2ra-2405/16 — constatarea faptului cu valoare juridică

prima instanță: N. Podlisnic dosarul nr. 2ra- 2405/16 instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza Î N C H E I E R E 02 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul Parascoviei Savostyuk, avocatul Andrei Tudorica, în cauza civilă la cererea Parascoviei Savostyuk cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Parascovia Savostyuk și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Drochia din 19 februarie 2016, c o n s t a t ă: La data de 19 ianuarie 2015, Parascovia Savostyuk a depus cerere cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică.

În motivarea acțiunii petiționara a indicat că, s-a născut la data de 22 noiembrie 1989 în s. Cotova, r-nul Drochia, iar pe părinții biologi nu i-a cunoscut. Menționează că, la data de 21 decembrie 1989 a fost înfiată de către părinții ei Maria Grigoraș, decedată la data de 02 mai 2013 și Anton Iordache care a fost numit tutore. Susține că, Maria Grigoraș a înstrăinat imobilul din s. Cotova, r-nul Drochia și a procurat imobilul din s. Pervomaisc, r-nul Drochia, care a fost înregistrat după Maria Grigoraș.

Afirmă că, prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 24 februarie 2014 a fost constatat faptul că, Maria Grigoraș și Anton Iordache au fost în relații de concubinaj ca soț și soție din a. 1985. Cere, constatarea faptului adopției și anume, să fie recunoscută ca fiică adoptivă a părinților Anton Iordache născut la data de 25 ianuarie 1951, locuitor al s. Pervomaisc, r-nul Drochia și Maria Grigoraș, născută la data de 28 august 1954 și decedată la data de 02 mai 2013. Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 19 iunie 2015 a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată (f.d.54-56). 1 Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2015 a fost admis apelul declarat de către Parascovia Savostyuk, casată hotărîrea primei instanțe și restituită cauza spre rejudecare, în aceiași instanță, în alt complet de judecată (f.d.78-81).

Prin încheierea Judecătoriei Drochia privind pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare din 20 noiembrie 2015 a fost atras în proces în calitate de persoană interesată Anton Iordache (f.d.87). Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 19 februarie 2016 a fost respinsă acțiunea ca nefondată (f.d.115-118). Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, petiționara nu a prezentat probe sau dovezi veridice prin care s-ar confirma faptul că, ea este fiica adoptivă a părinților săi Anton Iordache, născut la data de 25 ianuarie 1951 și Maria Grigoraș, născută la data de 28 august 1954 și decedată la data de 02 mai 2013. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2016 a fost respins apelul declarat de către Parascovia Savostyuk și a fost menținută hotărîrea primei instanțe.

La data de 10 august 2016, reprezentantul Parascoviei Savostyuk, avocatul Andrei Tudorica a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărârile instanțelor inferioare, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost elucidate pe deplin, au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material, iar erorile comise au dus la soluționarea greșită a cauzei.

Susține că, instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 281 alin. (1) și (2) lit. c) CPC și nu a luat în considerație că, Parascovia Savostyuk a fost adusă în familia adoptivă la vîrsta de o lună, a crescut și a locuit în această familie, de aici a plecat la școală, îi avea pe Anton Iordache și Maria Grigoraș de părinți și cu toate că Anton Iordache și Maria Grigoraș nu au fost înregistrați oficial, prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 24 februarie 2014 a fost constatat faptul că ei au fost în relații de concubinaj ca soț și soție din a. 1985. Menționează că, constatarea faptului adopției față de Parascovia Savostyuk este unica modalitate de a intra în posesia imobilului înregistrat de Maria Grigoraș, decedată la data de 02 mai 2013, care aparține de facto lui Anton Iordache.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii rezultă că, instanța de apel la data de 16 iunie 2016, a expediat copia deciziei contestate în adresa recurentei (f. d. 137), și a fost recepționată de către aceasta și reprezentantul ei la data de 21 iunie 2016, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.138-139). Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 2 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul Parascoviei Savostyuk, avocatul Andrei Tudorica nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentul invocat în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanțele ierarhic inferioare, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura 3 admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către reprezentantul Parascoviei Savostyuk, avocatul Andrei Tudorica, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul reprezentantului Parascoviei Savostyuk, avocatul Andrei Tudorica ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul reprezentantului Parascoviei Savostyuk, avocatul Andrei Tudorica se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4