facturilor (Счет- фактурам) 126 din 14 iulie 2014 și nr.37127 din 14 iulie 2014 (cu excepția pozițiilor incluse în acest Act sunt produse la entitățile din Rusia conform documentației tehnice a producătorilor fiind utilizate materiale locale și de import. Astfel, acestea au origine rusească.

În acest context menționează că, acest Act de expertiză nr.0050102423c din 22 iulie 2014, a stat la baza întocmirii declarațiilor vamale în detaliu de import nr.3029 I 5903 din 22 iulie 2014, nr.029 I 43905 din 22 iulie 2014 și nr.3029 I 43911 din 22 iulie 2014 și achitării drepturilor de import, beneficiind de anumite facilități vamale, la care Biroul vamal Chișinău nu a avut careva pretenții sau obiecții la data efectuării importului din 22 iulie 2014. Totodată, mai comunica că conform răspunsului primit de la Camera de Comerț și Industrie a regiunii Nijegorodsc din Federația Rusă din 19 august 2015, a fost informată, că stabilirea la export a Codului mărfii conform Nomenclatorului mărfurilor intră în competența exportatorului și nu a Camerei de Comerț și Industrie.

De aceea, la întocmirea Declarațiilor vamale primare la import cu nr.3029 I 43903 din 22 iulie 2014, nr.3029 I 43905 din 22 iulie 2014 și nr.3029 I 43911 din 22 iulie 2014 declarantul (brokerul vamal) a ținut cont exclusiv de Actul de Expertiză nr.0050102423c 22 iulie 2014 și a împărțit suma mărfurilor importate în declarații separate după origine și anume.

Ținând cont de Actul de Expertiză nr.0050102423c din 22 iulie 2014, mărfurile indicate în factura (Счет-фактура) nr.37126 din 14 iulie 2014, au fost incluse integral în Declarația vamală nr.3029 I 43903 din 22 iulie 2014, cu țara de origine Federația Rusă (rubrica 16); Mărfurile indicate în factura (Счет-фактура) nr.37127 din 14 iulie 2014, au fost divizate în două declarații vamale la import: nr.3029 I 43905 din 22 iulie 2014, cu marfa a cărei țară de origine este Federația Rusă, și nr. 3029 I 43911 din 22 iulie 2014, cu țări de origine diferite decît Rusia (Rubrica 16). Considera că, organul de control a Biroului vamal Chișinău nu a ținut cont de acest fapt și peste un an de zile a pus la baza controlului audit post- vămuire/reverificare, declarațiile de export nr.10408010/180714/0010887 din 18 iulie 2014 și 10408010/180714/0010888 din 18 iulie 2014, efectuate de furnizorul extern ООО „НижБел”, în care au fost incluse la export toate pozițiile de marfa cu origine din țări diferite, „разные”.

Totodată reținea că, pentru furnizorul din Federația Rusă la export, nu are importanță indicarea separată sau combinată a mărfurilor după origine. De aceea, exportatorul a indicat în declarațiile de export toate pozițiile împreună și au scris țara de origine „разные”, fapt confirmat în răspunsul din 20 august 2015. Astfel, SRL „Langera” nu răspunde de acțiunile exportatorului. 3 SRL „Langera” a solicitat de la exportator Actul de Expertiză nr.0050102423c din 22 iulie 2014, unde au fost indicate separat țara de origine a fiecărei poziții de marfă.

Mai menționa că Biroul vamal Chișinău nu a contestat din start Actul de Expertiză nr. 0050102423c din 22 iulie 2014 și 1-a acceptat și a permis vămuirea și acordarea liberului vamă cu acordarea tratamentului tarifar preferențial, acceptând poziția tarifară corectă conform Declarațiilor vamale în detaliu nr.3029 I 43903 din 22 iulie 2014, nr.3029 I 43905 22 iulie 2014 și nr.3029 I 43911 din 22 iulie 2014, fapt ce se confirmă prin sigiliul inspectorului vamal fără a indica careva mențiuni în rubrica „mențiunile biroului vamal”, pct. 19 a Hotărârii Guvernului nr.600 din 14 mai 2002. Mai comunica faptul că, toate mărfurile cu țară de origine diferită decât Rusia au fost separate din 2T-1 și au fost indicate în declarația vamală nr.3029 I 43911 din 22 iulie 2014 și SRL „Langera” nu a beneficiat de tratament tarifar preferențial, fiind achitate toate drepturile de import.

De aceea menționează că, este foarte dubios faptul că peste 12 luni, Serviciul Vamal a inițiat din oficiu procedura de verificare ulterioară a importului preferențial de mărfuri în baza Certificatului de origine CT-1 RUMD 4005002493/3279665 din 22 iulie 2014, ca în final fără a prezenta careva probe, precum că acesta este ilegal, să declare deoarece Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse nu a dat răspuns în termenii văzuți de Regulile de determinare a țării de origine a mărfii, au declarat nevalabil certificatul de origine CT-1 RUMD 4005002493/3279665 din 22 iulie 2014, conform p.9.3 a „Regulilor nominalizate”. Prin urmare, califică aceste acțiuni a Biroului vamal Chișinău drept abuzive, care fac trimitere neîntemeiat la solicitarea Serviciului Vamal de aplicare a Legii cu privire la tariful vamal, cu încasarea suplimentară a taxei vamale de la SRL „Langera”.

Astfel, susținea că instanța urmează să stabilească dacă deciziile de regularizare contestate au fost emise cu respectarea cumulativă a condițiilor imperative prevăzute de art.1811 Codul vamal (în redacția de până la 01 ianuarie 2014), și anume, dacă: - importul a fost realizat pe baza unor informații inexacte sau incomplete și, - organul vamal deține informații noi care vin să confirme faptul dat. În caz contrar, urmează să constate ilegalitatea deciziilor de regularizare emise, cu restituirea drepturilor de import calculate suplimentar.

Totodată, mai afirmă că prin răspunsul Directorului general al Serviciului Vamal din 17 septembrie 2015 nr.28-11/11273, printr-o frază de 5 rânduri, a fost respinsă absolut nemotivat cererea prealabilă depusă de SRL „Langera”, la data de 20 august 2015. Astfel, menționează că nici Serviciul Vamal al Republicii Moldova și nici Biroului vamal Chișinău nu au justificat din ce motiv au ignorat în cadrul controlului audit post-vămuire și după, Actul de Expertiză nr.0050102423c pentru perfectarea certificatului de origine a mărfurilor de forma CT-1 din 22 iulie 2014. Or, la data importului aceste acte au fost considerate perfect legale, iar peste un an de zile, fără a fi contestat Actul de expertiză, sau fără a prezenta probe verosimile, că aceste acte sunt ilegale, fără nici-un motiv este ignorat Actul de expertiză nr.0050102423c, iar certificatul de origine CT-1 RUMD 4005002493/ 3279665 din 22 iulie 2014, este declarat nevalabil.

4 În consecință, SRL „Langera”, consideră că procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/15.2-R din 07 august 2015, are un caracter declarativ și neprobat, fiind întocmit în mod abuziv de Organul de control al Biroului vamal Chișinău, motiv din care consideră absolut ilegală și decizia de regularizare nr.875 din 14 august 2015. În rezultatul deciziei de regularizare nr.875 din 14 august 2015 (are statut de Titlu executoriu), și pentru a nu bloca contul curent, Biroul vamal Chișinău a solicitat SRL „Langera” achitarea în termen de 10 zile a sumei de 64977,32 lei, fapt ce a fost efectuată la 21 august 2015. Prin urmare, cere SRL „Langera” anularea deciziei de regularizare nr.875 din 14 august 2015 și a procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.38/15.2-R din 07 august 2015, a răspunsului Directorului general al Serviciului Vamal din 17 septembrie 2015 nr. 28-11/11273 și de a încasa din contul Biroului vamal Chișinău în beneficiul SRL „Langera” a sumei încasate nefondat în baza deciziei de regularizare în mărime de 64977,32 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22 ianuarie 2016, acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulată decizia de regularizare a Biroului vamal Chișinău nr.875 din 14 august 2015 și procesul-verbal de reverificare subsecvent nr.38/15.2-R din 07 august 2015. A fost încasat din contul Biroului vamal Chișinău în beneficiul SRL „Langera”, suma încasată cu titlu nedatorat, în mărime de 65079,86 lei, iar acțiunea împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 26 ianuarie 2016, Biroul vamal Chișinău a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 22 ianuarie 2016 și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016 a fost admis apelul declarat de către Biroul vamal Chișinău, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 26 alin. (3) al Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997, art. 1811, 12713, 12711 și 129 alin. (22) Codul vamal și art. 228 Codul fiscal, considerînd întemeiate acțiunile organului vamal privind recalcularea și încasarea drepturilor de import și penalități de întîrziere în sumă de 59301,29 lei, inclusiv taxe vamale de 49390,13 lei TVA în valoare de 9911,16 lei și penalități de întîrziere.

La 05 august 2016, SRL „Langera” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Recurentul SRL „Langera” în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece a încălcat normele de drept material și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată fiind ignorate regulile de determinare a țării de origine a mărfurilor în Comunitatea Statelor Independente semnate de Republica Moldova. Aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și soluționarea greșită a cererii de chemare în judecată.

Decizia instanței de apel este nemotivată, fără o apreciere critică probelor și argumentelor părților și instanței de fond. 5 La 21 septembrie 2016, Biroul vamal Chișinău a depus referință prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că prin scrisoarea Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, a fost expediată părților copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, iar la 05 august 2016, adică în termenul prevăzut de lege SRL „Langera” a declarat recurs. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Langera” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține și jurisprudența CEDO conform căreia recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd motivele recursului indicate în cazul din speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii atît în prima instanță cît și instanța de apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat în modul corespunzător.

6 Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Langera” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Langera” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Mariana Pitic Iurie Bejenaru 7