3ra-1544/16 — obligarea identificării și formării bunului imobil, obligarea elaborării planului cadastral sau geometric, transmiterea terenului și încasarea venitului ratat

3ra-1544/16 — obligarea identificării și formării bunului imobil, obligarea elaborării planului cadastral sau geometric, transmiterea terenului și încasarea venitului ratat (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: G. Bivol dosarul nr. 3ra-1544/16

instanța de apel: L. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mușuc

Eduard, Mușuc Galina și Mușuc Ion prin intermediul reprezentantului, avocatul

Soțchi Inna,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mușuc Eduard,

Mușuc Galina și Mușuc Ion împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru,

Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău nr. 1, filiala întreprinderii de stat ,,Cadastru”,

intervenienți accesorii Primăria orașului Durlești municipiul Chișinău și Caramarenco

Galina privind obligarea identificării și formării bunului imobil, obligarea elaborării

planului cadastral sau geometric, transmiterea terenului și încasarea venitului ratat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, prin care s-a respins

apelul declarat de Mușuc Eduard, Mușuc Galina și Mușuc Ion, fiind menținută

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 noiembrie 2014,

c o n s t a t ă

La 31 ianuarie 2013, Mușuc Eduard, Mușuc Galina și Mușuc Ion s-au adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru și

Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău nr. 1, filiala întreprinderii de stat ,,Cadastru”

privind obligarea identificării și formării bunului imobil, obligarea elaborării planului

cadastral sau geometric, transmiterea terenului și încasarea venitului ratat.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin hotărârea Guvernului nr.

1191 din 16.08.2002 cu privire la atribuirea, modificarea destinației terenului și

autorizarea unor lucrări de proiectare, prin pct. 3 s-a permis schimbul a 3,2 hectare

arabile din comuna Puhoi, județul Chișinău, proprietate privată a SRL „Surnic” pe 5

1

hectare de terenuri neacoperite cu păduri din fondul forestier al întreprinderii de stat

pentru silvicultură Chișinău din or. Durlești, mun. Chișinău.

În temeiul hotărârii de Guvern nr. 1191 din 16.08.2002 și a contractului de

schimb nr. 4081 din 04.12.2002 înregistrat de către OCT Chișinău la 09.12.2002, SA

„Surnic” a devenit proprietarul terenului cu nr. cadastral 0121300.861.

La 09.12.2002 a fost eliberat titlul de autentificare a deținătorului de teren nr.

051429, în temeiul căruia SA „Surnic” i s-a repartizat în proprietate privată pământ

cu o suprafață totală de 1,4998 ha în hotarele indicate în plan, fiind trecut în registrul

cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 7191 din 28.11.2002. Potrivit planului

sectorului de repartizare, sectorul de teren este situat în mun. Chișinău, or. Durlești,

șos. Balcani km. 11.3.

La 28.08.2003 prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4017, SA „Surnic” a

înstrăinat Alei Surdu terenul cu nr. cadastral 0121300.861, cu suprafața totală de

1,4998 ha, amplasat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Balcani, km 11.3. Acest

contract a fost înregistrat de către OCT Chișinău la 03.09.2003.

Menționează reclamanții că, ulterior, la 03.12.2003 prin contractul de vânzare-

cumpărare nr. 12907 semnat cu Ala Surdu și Nicolae Surdu, dânșii au cumpărat

terenul cu nr. cadastral 0121300.861, cu suprafața de 1,4998 ha, situat în mun.

Chișinău, str. Balcani km 11.3. La 03.03.2004, OCT mun. Chișinău a înregistrat

contractul de vânzare-cumpărare a terenului în registru cu nr. 10493/2004.

La 21.10.2009 prin comanda nr. 0101/09/7306, Mușuc Ion a solicitat OCT mun.

Chișinău elaborarea planului cadastral sau geometric în alte scopuri decât în scopul

autentificării dreptului deținătorului de teren pentru bunul cu nr. cadastral

0121300.861, însă, ÎS „Cadastru” filiala Chișinău nr. 1 prin răspunsul său a informat

solicitantul că în urma cercetării actelor depuse s-a constat că în baza grafică imobilul

cu nr. cadastral convențional 01213000861 se suprapune cu nr. cadastral

01211041.547, care este înregistrat după Cramarenco Galina.

Prin urmare, Mușuc Eduard și Mușuc Galina, coproprietari ai terenului

menționat, s-au adresat în instanța de judecată cu o cerere împotriva Agenției Relații

Funciare și Cadastru, ÎS „Cadastru” și Primăriei or. Durlești, intervenienți accesorii

Cramarenco Galina și Teslari Valeriu, prin care au solicitat anularea extrasului nr.

5804 din 13.10.2009, eliberat de Primăria or. Durlești, anularea numărului cadastral

0121104.1547 al imobilului - teren cu suprafața de 1,4936 ha, situat în mun. Chișinău

or. Durlești, elaborarea planului cadastral și geometric pentru terenul cu suprafața de

1,4998 ha situat în mun. Chișinău, or. Durlești str. Balkani km 11.3, cu numărul

cadastral 0121300.861.

Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29.12.2010 s-a

respins acțiunea, fiind menționat că pretenția de obligare a ÎS „Cadastru” de a elabora

planul cadastral și geometric este nefondată, pe motiv că, cererea comandă nr.

0101/09/7306 din 21.10.2009, conține sarcina elaborării planului cadastral sau

2

geometric în alte scopuri decât în scopul autentificării dreptului deținătorului de teren

asupra imobilului situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Balcani, iar din momentul

în care cererea extrajudiciară conține ca sarcină cadastrală elaborarea planului

cadastral sau celui geometric, instanța de judecată a considerat că în mod judiciar

examinarea cumulativă a acestora este neîntemeiată, pe motiv că, nu a fost obiect de

examinare.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05.04.2011 a menținut hotărârea

primei instanțe, menționând referitor la cerința privind obligarea ÎS „Cadastru” de a

elabora planul cadastral și geometric că, prima instanță întemeiat a respins-o,

deoarece, cererea comandă nr. 0101/09/7306 din 21.10.2009 conține sarcina

elaborării planului cadastral sau geometric în alte scopuri decât în scopul

autentificării dreptului deținătorului de teren asupra imobilului situat în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. Balcani.

Au mai menționat reclamanții că, în luna decembrie 2012 s-au adresat către ÎS

„Cadastru” la Oficiul nr. 1 și au solicitat identificarea și formarea terenului cu nr.

cadastral 0121300.861, cu suprafața totală de 1,4998 ha, amplasat în mun. Chișinău,

or. Durlești, str. Balcani km 11.3, elaborarea planului cadastral sau geometric al

bunului format și transmiterea acestuia proprietarilor.

La 29.12.2012 au primit răspunsul ÎS „Cadastru” prin care s-a menționat că, în

urma prelucrării datelor măsurărilor în teren s-a constatat că terenul în cauză se

suprapune cu un alt teren vândut de Primăria or. Durlești la licitație. La fel, ÎS

„Cadastru” a menționat că, problema abordată poate fi soluționată numai în baza

documentației cadastrale, adică a actului de stabilire a hotarelor în natură, conform

art. 21 din Codul Funciar, deținut de Primăria or. Durlești.

Susțin reclamanții că, au devenit proprietarii terenului cu nr. cadastral

0121300.861, cu suprafața totală de 1,4998 ha, amplasat în mun. Chișinău, or.

Durlești, str. Balcani km 11.3, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.

12907, autentificat de către notarul Elena Mocanu, înregistrat la 03.03.2004, cu nr.

10493/2004 și prin urmare, au dobândit în baza unui titlu legal dreptul de proprietate

asupra acestui bun imobil.

Consideră ca legală și întemeiată solicitarea înaintată ÎS „Cadastru” de a fi

format și elaborat planul cadastral pentru acest bun imobil, întrucât aceasta este

obligația legală a acestei întreprinderi. De asemenea, consideră ca fiind ilegal refuzul

pârâtului de a forma bunul imobil din cauza că în urma prelucrării datelor măsurărilor

în teren s-a constatat suprapunerea terenului în cauză cu un alt teren vândut de

Primăria or. Durlești la licitație, dat fiind că, dânșii fiind titularii dreptului de

proprietate asupra unui bun imobil pe care l-au dobândit dintr-o tranzacție licită, le

este asigurat dreptul de proprietate prin prisma legislației naționale cât și prin prisma

prevederilor art. 1 Protocolul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care

garantează că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor

3

sale și nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru o cauză de utilitate publică,

în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Remarcă că, formarea unui alt bun imobil care se suprapune cu bunul lor și

înstrăinarea acestuia de către Primăria or. Durlești, precum și efectuarea unor

asemenea înregistrări de către ÎS „Cadastru” nu reprezintă o cauză de utilitate publică

în sensul Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Mai mult ca atât, că nu au

primit o dreaptă și prealabilă despăgubire potrivit art. 316 din Codul civil pentru a

ceda proprietatea lor pentru o cauză de utilitate publică.

În circumstanțele date, reclamanții consideră că iregularitățile în procedura de

înregistrare a bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile ține de incompetența

ÎS „Cadastru”, ele nefiind imputabile lor și că ei nu sunt obligați să suporte

consecințele erorilor de natură tehnică comise de către autoritățile publice și, chiar

prezumând că lipsirea lor de drepturile patrimoniale ar fi dovedită ca fiind de interes

public, consideră că este încălcat echilibrul just, întrucât ei poartă o povară

individuală și excesivă prin lipsirea de aceste drepturi și prin urmare, are loc o violare

a art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție.

Suplimentar au menționat reclamanții că, pe parcursul examinării cauzei s-a

stabilit că terenul în cauză a fost transmis către alte persoane și transmiterea în natură

a terenului ar putea fi imposibilă. Astfel, consideră că sunt în drept să primească

contra-echivalentul terenului de care au fost deposedați ilegal și abuziv, iar din cauza

imposibilității folosirii bunului imobil au suportat un prejudiciu sub forma venitului

ratat.

Solicită reclamanții, obligarea ÎS „Cadastru” să identifice și să formeze bunul

imobil cu nr. cadastral 0121300.861, cu suprafața totală de 1,4998 ha, amplasat în

mun. Chișinău, str. Balcani, km. 11.3, obligarea ÎS „Cadastru” să elaboreze planul

cadastral sau geometric și să transmită terenul cu nr. cadastral 0121300.861, cu

suprafața totală de 1,4998 ha, amplasat în mun. Chișinău, str. Balkani, km 11.3 sau

contravaloarea acestuia de la data de 22.10.2009 cînd a fost înregistrat în Registrul

bunurilor imobile terenul care se suprapune cu terenul lor, precum și încasarea de la

ÎS „Cadastru” a venitului ratat din cauza imposibilității de utilizare a terenului pentru

perioada 22.10.2009-11.07.2014.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 aprilie

2013 în calitate de intervenient accesoriu în proces a fost atrasă Primăria orașului

Durlești, iar prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23

ianuarie 2014 în calitate de intervenient accesoriu a fost atrasă Caramarenco Galina.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 noiembrie 2014 cererea

de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Mușuc Eduard, Mușuc Galina și

Mușuc Ion au contestat-o cu apel.

4

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016 s-a respins apelul declarat

de Mușuc Eduard, Mușuc Galina și Mușuc Ion, fiind menținută hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 18 noiembrie 2014.

La 05 septembrie 2016, Mușuc Eduard, Mușuc Galina și Mușuc Ion prin

intermediul reprezentantului, avocatul Soțchi Inna, au declarat recurs, solicitînd

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și remiterea pricinii la

rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că, nu au fost constatate și elucidate

pe deplin toate circumstanțele pricinii, aprecierea probelor fiind una arbitrară, ceea ce

a dus la soluționarea greșită a pricinii.

Susțin recurenții că, în cererea de apel au prezentat argumente pertinente și

întemeiate în privința situației juridice a bunului imobil litigios, însă, instanța de apel

la soluționarea cauzei nu le-a luat în considerație, rezumându-se la reproducerea în

mod analogic a temeiurilor legale reținute de prima instanță.

Mai indică recurenții, că intimatul ÎS,,Cadastru” a efectuat cu cunoștință de

cauză o dublă înregistrare a bunului imobil litigios, încălcându-le grav dreptul de

proprietate.

Astfel, relevă că, fiind proprietari a unui bun imobil dobândit în baza unui titlu

legal, au fost deposedați de bunul în cauză prin acțiunile ilegale și abuzive a

intimaților și a intervenientului accesoriu, Primăria or. Durlești, iar în atare situație

urmează să fie despăgubiți pentru erorile comise soldate cu încălcarea dreptului de

proprietate.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că, recursul declarat de către Mușuc Eduard, Mușuc Galina și Mușuc Ion

prin intermediul reprezentantului, avocatul Soțchi Inna, urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost

5

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mușuc Eduard, Mușuc

Galina și Mușuc Ion este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței

de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că argumentele invocate de către recurenți în cererea de

recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de

legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în

practică, cît și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe cînd în recursul declarat

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

6

considera recursul declarat de Mușuc Eduard, Mușuc Galina și Mușuc Ion prin

intermediul reprezentantului, avocatul Soțchi Inna, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Mușuc Eduard, Mușuc Galina și Mușuc Ion prin

intermediul reprezentantului, avocatul Soțchi Inna, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Oleg Sternioală

Valentina Clevadî

7