3ra-1341/16 — anularea actelor administrative

3ra-1341/16 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță: Judecătoria Strășeni Dosarul nr. 3ra-1341/16

Judecător: I. Chiroșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan

D E C I Z I E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru,

Nicolae Craiu, Ion Druță

examinînd recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Mașrut”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Mașrut” împotriva Consiliul orășenesc Strășeni, Primăria or. Strășeni,

Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, Severin Vasile, Olicedaevschi Nicolae,

Societatea cu Răspundere Limitată „Promotob”, intervenienți accesorii Ministerul

Transporturilor și Infrastructurii Dramurilor, Agenția Proprietății Publice și

Societatea cu Răspundere Limitată „S&B Tobacco” privind anularea actelor

administrative, anularea actelor juridice și repunerea părților în situația anterioară,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016, prin care a fost

casată parțial hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 01 decembrie 2015,

c o n s t a t ă

La 22 august 2013, SA „Mașrut” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului orășenesc Strășeni, Primăria Strășeni, intervenienți

accesorii Olicedaevschi Nicolai, Severin Vasile, SRL „Promotob” prin care a

solicitat anularea deciziilor Consiliului or. Strășeni nr. 12/09.1 din 12 decembrie

2008 (Severin), nr. 12/09.1 din 12 decembrie 2008 (Olicedaevschi), nr. 26/05.7

din 06 iulie 2010, nr. 33/10.19 din 31 martie 2011, nr. 36/07 din 05 mai 2011, nr.

37/10 din 31 mai 2011, anularea deciziilor Primăriei Strășeni din 30 martie 2010

și din 30 ianuarie 2009 prin care a fost actualizat prin divizare terenul din str. M.

Costin 2.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 28 mai 2013, de către

Curtea de Apel Chișinău a fost emisă decizia nr. 2ac-80/13, prin care a fost

respins apelul declarat de către Primăria Strășeni și a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Strășeni din 30 noiembrie 2012, prin care au fost anulate deciziile

1

Consiliului or. Strășeni nr. 7/14.18 din 17 martie 2008 și nr. 33/07.2 din 14 iunie

2006, a fost anulat dreptul de proprietate a unității administrativ teritoriale asupra

terenului din str. M. Costin 2 și a fost obligat OCT să înregistreze dreptul de

proprietate asupra acestui teren după Republica Moldova. Din conținutul

hotărîrilor respective, reiese că autoritatea publică locală nu a avut dreptul de

dispoziție asupra terenului din str. M. Costin 2.

De asemenea, reclamantul a indicat că, autoritatea publică locală,

considerîndu-se proprietar al lotului de teren a adoptat mai multe acte

administrative prin care și-a manifestat pretinsul drept de dispoziție și

administrare a lotului.

Consideră SA „Mașrut” că actele administrative adoptate de autoritățile

publice urmează a fi anulate deoarece provin din pretinsul drept de proprietate al

unității administrativ-teritoriale, care a fost anulat.

Astfel, reclamantul afirmă că prin deciziile Consiliului or. Strășeni nr.

12/09.1 din 2 decembrie 2008 cu privire la înstrăinarea unei părți din terenul

situat pe str. M. Costin 2 în favoarea cet. Olicedaevschi, nr. 12/09.1 din 12

decembrie 2008 cu privire la înstrăinarea unei părți din terenul situat pe str. M.

Costin 2 în favoarea lui Severin Vasile, nr. 26/05.7 din 06 iulie 2010 cu privire la

actualizarea terenului, în temeiul căreia terenul a fost divizat în terenuri mai mici,

nr. 33/10.19 din 31 martie 2011 cu privire la actualizarea terenului în temeiul

căreia terenul a fost divizat în terenuri mai mici, nr. 36/07 din 05 mai 2011 cu

privire la actualizarea terenului în temeiul căreia terenul a fost divizat în terenuri

mai mici, nr. 37/10 din 31 mai 2011 cu privire la înstrăinarea unei părți din

terenul situat pe str. M. Costin 2, în favoarea SRL „Promotob”, a fost afectat

dreptul de proprietate al SA „Mașrut” asupra terenului din str. M. Costin 2, or.

Strășeni.

Mai mult, SA „Mașrut” a menționat că, deciziile cu privire la înstrăinarea

părților din terenul amplasat pe str. M. Costin 2, în favoarea lui Olicedaevschi

Nicolai și Severin Vasile, cu același număr, sunt din aceeași dată, dar au un

conținut diferit, și astfel, în opinia reclamantului, cel puțin una din aceste decizii

este ilegală. Concomitent, se menționează în acțiune că, deciziile nr. 33/10.19 din

31 martie 2011 si 36/07 din 05 mai 2011, contravin între ele și nu puteau fi

executate în același timp.

Afirmă reclamantul că, ilegalitatea actelor administrative menționate mai sus

reiese din decizia Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2013, prin care s-a constatat

că administrația publică locală nu a avut dreptul de dispoziție asupra acestui teren.

În acest sens, la 26 iunie 2013, SA „Mașrut” a înaintat către pîrîți o cerere

prealabilă prin care a solicitat anularea mai multor acte administrative. Însă, prin

răspunsul din 20 august 2013, cererea prealabilă a fost respinsă.

La 13 septembrie 2013, SA „Mașrut” a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Promotob” și OCT Strășeni prin care a solicitat:

declararea nulității procesului-verbal nr. 3 al asociaților SRL „Promotob” din 25

februarie 2002, obligarea OCT Strășeni de a reînregistra bunul imobil, depozitul

situat pe adresa str. Miron Costin 2, or. Strășeni, nr. cadastral S001105.079.02,

2

după proprietarul SA „Mașrut” și obligarea SRL „Promotob” de a transmite în

proprietatea SA „Mașrut” bunul imobil - depozitul situat pe adresa str. Miron

Costin 2, or. Strășeni, nr. cadastral 8001105.079.02.

În susținerea acțiunii depuse, SA „Mașrut” a indicat că, în baza procesului-

verbal nr. 1 din 27 decembrie 2001, SRL „S&B Tabacco” și SA „Mașrut” au

decis fondarea SRL „Promotob” cu capitalul social de 5 400 lei, dintre care cota

de 90% fiind vărsată de SRL „S&B Tabacco” SRL, iar 10% de către SA

„Mașrut”. La 30 ianuarie 2002, a fost fondată SRL „Promotob”.

Ulterior, la 25 februarie 2002, prin procesul-verbal nr. 3 al asociaților SRL,,

Promotob” a fost decisă primirea în capitalul social al SRL „Promotob” a

depozitului, secției de producere a SA „Mașrut” în sumă de 644 000 lei, și tot la

25 februarie 2002, SRL „Promotob” a depus cerere pentru obținerea certificatului

de urbanism pentru proiectarea reutilării depozitului.

Susține SA „Mașrut” că la 27 martie 2002, prin ordinul nr. 3 al directorului

SA „Mașrut”, Comissarenco A., s-a transmis depozitul în fondul statutar al SRL

„Promotob”, actul de primire-predare a depozitului fiind semnat la 28 martie

înregistrat majorarea capitalului statutar al SRL „Promotob” de la 5 400 lei la 649

400 lei, dintre care 584 460 lei - aportul SRL „S&B Tabacco” și 64 940 lei -

aportul SA „Mașrut”.

În urma acestor tranzacții de majorare a capitalului SRL „Promotob”, în

opinia reclamantului de fapt s-a efectuat o înstrăinare ilegală în detrimentul

intereselor economice ale SA „Mașrut” a unui imobil care constituia un depozit,

secție de producere. Mai mult, susține că, la data efectuării acestor tranzacții,

acțiunile SA „Mașrut” în mărime de 98% aparțineau statului, iar 2% aparțineau la

35 persoane fizice.

Menționează SA „Mașrut” că, ținînd cont de faptul ca la acel moment SA

„Mașrut” era o întreprindere cu capital majoritar de stat, legislația de atunci

permitea comercializarea activelor neutilizate în procesul tehnologic doar în baza

legislației cu privire la privatizare. Totuși, dreptul SA „Mașrut” de a comercializa

orice mijloc fix la acea perioadă nu a fost obținut din motivul nerespectării

normelor de procedură imperative aplicabile la acel moment.

Mai indică reclamantul că, de către SA „Mașrut” nu a fost instituită o

comisie pentru comercializarea activelor, lista obiectelor neutilizate în procesul

tehnologic nu a fost întocmită și volumul de acțiuni ce urmau să fie întreprinse

pînă la comercializare nu au fost executate.

Indică că, la data înstrăinării bunului imobil menționat, SA „Mașrut” era

subordonată Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor și nici o decizie a

Ministerului privind posibilitatea comercializării și modalitatea comercializării nu

a fost adoptată. Afirmă reclamantul că, nici SRL „Promotob” și nici SRL „S&B

Tabacco” nu au achitat prețul pentru înstrăinarea depozitului, nu a fost

desfășurată nici o licitație și nici negocieri directe nu au avut ioc, iar

Departamentul Privatizării nu a emis nici un act și nici nu a permis

comercializarea depozitului.

3

Relatează SA „Mașrut” că, prin procesul-verbal nr. 3, depozitul a fost

apreciat la prețul de 644 000 lei, care a fost vărsat integral de SA „Mașrut”, ceea

ce ar fi trebuit să conducă la majorarea cotei SA „Mașrut”, însă, conform deciziei

Camerei înregistrării de Stat această sumă a fost considerată ca aportul SRL

„S&B Tabacco” în mărime de 90%. Normele imperative privind necesitatea

acordului organului central - Ministerul Transporturilor și necesitatea permisului

Departamentului Privatizării sunt stabilite în actele normative publicate în

Monitorul Oficial, care presupune cunoașterea acestora, și de aceea SRL „S&B

Tabacco” a cunoscut sau trebuia să cunoască aceste încălcări.

Totodată, obligativitatea comercializării doar contra mijloacelor financiare în

condițiile de transparență de asemenea reies în mod expres din normele juridice.

Remarcă SA „Mașrut” că, conform prevederilor art. 216, 217 și 219 Cod

Civil actul juridic prin care SA „Mașrut” și-a exprimat voința de a înstrăina

depozitul și al transmite în capitalul social este nul și nu poate produce efecte

juridice. Mai susține reclamantul că, OCT Strășeni la rîndul său nu putea

înregistra înstrăinarea bunului fară confirmarea acordului Ministerului

Transporturilor și permisului Departamentului Privatizării.

Mai mult, se afirmă că la momentul înstrăinării bunului, SA „Mașrut” era

subordonată Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor, însă nici o decizie a

Ministerului privind posibilitatea comercializării și modalitatea comercializării

bunurilor nu a fost adoptată.

Suplimentar la aceasta, SA „Mașrut” menționează că faptul ilegalității

tranzacției de majorare a capitalului social al SRL „Promotob” din contul

includerii din partea SA „Mașrut” a depozitului secției de producere este probat

prin sentința definitivă a Judecatoriei Strășeni nr. 1-45/04 din 20 mai 2004.

La 24 septembrie 2013, SA „Mașrut” a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Olicedaevschi Nicolai, OCT Strășeni prin care a solicitat

declararea nulității contractului de vînzare a imobilului din 19 ianuarie 2007

înregistrat la OCT cu nr. 8007/08/547 din 17 octombrie 2008, obligarea OCT

Strășeni de a reînregistra bunul imobil, situat pe str. M. Costin 2, or. Strășeni, nr.

cadastral 8001105.094.01, după proprietarul SA „Mașrut” și obligarea lui

Olicedaevschi Nicolai de a transmite în proprietatea SA „Mașrut” bunul imobil

situat pe str. M. Costin 2, or. Strășeni, nr. cadastral 8001105.094.01.

În susținerea acțiunii depuse, SA „Mașrut” a indicat că în baza contractului

de vînzare-cumpărare a imobilului nr. 8007/08/547, incheiat în urma negocierilor

directe, din 17 octombrie 2008, SA „Mașrut” a vîndut un imobil situat pe str. M.

Costin 2, lit. 13, imobilul fiind apreciat la prețul de 97 000 lei. La data efectuării

acestor tranzacții, acțiunile SA „Mașrut” în mărime de 98% aparțineau statului,

iar 2% aparțineau la 35 de persoane fizice.

Susține reclamantul că, legislația în vigoare la momentul depunerii acțiunii,

permitea comercializarea activelor neutilizate în procesul tehnologic în baza

legislației cu privire la privatizare, care presupunea existența permisului

Departamentului Privatizarii pentru comercializarea in cadrului negocierilor

directe. Dreptul SA „Mașrut” de a comercializa orice mijloc fix la acea perioadă

4

nu a fost obținut din motivul respectării normelor de procedură imperativ

aplicabile la acel moment.

La 24 septembrie 2013, SA „Mașrut” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Severin Vasile și OCT Strășeni prin care a solicitat declararea

nulității contractului de vînzare-cumpărare a imobilului din 12 ianuarie 2007

înregistrat la OCT cu nr. 8001/07/11472, obligarea OCT Strășeni de a reînregistra

bunurile imobile, situate pe adresa str. Miron Costin 2, or. Strășeni, nr. cadastral

01105.092.01 și nr. 8001105.95 după SA „Mașrut” și obligarea lui Severin Vasile

de a transmite în proprietatea SA „Mașrut” bunurile imobile situate pe adresa str.

Miron Costin 2, or. Strășeni, nr. cadastral 8001105.092.01 și nr. 8001105.95.

În susținerea acțiunii depuse, reclamantul cu reiterarea argumentelor de drept

invocate in acțiunile formulate împotriva SRL „Promotob” și împotriva lui

Olicedaevschi Nicolai, a indicat că în baza contractului de vînzare-cumpărare a

imobilului nr. 8007/07/11472 din 25 iulie 2007 (semnat la 12 ianuarie 2007), SA

„Mașrut” a vîndut imobilele amplasate pe adresa str. Miron Costin 2, lit. 01 și lit.

10, prețul imobilelor fiind apreciat la suma de 255 000 lei. Însă, la încheierea

acestui contract au fost încălcate mai multe norme imperative ale legii.

Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 04 noiembrie 2013, au fost

conexate într-un singur proces: cererea SA „Mașrut” împotriva SRL „Promotob”,

OCT Strășeni privind nulitatea contractului; SA „Mașrut” împotriva lui

Olicedaevschi Nicolai privind restituirea bunului imobil și obligarea înregistrării

bunurilor; SA „Mașrut” împotriva lui Vasile Severin și OCT Strășeni privind

obligarea restituirii bunului imobil și înregistrarea lor; SA „Mașrut” către

Consiliul orășenesc Strășeni privind anularea deciziilor.

Ulterior, SA „Mașrut” a depus o cerere de concretizare a pretențiilor prin

care a formulat pretenții față de SRL „Promotob”, Olicedaevschi Nicolai, Severin

Vasile, Consiliul or. Strășeni, Primăria or. Strășeni, OCT Strășeni prin care a

solicitat: declararea nulității contractelor de vînzare-cumpărare a imobilelor nr.

8001/07/114725 din 25 iulie 2007 (Severin Vasile) și nr. 8007/08/547 din 17

octombrie 2008 (Olicedaevschi Nicolai); recunoașterea dreptului de proprietate

asupra imobilelor din str. Miron Costin 2, or. Strășeni în favoarea SA „Mașrut”

înstrăinate în baza contractului nr. 8001/07/11472 și 8007/08/547; obligarea lui

Olicedaevschi Nicolai și Severin Vasile să transmită în proprietatea SA „Mașrut”

bunurile imobile menționate; declararea nulității procesului-verbal nr. 3 al

asociaților SRL „Promotob” din 25 februarie 2002; recunoașterea dreptului de

proprietate asupra imobilelor din str. Miron Costin 2, or. Strășeni în favoarea SA

„Mașrut” înstrăinate în baza procesului-verbal nr. 3; obligarea OCT Strășeni de a

reînregistra bunurile mobile situate pe str. M. Costin 2, or. Strășeni, înregistrate

ilegal după Olicedaevschi Nicolai, Severin Vasile și SRL „Promotob” după

proprietarul SA „Mașrut”; obligarea SRL „Promotob” de a transmite în

proprietatea SA „Mașrut” a bunului imobil menționat; anularea deciziilor

Consiliului or. Strășeni nr. 12/09.1 12 decembrie 2008, nr. 12/09.1 din 12

decembrie 2008, nr. 37/10 din 31 mai 2011; declararea nulității contractelor de

vînzare-cumpărare a terenurilor aferente construcțiilor din str. Miron Costin 2, or.

5

Strășeni, încheiate între Severin Vasile, Olicedaevschi Nicolai și SRL

„Promotob” cu Consiliul or. Strășeni si Primăria or. Strășeni în baza deciziilor

Consiliului or. Strășeni nr. 12/09.1 din 12 decembrie 2008, nr. 12/09.1 din 12

decembrie 2008, nr. 37/10 din 31 mai 2011.

Suplimentar celor indicate în acțiunile depuse anterior, SA „Mașrut” a

menționat că, pîrîții Olicedaevschi Nicolai, Severin Vasile și SRL „Promotob”

obținînd dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile sus-menționate, au depus

cereri la organul public local privind privatizarea lotului de teren pe care erau

amplasate aceste imobile, care anterior erau în folosința SA „Mașrut”, iar

Consiliul or. Strășeni a adoptat deciziile nr. 12/09.1 din 12 decembrie 2008, nr.

12/09.1 din 12 decembrie 2008 și nr. 37/10 din 31 mai 2011 prin care s-a decis

privatizarea loturilor cu suprafețele de 1,11 ha (Olicedaevschi Nicolai), 0,942 ha

(Severin Vasile) și 0,5873 ha (SRL „Promotob).

Deci, ținînd cont de faptul că dreptul de privatizare a loturilor pe care sunt

amplasate imobilele rezultă din dreptul de proprietate a clădirilor dobîndite ilegal

de la SA „Mașrut”, iar tranzacțiile în baza cărora a fost dobîndit dreptul de

proprietate asupra clădirilor sunt lovite de nulitate absolută, respectiv deciziile

Consiliului or. Strășeni menționate precum și contractele de vînzare-cumpărare a

loturilor aferente clădirilor sunt lovite de nulitate absolută.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor depusă la 07 octombrie 2015, SA

„Mașrut” a formulat pretenții împotriva SRL „Promotob”, Olicedaevschi Nicolai,

Severin Vasile, Consiliul or. Strășeni, Primăria or. Strășeni, OCT Strășeni,

intervenienți accesorii Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor,

Agenția Proprietății Publice, SRL „S&B Tabacco” prin care a solicitat: declararea

nulității contractelor de vînzare-cumpărare a mobilelor nr. 8001/07/114725 din 25

iulie 2007 (Severin Vasile) și nr. 8007/08/547 din 17 octombrie 2008

(Olicedaevschi Nicolai); declararea nulității procesului-verbal nr. 3 al asociaților

SRL „Promotob” din 25 februarie 2002; anularea deciziilor Consiliului or.

Strășeni nr. 12/09.1 din 12 decembrie 2008, nr. 12/09.1 din 12 decembrie 2008,

nr. 37/10 din 31 mai 2011 privind privatizarea terenurilor aferente construcțiilor;

declararea nulității contractelor de vînzare-cumpărare a trenurilor aferente

construcțiilor din str. Miron Costin 2, or. Strășeni, încheiate între Severin Vasile,

Olicedaevschi Nicolai și SRL „Promotob” cu Consiliul or. Strășeni și Primăria or.

Strășeni în baza deciziilor Consiliului or. Strășeni nr. 12/09.1 din 12 decembrie

2008, nr. 12/09.1 din 12 decembrie 2008, nr. 37/10 din 31 mai 2011; aducerea

părților la poziția inițială încheierii contractelor declarate nule și procesului-

verbal nr. 3 din 25 februarie 2002; recunoașterea dreptului de proprietate asupra

imobilelor din str. Miron Costin 2, or. Strășeni în favoarea SA „Mașrut”

înstrăinate în baza contractului nr. 8001/07/11472 și 8007/08/547 și în baza

procesului-verbal nr. 3; obligarea lui Olicedaevschi Nicolai, Severin Vasile și

SRL „Promotob” să transmită în proprietatea SA „Mașrut” bunurile imobile

menționate; încasarea din contul SA „Mașrut” în beneficiul lui Severin Vasile a

sumei de 255 000 lei și în favoarea lui Olicedaevschi Nicolai a sumei de 97 000

lei; recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenurilor dobîndite de către

6

Severin Vasile, Olicedaevschi Nicolai și SRL „Promotob” în baza contractelor de

vînzare-cumpărare a terenurilor aferente nr. 801/11/9539 din 03 iunie 2011 cu o

suprafața totală de 0,5873 ha (nr. cadastral 8001105.096), nr. 6001/09/1311 din

02 februarie 2009 cu o suprafața totală de 0,9420 ha, nr. cadastral 8001105.092,

nr. 8001/09/5332 din 09 aprilie 2009, cu o suprafață de 1,11 ha nr. cadastral

8001105.094, în favoarea UTA Strășeni; încasarea de la UTA Strășeni în

beneficiul lui Severin Vasile a sumei ce 170 189 lei, în favoarea lui Olicedaevschi

Nicolai a sumei de 200 540 lei și în favoarea SRL „Promotob” a sumei de 160

835 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 01 decembrie 2015:

-S-a admis parțial acțiunea înaintată de SA „Mașrut” împotriva Consiliului

orășenesc Strășeni, Primăriei or. Strășeni, Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni,

Severin Vasile, Olicedaevsci Nicolai, SRL „Promotob” privind anularea actelor

administrative, anularea actelor juridice și repunerea părților în situația anterioară;

-S-a declarat nul procesul verbal nr. 3 din 25 februarie 2002 al Adunării

generale a asociaților SRL „Promotob” privind primirea în capitalul statutar a

Depozitului, secției de producere de la SA „Mașrut”;

-S-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare nr. 374 din 19 ianuarie

2007, autentificat de notarul privat Taisia Tulava, încheiat între SA „Mașrut” și

Olicedaevschi Nicolae asupra imobilului amplasat pe adresa or. Strășeni, str.

Miron Costin, 2, Garaj lit. 13 cu nr. cadastral 8001105.079.13 cu suprafața totală

de 436 m.p;

-S-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare nr. 196 din 12 ianuarie

2007, autentificat de notarul privat Taisia Culava, încheiat între SA „Mașrut” și

Severin Vasile asupra imobilelor amplasate pe adresa or. Strășeni, str. Miron

Costin 2, după cum urmează: a) Construcție de bază lit. 01 cu nr. cadastral

8001105.079.01 cu suprafața totală de 66,2 m.p. și b) Construcție de bază lit. 10

cu nr. cadastral 8001105.079.10 cu suprafața totală de 353,4 m.p;

-S-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare nr. 3626 din 03 iunie 2011

autentificat de notarul public Taisia Culava, încheiat între UAT Strășeni și SRL

„Promotob” asupra terenului aferent cu nr. cadastral 8001105.096 cu suprafața de

0,5873 ha;

-S-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare nr. 2025 din 03 aprilie

2009 autentificat de notarul privat Nicolăescu Cristina, încheiat între UAT

Strășeni și Olicedaevschi Nicolae asupra terenului cu nr. cadastral 8001105.094

cu suprafața totala de 1,11 ha;

-S-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare nr. 406 din 02 februarie

2009 autentificat de notarul privat Taisia Culava, încheiat intre UAT Strășeni și

Severin Vasile asupra terenului cu nr. cadastral 8001105.092 cu suprafața totală

de 0,9420 ha;

-S-au anulat deciziile Consiliului orășenesc Strășeni nr. 37/10 din 31 mai

2011 privind vînzarea terenului aferent către SRL „Promotob”; nr. 12/09.1 din 12

decembrie 2008 privind vînzarea terenului aferent către Severin Vasile: nr.

12/09.1 din 12 decembrie 2008 privind vînzarea terenului aferent către

7

Olicedaevschi Nicolae;

-S-au repus SA „Mașrut” și SRL „Promotob” în poziția inițială prin

transmiterea, din patrimoniul SRL „Promotob” în patrimoniul SA „Mașrut” a

Depozitului, secția de producere cu nr. cadastral 8001105.096.01 cu suprafața de

677.1 m.p. și 8001105.096.02 cu suprafața de 1 335.8 m.p;

-S-au repus SA „Mașrut” și Olicedaevschi Nicolai în poziția inițială prin: 1)

transmiterea din patrimoniul lui Olicedaevschi Nicolai în patrimoniul SA

„Mașrut” a imobilului amplasat pe adresa or. Strășeni, str. Miron Costin, 2,

construcție cu nr. cadastral 8001105.094.01 cu suprafața totală de 436 m.p.; 2)

încasarea din contul SA „Mașrut” în beneficiul lui Olicedaevschi Nicolae a sumei

de 97 000 MDL;

-S-au repus SA „Mașrut” și Severin Vasile în poziția inițială prin: 1)

transmiterea din patrimoniul lui Severin Vasile în patrimoniul SA „Mașrut” a

imobilelor amplasate pe adresa or. Strășeni, str. Miron Costin, 2, după cum

urmează: a) construcția cu nr. cadastral 8001105.092.01 cu suprafața totală de

466,2 m.p.; și b) construcția cu nr. cadastral 8001105.092.02 cu suprafața totală

de 353,4 m.p; 2) încasarea din contul SA „Mașrut” în beneficiul lui Severin

Vasile a sumei de 255 000 lei;

-S-au repus Unitatea Administrativ Teritorială Strășeni și SRL „Promotob”

în poziția inițială prin: 1) transmiterea din patrimoniul SRL „Promotob” în

patrimoniul Unității Administrativ Teritoriale Strășeni a terenului nr. cadastral

8001105.096 cu suprafața de 0.5873 ha: b) încasarea din contul Unității

Administrativ Teritoriale Strășeni în beneficiul SRL „Promotob” a sumei de

160 835 MDL;

-S-au repus Unitatea Administrativ Teritoriali Strășeni și Olicedaevschi

Nicolae în poziția inițială prin: a) transmiterea din patrimoniul lui Olicedaevschi

Nicolae în patrimoniul Unității Administrativ Teritoriale Strășeni a terenului cu

nr. cadastral 8001105.094 cu suprafața de 1,11 ha, amplasat în or. Strășeni str.

Miron Costin ; b) încasarea din contul Unității Administrativ Teritoriale Strășeni

în beneficiul lui Olicedaevschi Nicolae a sumei de 200 540 MDL;

-S-au repus Unitatea Administrativ Teritorială Strășeni și Severin Vasile în

poziția inițială prin: a) transmiterea din patrimoniul lui Severin Vasile în

patrimoniul Unității Administrativ Teritoriale Strășeni a terenului cu nr. cadastral

8001105.092 cu suprafața de 3,942 ha, amplasat în or. Strășeni str. Miron Costin;

b) încasarea din contul Unității Administrativ Teritoriale Strășeni în beneficiul lui

Severin Vasile a sumei de 170 189 MDL;

-În rest pretențiile reclamantului au fost respinse ca fiind neîntemeiate;

-S-au anulat interdicțiile de înstrăinare a bunurilor imobile cu nr. cadastral

8001105.094.01, 8001105.092.01, S001105.095, 8001105.096.01,

8001105.096.02 situate pe str. M. Costin 2 din or. Strășeni și aplicate prin

încheierile Judecătoriei Strășeni din 24 septembrie 2013 și 13 septembrie 2013;

-În rest pretențiile sau respins ca fiind neîntemeiate.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, Severin Vasile,

Olicedaevschi Nicolai, SRL „Promotob”, SRL „S&B Tobacco”, Primaria or.

8

Strășeni au contestat hotărîrea instanței de fond cu apel.

Biroul Asociat de Avocati „Titan” în persoana avocatului Denis Staruș a

indicat în cererile de apel întocmite din numele pîrîților Severin Vasile și

Olicedaevschi Nicolai că consideră hotarîrea instanței de fond ca fiind una ilegală

și neîntemeiatp și a solictat anularea ei în partea ce ține de declararea nulității

contractelor de vînzare-cumpărare nr. 374 din 19 ianuarie 2007, autentificat de

notarul privat Taisia Tulava, încheiat între SA „Mașrut” și Olicedaevschi Nicolae

asupra imobilului amplasat pe adresa or. Strășeni, str. Miron Costin, 2, Garaj lit.

13 cu nr. cadastral 8001105.079.13 cu suprafața totală de 436 m.p si nr. 196 din

12 ianuarie 2007, autentificat de notarul privat Taisia Culava, încheiat între SA

„Mașrut” și Severin Vasile asupra imobilelor amplasate pe adresa or. Strășeni, str.

Miron Costin 2 - Construcție de bază lit. 01 cu nr. cadastral 8001105.079.01 cu

suprafața totală de 66,2 m.p. și b) Construcție de bază lit. 10 cu nr. cadastral

8001105.079.10 cu suprafața totală de 353,4 m.p, precum și a contractelor de

privatizare a loturilor pe care sînt amplasate imobilele menționate. În apelul său,

avocatul a indicat că Severin Vasile si Olicedaevschi Nicolai sint proprietari de

bună-credință, care au dobîndit imobilele în mod legal. În cererea de apel se

menționează că cumpărătorii imobilelor Severin Vasile și Olicedaevschi Nicolai

nu sînt responsabili de respectarea procedurilor de către SA „Mașrut”.

Suplimentar la aceasta, în cererea de apel se mentionează că instanța de fond a

interpretat greșit normele de drept material si nu a ținut cont de faptul că pentru

desfășurarea negocierilor directe, Ministerul Transporturilor și Gospadăriei

Drumurilor a emis o permisiune, care era suficientp pentru încheierea contractelor

de vînzare a imobilelor. De asemenea, afirma apelantul că instanța de fond greșit

a aplicat prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 1056 din 12 noiembrie 1997, care

nu este aplicabilă cazului dat. În consecință, după părerea apelantului, instanța de

fond a încălcat dreptul la proprietate a clienților săi, care este un drept garantat si

a solicitat admiterea apelului cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care cererea SA

„Mașrut” inaintată față de Severin Vasile și Olicedaevschi Nicolai să fie respinsă

integral.

O cerere de apel asemanatoare a depus și Primăria Strașeni. În apelul său

Primaria susține că instanța de fond a interpretat greșit Hotărîrea Guvernului nr.

665 din 29 noiemrie 1996 și nu a ținut cont de permisiunea Ministerului

Transporturilor de a iniția negocieri directe, a aplicat incorect Hotărîrea

Guvernului nr. 1056 și nu a ținut cont de faptul că cumpărătorii sînt de bună-

credință și nu pot fi lipsiți de imobilele dobîndite de la SA „Mașrut”. Primăria

Strășeni a solicitat admiterea apelului și adoptarea unei noi hotarîri prin care

cererea SA „Mașrut” să fie respinsă.

SRL „Promotob” a depus cerere de apel prin intermediul avocatului A.

Crețu. În apelul său, SRL „Promotob” a indicat că examinarea cauzei în instanța

de fond a fost efectuată fără participarea reprerzentantului său, iar reprezentantul

Veaceslav Secrieru nu avea împuternicirile respective pentru a reprezenta SRL

„Promotob”, de aceea s-a solicitat insitantei de apel casarea hotărîrii instanței de

fond cu trimiterea dosarului spre rejudecare.

9

De asemenea prin intermediul avocatului A. Crețu a depus apel si SRL

„S&B Tobacco” care a menționat că consideră hotărîrea instanței de fond ca fiind

una ilegală și neîntemeiată și a solicitat admiterea apelului și pronunțarea unei noi

hotărîri prin care cererea SA „Mașrut” să fie respinsă. În cererea de apel, SRL

„S&B Tobacco” a menționat că neajunsurile din procesul verbal nr. 3 al

asociaților privind distribuirea cotelor, au fost înlăturate ulterior prin procesul

verbal nr. 4, care este anexat la dosar. De asemenea în apel se indică că sentința

pe cauza penală anexata la dosar nu este pertinentă deoarece însăși cauza penală a

fost încetata. Mai menționează apelantul că instanța de fond nu a indicat norma

juridică care a servit temei pentru anularea contractelor de privatizare a loturilor

aferente construcțiilor.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016, s-au admis apelurile

declarate de Severin Vasile, Olicedaevschi Nicolae, SRL „Promotob”, SRL „S&B

Tabacco” și Primăria or. Strășeni. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 01

decembrie 2015 în partea admiterii parțiale a acțiunii depuse de SA „Mașrut” și în

această parte s-a emis o nouă hotărîre prin care:

-S-a respins ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată înaintată

de SA „Mașrut” împotriva Consiliului orășenesc Strășeni, Primăria or. Strășeni,

Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, Severin Vasile, Olicedaevschi Nicolae, SRL

„Promotob”, intervenienți accesorii Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Dramurilor, Agenția Proprietății Publice și SRL „S&B Tobacco” privind anularea

actelor administrative, anularea actelor juridice și repunerea părților în situația

anterioară;

-În rest, hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 01 decembrie 2015, s-a menținut.

Instanța de apel și-a motivat soluția sa pe urmatoarele considerente de bază:

- instanța de fond a invocat drept temei de declarare a nulității contractelor

de vînzare-cumpărare a imobilelor încheiate între SA „Mașrut” pe de o parte și

Olicedaevschi Nicolai și Severin Vasile pe de altă parte, lipsa acordului Agenției

de Privatizare. Acest motiv este unul neîntemeiat, deoarece la momentul

înstrainării bunului, autoritatea în subordinea careia se afla SA „Mașrut” era

Ministerul Transporturilor, care și-a exprimat acordul pentru vînzarea acestor

bunuri și anume această instituție urma să-și exprime acordul la vînzarea

imobilelor (pct. 94-97, 102, 104 din decizie).

- instanța de fond neîntemeiat a aplicat prevederile Hotărîrii Guvernului nr.

1056 din 12 noiembrie 1997, deoarece litigiului dat sînt aplicabile prevederile

Hotărîrii Guvernului nr. 665 din 29 noiembrie 1996, prin care a fost aprobat

Regulamentul cu privire la modul de comercializare a activelor neutilizate în

procesul tehnologic al întreprinderilor (pct. 98).

- pct. 13 al Regulamentului (aprobat prin HG nr. 665) statuează că, „în unele

cazuri, la decizia organului central de specialitate, activele pot fi comercializate

prin negocieri directe fără a fi expuse la licitație, dacă...” (pct .100).

- la adunarea asociaților din 31 ianuarie 2002 a avut loc cea dea doua

adunare generală a asociaților SRL „Promotob”, în cadrul căreiea s-a hotărît de a

majora capitalul social al SRL „Promotob” pînă la suma de 649 400 lei, prin

10

introducerea mijloacelor fixe (cladire) de catre SA „Mașrut”, fiind stabilit ca dupa

majorarea capitalului social pîna la 649 400 lei, cotele de participare a

fondatorilor vor fi distribuite in felul urmator: SRL „S&B Tobacco”– 90%, 584

460 lei și SA „Mașrut”- 10%, 64 940 lei (pct .109).

- bunul imobil a fost depus in capitalul social al SA „Mașrut” în baza

procesului verbal nr. 2 din 31 ianuarie 2002, iar instanța de fond a declarat

nulitatea unui proces-verbal prin care de fapt nu a fost decisă transmiterea în

proprietatea SRL „Promotob” depozitul, secția de producere, ci primirea în

capitalul statutar al întreprinderii „Promotob” (pct. 119-120).

- la adoptarea hotărîrii conținute în procesul-verbal nr. 3 nu era necesară

prezentarea acordului Ministerului Transporturilor (pct. 121).

- sentința prin care fostul administrator al SA „Mașrut” a fost găsit vinovat

de înstrăinarea ilegală a depozitului neavînd permisiunea organului ierarhic

superior - Ministerul Transporturilor nu poate fi reținută drept temei de aducere a

părților in poziția inițială, în situția în care actele care au stat la baza transmiterii

bunului imobil în capitalul social al SRL „Promotob” nu au fost contestate, fiind

contestat doar actul de primire a acestui bun, dar nu a fost contestat actul de

transmitere (pct. 123, 126).

- contractele de vînzare-cumpărare a terenului aferent construcțiilor încheiat

între UAT Strășeni si Olicedaevschi Nicolai, Severin Vasile, SRL „Promotob” nu

pot fi declarate nule pe motiv că contractele de procurare a imobilelor sînt nule,

dat fiind că, aceste contracte de vînzare-cumpărare sînt acte juridice separate și

independente, iar faptul ca au avut același obiect - bunul litigios, nu este temei de

a le declara subsecvente, cum le-a calificat reclamantul (pct. 136).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 15 iulie 2016, în termenul

prevăzut de lege SA „Mașrut” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

Recurentul indică că instanța a ignorat conținutul mai multor norme juridice

imperative care urmau a fi aplicate, a schimbat conținutul unor norme juridice, a

interpretat greșit conținutul probelor din dosar, a făcut unele concluzii fără a fi

întemeiate cu normele legale, și-a depășit limitele judecării apelului invocînd

motive de fapt care nu au fost indicate de apelanți.

În sustinerea afirmatiilor sale, recurentul indică ca instanța de apel a

interpretat greșit conținutul procesului verbal nr. 2 si nu l-a raportat la normele de

drept aplicabile la acel moment.

Recurentul mai indică că concluzia instanței precum că părțile au decis de a

majora capitalul social din contul unui asociat (SA „Mașrut”), iar majorarea să fie

reflectată ca aport al ambilor asociați în proporția de 90% după SRL „S&B

Tobacco”, iar 10% dupa SA „Mașrut” este una contrara atît probelor din dosar cît

și conținutului pct. 76 al Regulamentului societatilor economice, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 500 din 10 septembrie 1991. Recurentul mai afirmă că

un astfel de motiv, precum că procesul verbal nr. 2 urmeaza a fi interpretat drept

un acord al părților de a transmite imobilul în capitalul social din partea SA

„Mașrut” este unul invocat din oficiu de instanța de apel.

11

Suplimentar la aceasta, recurentul indică că instanța de apel a ignorat

prevedrile Hotărîrii Guvernului nr. 665 citată mai sus, din care reiese că pentru

transmiterea unui bun de către SA „Mașrut” în capitalul social al altei

întreprinderi era necesar atît acordul Ministerului Transporturilor cît și

permisiunea Deparatmentului Privatizării.

De asemenea, recurentul indică că instanța de apel nu a aplicat corect

sentința anexată la dosar care probeaza unele fapte ce urmeaza a fi aplicate de

instanță.

Referitor la contractele de vinzare a imobilelor de către SA „Mașrut” către

Olicedaevschi Nicolai și Severin Vasile, recurentul indică că instanța de apel a

schimbat continutul normei juridice.

Recurentul afirmă că conform pct. 12, 13 al Regulamentului cu privire la

modul de comercializare a activelor neutilizate în procesul tehnologic al

intreprinderilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 665 (citată mai sus),

comericalizarea activelor la negocieri directe poate avea loc doar cu permisiunea

Deparatementului Privatizării și cu respectarea procedurilor prevăzute în

Hotărîrea Guvernului nr. 1056 (citata mai sus), iar instanța de apel nu numai ca

nu le-a aplicat dar le-a redat continutul în mod greșit.

La 01 septembrie 2016, Olicedaevschi Nicolai și Severin Vasile au depus

referință pe marginea recursului declarat de SA „Mașrut”, solicitînd declararea

acestuia ca fiind inadmisibil.

La 02 septembrie 2016, SRL „S&B Tobacco” și SRL „Promotob” au depus

referințe, completîndu-le la 13 septembrie 2016, solicitînd respingerea recursului

declarat de SA „Mașrut”.

La 12 septembrie 2016, referință a depus și Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova, solicitînd admiterea recursului

declarat de SA „Mașrut”, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii

primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, recursul

înaintat de Societatea pe Acțiuni „Mașrut” a fost declarat admisibil.

Examinînd argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și referințele prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat,

care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărîrii primei instanțe, din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, „Instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărîrea primei instanțe”.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, „Judecînd recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și

în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi”.

Colegiul consideră că concluzia instanței de apel privind respingerea

pretențiilor formulate de către SA „Mașrut” este incorectă, fiind în contradicție cu

12

normele legale aplicabile speței. Colegiul menționează că pentru justa soluționare

a pricinii deduse judecății, inițial urma a vi verificată legalitatea operațiunilor de

vînzare-cumpărare a bunurilor imobile ce aparțineau cu drept de proprietate SA

„Mașrut”, precum și a modalității de majorare a capitalului social al SRL

„Promotob” prin aportul în natură vărsat de către SA „Mașrut”.

În acest sens, Colegiul constată următoarele:

I. Circumstanțele referitoare la instrăinarea imobilului către SRL

„Promotob”.

Din materialele cauzei rezultă că, în temeiul acordului Ministerului

Transporturilor și Comunicațiilor al Republicii Moldova nr. 1-4/143 din 21

decembrie 2001 (f.d. 107 vol. II, copie autentificată de către instanță), s-a

autorizat SA „Mașrut” să dea în locațiune SRL „S&B Tobacco” o clădire cu

suprafața de 1 685 m2, și să fondeze cu această organizație o întreprindere mixtă.

Astfel, conform procesului-verbal nr. 1 din 27 decembrie 2001 al adunării

generale a asociaților SRL „Promotob”, de către SRL „S&B Tobacco” și SA

„Mașrut” a fost fondată SRL „Promotob” cu capitalul social de 5 400 lei, dintre

care cota SA „Mașrut” în proporție de 10% și valoare de 540 lei, iar cota SRL

„S&B Tobacco” în proporție de 90% și în valoare de 4 860 lei.

Prin procesul verbal nr. 2 al asociatilor, asociații au decis de a majora

capitalul social al SRL „Promotob” pîna la suma de 649 400 lei, ce constituie din

aport monetar – 5 400 lei și aport în natură în marime de 644 000 lei și de a

redistribui cotele-părți în capitalul social: SRL „S&B Tobacco” 584 460 lei - 90%

si SA „Mașrut” 64 490 lei - 10%.

La 06 februarie 2002, SRL „S&B Tobacco” s-a adresat către SA „Mașrut”

cu scrisoarea nr. 012 prin care a solicitat ca SA „Mașrut” să dea acordul de a

majora capitalul social al SRL „Promotob” prin depunerea de către SA „Mașrut”

a depozitului sectiei de producere, iar SRL „S&B Tobacco” se obliga să efectueze

reparația capitală a depozitului, reparația capitală a fîntînii artiziene, construcția

gazoductului, construcția cazangeriei si instalarea liniei de prelucrare a tutunului.

La 25 februarie 2002, în temeiul procesului-verbal nr. 3 al adunării generale

a asociaților SRL „Promotob” s-a decis că, de către SA „Mașrut” se transmite în

capitalul statutar al SRL „Promotob” bunul imobil – depozitul secției de

producere, cu valoarea de 644 000 lei.

La data de 20 mai 2004 ex-directorul SA „Mașrut”, dl. Comissarenco a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 185 alin. (1) Cod

Penal (redacția 1961) pentru faptul că încaperea ce aparținea SA „Mașrut” or.

Straseni, a fost transmisa fără pemisiunea scrisă a Ministerului Transporturilor.

Din materialele cauzei rezulta că, în perioada în care au fost săvîrșite

acțiunile descrise mai sus, SA „Mașrut” era o întreprindere cu capital majoritar de

stat.

Conform prevederilor pct. 1-2 al Regulamentului privind vînzarea activelor

neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 665 din 29 noiembrie 1996, „Regulamentul cu privire la modul de

comercializare a activelor neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor

13

(în continuare - Regulament) stabilește modul de determinare și comercializare a

activelor neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor. Prevederile

prezentului Regulament se extind asupra întreprinderilor de stat, instituțiilor

bugetare, societăților economice în care statul deține peste 50 la sută din

capitalul statutar (societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată, alte

societăți), denumite în continuare - întreprinderi (cu excepția întreprinderilor de

arendă și bunurilor arendate)”.

Din acest considerent, actul normativ aplicabil operațiunilor de înstrăinare a

mijloacelor fixe este Hotarirea Guvernului Nr. 665

din 29 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de

comercializare a activelor neutilizate în procesul tehnologic

al întreprinderilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 3 din 09 ianuarie 1997.

În conformitate cu prevederile pct. 10 al aceluiași regulament, „ Activele

întreprinderilor, neutilizate în procesul tehnologic, pot fi comercializate tuturor

solicitanților (indiferent de forma lor organizatorico-juridică și tipul de

proprietate) contra mijloacelor bănești la licitații „cu strigare”, licitații „cu

reducere”, sau, în unele cazuri, prin negocieri directe în condiții de transparență.

Modalitatea de comercializare se stabilește în fiecare caz de Departamentul

privatizarii (sau de agențiile teritoriale). Decizia de comercializare a activelor

imobiliare și a celor indicate in pct. 13 al prezentului Regulament o adopta

numai Departamentul privatizarii. La propunerea organelor imputernicite sau

întreprinderilor activele nesolicitate la licitație pot fi comercializate de către

Departamentul privatizării la prețuri contractuale sau transmise la balanța altor

întreprinderi de stat sau ca majorare a cotei-părți a statului în societățile

economice, conform modalității stabilite de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea

Guvernului Republicii Moldova nr. 688 din 9 octombrie 1995”.

Instanța de recurs ține să precizeze că redacția pct. 10 citat mai sus era în

vigoare la data de 25 februarie 2002 (data semnării procesului verbal nr. 3 al

asociaților SRL „Promotob”).

Astfel, reieșind din conținutul normei juridice stabilite in pct. 10 al

Regulamentului citat, care era în vigoare în perioada decembrie 2001 - martie

2002, cînd au avut loc evenimentele probate prin înscrisurile din dosar, SA

„Mașrut” putea adopta decizia de înstrăinare a bunului imobil numai după ce o

astfel de decizie era adoptată de Departamentul Privatizării. Iar introducerea unui

bun ce aparține unei întreprinderi cu capital preponderent de stat (SA „Mașrut”)

în capitalul unei alte întreprinderi (SRL „Promotob), o putea face doar

Departamentul privatizarii, doar în privința bunurilor nesolicitate la licitații și

doar ca majorare a cotei statului în societatea comercială, dar nu ca cotă a SA

„Mașrut” (alin. (2) al pct. 10).

Raportînd conținutul acestei norme juridice la circumstanțele de fapt,

confirmate prin probele anexate la dosar rezultă expres că înstrăinarea imobilului

de către SA „Mașrut” către SRL „Promotob” prin depunerea in capitalul statutar

este ilegală. Ilegalitatea acestei tranzacții survine în virtutea normelor imperative

citate, care stabilesc competența organului care poate exprima acordul la

14

încheierea unei astfel de tranzacții și procedura incheierii unei astfel de tranzacții,

indiferent dacă în urma introducerii imobilului în capitalul social, cotele

asociatilor au fost reflectate corect sau incorect.

Astfel, instanța de recurs stabilește că SA „Mașrut” nu dispunea de dreptul

de a determina de una singură modul de comercializare a mijloacelor fixe, în

cazul dat a unui imobil, aceasta fiind competenta exclusivă a Departamentului

privatizării. Totodata SA „Mașrut” nu putea din numele său să introducă în

capitalul social al unei alte întreprinderi activele sale, aceasta fiind competența

exclusivă a Departamentului privatizării și numai dupa ce se respecta procedura

organizării licitațiilor, la care bunurile date ramîneau nesolicitate.

Din materialele cauzei rezultă că participanții la tranzacțiile de majorare a

capitalului social - SA „Mașrut”, SRL „Promotob”, SRL “S&B Tobacco”, nu au

parcurs nici o etapă prevăzută de regulamentul citat.

Instanța de apel în mod greșit a considerat că Hotărîrea Guvernului nr. 665

nu este aplicabilă cazului de majorare a capitalului social al SRL „Promotob”,

motivînd că reclamantul a solicitat anularea unui act de primire a imobilului și nu

a unui act de transmitere.

Din materialele cauzei rezultă că după fondarea întreprinderii (prin procesul

verbal nr. 1, asociații prin procesul verbal nr. 2 decid majorarea capitalului social

al SRL „Promotob” pînă la suma de 649 400 lei cu repartizarea cotelor de

participare 90 la 10. În procesul verbal nr. 2 nu se indică în mod expres ca aportul

privind majorarea capitalului social îl va constitui clădirea depozitului secției de

producere. Acest fapt reiese atăt din conținutul procesului verbal nr. 2 cît și din

conținutul înscrisurilor întocmite după această dată.

La dosar este anexată scrisoarea nr. 012 din 06 februarie 2002 (f.d. 86 Vol.

II) semnată de către SRL „S&B Tobacco” adresată SA „Mașrut” prin care SRL

„S&B Tobacco” se adreseaza: „cu rugămintea să dați acordul de a majora

capitalul social a SRL „Promotob”, prin depunerea de către SA „Mașrut” în

capitalul social a SRL „Promotob” a depozitului secției de producție.

Schimbările în capitalul social vor fi efectuate conform Procesului verbal nr. 2

din 06 februarie 2002 (proiect)…”.

Din această scrisoare rezultă clar că la data de 06 februarie 2002 părțile înca

nu aveau certitudinea că în capitalul social al SRL „Promotob” va fi vărsat tocmai

depozitul secției de producere. Totodată instanța de recurs remarcă că din

conținutul acestei scrisori, reiese că adunarea asociaților prin care să fie adoptata

decizia de majorare a capitalului social înca nu a avut loc, deși in dosar exista

procesul verbal nr. 2 al asociaților din 31 ianuarie 2002, iar scrisoarea face

referință că proiectul procesului verbal al acestei adunări este anexat la scrisoare.

De asemenea, instanța de recurs menționează că părțile fac trimitere la

diferite redacții ale procesului verbal nr. 2. Astfel reclamantul menționează despre

procesul verbal nr. 2 din 06 februarie 2002, iar pîrîții despre procesul verbal nr. 2

din 31 ianuarie 2002. Această contradicție a părților nu a fost elucidată de instanța

de apel, care a aplicat redactia procesului verbal din 31 ianuarie 2002, iar la

materialele cauzei există Acordul inregistrat la Camera Înregistrării de stat din 01

15

martie 2002 (f.d. 15, vol.I) prin care a fost majorat capitalul social și care face

trimitere la procesul verbal nr. 2 din 06 februarie 2002.

Iar procesul verbal nr. 3 din 25 ferbuarie 2002 deja expres conține

exprimarea voinței ambilor asociați de a primi în capitalul social al SRL

„Promotob” depozitul secției de producție care, din materialele cauzei, rezultă că

reprezintă proprietatea SA „Mașrut”. Pentru litigiul dat este important de stabilit

actul prin care SA „Mașrut” iși exprimă voința de a înstrăina bunul imobil prin

depunerea în capitalul social. Din materialele cauzei rezultă că exprimarea voinței

de a înstrăina bunul imobil depozitul secției de producere și de a-l depune în

capitalul social al SRL „Promotob”, SA „Mașrut” și l-a exprimat la data de 25

februarie 2002 prin semnarea procesului verbal nr. 3 al asociaților. Acest accord

de voință a fost unul unipersoanl exprimat de ex-directorul Comissarenco A.

Din considerentele expuse mai sus, privind continutul pct. 10 al

Regulamentului citat, precum și a conținutului procesului verbal nr. 3 din 25

februarie 2002, instanța de recurs consideră că procesul verbal nr. 3 al asociatilor

SRL „Promotob” din 25 februarie 2002 este lovit de nulitate absolută, deoarece

fiind actul translativ al dreptului de proprietate a imobilului (depozitul secției de

producere) este viciat consimțămîntul, care urma a fi exprimat în exclusivitate de

către Departamentul privatizării și numai după ce depozitul în cauză ramînea

nesolicitat măcar la una din licitații.

Insăși conținutul procesului verbal nr. 3 de asemenea atrage nulitatea

absolută a actului juridic, deoarece conform prevedrilor pct. 76 al Regulamentului

societăților economice din Republica Moldova, aprobat prin Hotarîrea Guvernului

nr. 500 din 10 septembrie 1991 (act normativ aplicabil raporturilor din februarie

2002) se stabilește că valoarea cotei de participare a asociatului este egală cu

marimea cotei de participare depuse de asociat. Or, la materialele cauzei sînt

anexate probe suficiente care demonstrează că prin procesul verbal nr. 3 din 25

februarie 2002 asociații au decis că SA „Mașrut” va introduce de una singură

depozitul secției de producere în valoarea de 644 000 lei, în capitalul statutar al

SRL „Promotob”, iar această depunere va fi reflectata in marime de 90 la suta ca

depunere a SRL „S&B Tobacco”. Prin efectele sale, procesul verbal nr. 3

reprezintă un act de îmbogațire ilegală și de deposedare a SA „Mașrut” de averea

sa. Iar aceste fapte la rîndul său sînt deja stabilite prin sentința pe cauza penală

citata mai sus și anexată la dosar.

Instanța de fond a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt și le-a

coraborat corect cu continutul normelor juridice aplicabile cauzei, ajungînd corect

la concluzia ca actul translativ al dreptului de proprietate a depozitului secției de

producere este procesul verbal nr. 3 din 25 februarie 2002 care este lovit de

nulitate absoluta, fiind incheiat cu viciu de consimțămînt și fiind contrar legii.

Instanța de apel a ignorat prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 665 și anume

a pct. 10 al Regulamentului cu privire la modul de comercializare a activelor

neutilizate în procesul tehnologi al întreprinderilor, astfel ajungînd la o concluzie

ilegală, prin care a considerat lipsa motivelor de declarare a nulității procesului

verbal nr. 3.

16

Instanța de apel nu a clarificat care este actul translativ al dreptului de

proprietate asupra depozitului secției de producție, dar a menționat în decizia sa

că procesul verbal nr. 2 din 31 ianuarie 2002 al asociaților este un act de

transmitere, iar procesul verbal nr. 3 din 25 februarie 2002 este un act de primire.

Instanța de recurs reține că obiectul litigiului este dreptul de proprietate asupra

unui imobil. Momentul transmiterii-primirii de la o parte la alta are importanță în

cazul contractelor reale, al caror obiect constituie bunurile mobile, pentru a putea

determina momentul trecerii dreptului de proprietate de la un subiect la altul și

respectiv al riscului pieirii fortuite. În cazul imobilelor, dreptul de proprietate

trece de la un subiect la altul în momentul înregistrării la organul cadastral (regula

generala). Pentru speța, relatarea transmiterii bunului imobil la o dată, primirea

lui la o altă data nu se confirmă prin probele din dosar și nici nu sînt relevante,

deoarece din conținutul normelor juridice citate mai sus instanța de apel urma să

stabilească care este actul translativ de proprietate, care sînt normele juridice

aplicabile, daca au fost respectate condițiile de fond privind consimțămîntul și

cauza actului juridic.

Totodată, chiar dacă instanța de apel a ajuns la concluzia că actul translativ

al dreptului de proprietate asupra depozitului secției de producere este procesul

verbal nr. 2 din 31 ianuarie 2002 care nu a fost inregistrat la Camera Înregistrarii

de Stat, și care dispune de aceleași vicii ca și procesul verbal nr. 3, în

conformitate cu prevederile art. 217 alin. (1) Cod Civil, instanța era obligată să

invoce nulitatea absolută din oficiu.

Instanța de recurs stabilește că instanța de apel drept temei de anulare a

hotărîrii instanței de fond în partea ce ține de înstrăinarea depozitului secției de

producere a invocat că procesul verbal nr. 3 nu este un act de transmietere, acesta

fiind procesul verbal nr. 2, dar este un act de primire a depozitului, și precum că

pentru asemenea act nu este necesară permisiunea Ministerului Transporturilor.

Aceste argumente ale instanței de apel vin în contradicție cu normele imperative

citate mai sus, care declară nul actul juridic încheiat cu viciu de consimțămînt și

care contravine legii.

Totodată instanța de recurs stabilește că motivele invocate de instanța de

apel și descrise în alineatul precedent, nu au fost invocate de apelanți în cererile

sale de apel.

În conformitate cu prevederile art. 373 al CPC, „(1) Instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele

apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite

în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. (3) În

cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța

de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanță.

(4) Instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea

17

hotărîrii primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în

întregul ei. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel”.

Astfel, instanța de recurs stabilește că instanța de apel și-a depășit atribuțiile

stabilite în mod expres prin art. 373 al CPC și a invocat din oficiu circumstanțe de

fapt favorabile unei părți, pe care s-a bazat la pronunțarea unei hotărîri ilegale.

Prin invocarea din oficiu a unor circumstanțe de fapt, instanța de apel nu

numai și-a depășit limitele stabilite de lege dar și a admis încălcarea principiilor

generale de procedură, care duc la încalcarea drepturilor partilor din proces

aparate prin normele CPC și anume a principiilor stabilite în art 22, care prevede

egalitatea în fața justiției, art. 26 care stabilește contradictorialitatea și egalitatea

părților.

Astfel, reieșind din considerentul că operațiunea juridică de transfer al

dreptului de proprietate al SA „Mașrut” asupra bunul imobil – secție de producere

cu valoarea de 644 000 lei către SRL „Promotob”, a avut loc la 25 februarie 2002,

Colegiul consideră că speței sunt aplicabile prevederile art. 50 din Codul Civil

(redacția 1969, abrogat la 12 iunie 2003), care statuează asupra faptului că „Este

nulă convenția care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv convenția care

lezează drepturile personale sau patrimoniale ale minorilor”.

Prin urmare, avînd în vedere că introducerea bunului imobil enunțat în

capitalul social al SRL „Promotob” a avut loc cu încălcarea procedurii prevăzute

de lege, Colegiul consideră că procesul-verbal nr. 3 din 25 februarie 2002 este

ilegal, fiind lovit de nulitate absolută.

II. Circumstanțele referitoare la înstrăinarea imobilelor de către SA

„Mașrut” către Olicedaevschi Nicolai și Sevrin Vasile.

La 19 ianuarie 2007, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare nr. 374,

încheiat în urma negocierilor directe între părți, SA „Mașrut” a vîndut iar

Olicedaevschi Nicolai a cumpărat garajul lit. 13, nr. cadastral 8001105.079.13, cu

suprafața de 436 m2, contra prețului de 97 000 lei.

La 12 ianuarie 2007, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare nr. 196,

încheiat în urma negocierilor directe între părți, SA „Mașrut” a vîndut iar Severin

Vasile a cumpărat construcția lit. 01 cu nr. cadastral 8001105.079.01, suprafața de

466,2 m2 și construcția lit. 10 cu nr. cadastral 8001105.079.10, suprafața 353,4

m2, contra prețului de 255 000 lei.

Colegiul menționează că, pentru a determina legalitatea procedurilor de

înstrăinare a bunurilor imobile menționate, analogic cazului precedent, instanța de

apel urma să țină cont de calitatea specială a vînzătorului – întreprindere cu

capital majoritar de stat.

Astfel, la momentul efectuării tranzacțiilor respective, înstrăinarea bunurilor

litigioase urma a fi efectuată cu respectarea prevederilor Regulamentului cu

privire la modul de comercializare a activelor neutilizate în procesul tehnologic al

întreprinderilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 665

din 29 noiembrie 1996 (în vigoare la momentul constituirii situațiilor juridice

menționate).

18

Ținînd cont de faptul că recurentul a invocat printre alte motive și motivul că

instanța de apel a schimbat conținutul normei juridice, iar la speță atît recurentul

cît și conținutul deciziei Curții de Apel contestate, fac trimitere la aplicarea

prevederilor pct. 12-13 al Regulamentului cu privire la modul de comercializare a

activelor neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor, instanța de recurs

consideră necesar de a elucida inițial norma juridică aplicabilă cazului și

conținutul acesteia la data existenței raporturilor juridice.

Din materialele cauzei rezultă că actele juridice contestate au fost încheiate

în luna ianuarie 2007, data la care SA „Mașrut” continua să rămînă o

întreprindere cu capital majoritar de stat (fapt necontestat de nici unul din

participanții din dosar).

Conform prevederilor pct. 1-2 al Regulamentului susnumit, „regulamentul este

obligatoriu pentru întreprinderile de stat sau cu capital de stat și stabilește modul

de determinare si comercializarea a activelor neutilizate în procesul tehnologic

al întreprinderilor”.

Recurentul, printre alte motive invocă că contractele încheiate cu

Olicedaevschi Nicolai si Severin Vasile sînt nule din motivul că negocierile

directe s-au desfășurat fără permisiunea Departamentului Privatizării, așa cum

este prevazut de pct. 12 al Regulamentului. Recurentul totodata face trimitere și la

prevederile pct. 13 al regulamentului. Ca concluzie recurentul indică că instanța

de apel a modificat conținutul normelor juridice și a indicat că nu este necesară

permisiunea Departamentului privatizarii.

Din continutul deciziei Curții de Apel (pct. 100-104) reiese că Curtea de

Apel consideră că conform pct. 13 al regulamentului susmenționat, în unele

cazuri, la decizia organului de specialiatate, activele pot fi comercializate prin

negocieri directe... Instanța de apel face trimitere la înscrisul anexat -acordul

Ministerului Transporturilor de a comercializa imobilele la negocieri directe (f.d.

173, Vol II).

Instanța consideră necesar de a stabili cercul normelor aplicabile și

conținutul acestora.

Astfel, Regulamentul cu privire la modul de comercializare a activelor

neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor a fost aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 665 din 29 noiembrie 1996 și publicat in Monitorul Oficial nr. 3

din 09 ianuarie 1997.

Redactia initiala a regulamentului prevedea:

„pct. 6. Pentru determinarea activelor neutilizate în procesul tehnologic,

prin ordinul managerului (conducătorului) întreprinderii se instituie Comisia

pentru comercializarea activelor (în continuare - Comisia), din 5-7 persoane,

inclusiv reprezentantul sau mandatarul proprietarului patrimoniului de stat și

reprezentantul Agenției teritoriale a Ministerului Privatizării (în continuare -

Agenția teritorială).

Întreprinderea va solicita în scris, iar Agenția teritorială va desemna, în

mod obligatoriu, reprezentantul său in componența Comisiei.

19

Pct. 10. Activele întreprinderilor, neutilizate în procesul tehnologic, pot fi

comercializate tuturor solicitanților (indiferent de forma lor organizatorico-

juridică și tipul de proprietate) contra mijloacelor bănești la licitații „cu

strigare”, licitații „cu reducere”, prin concursuri sau, în unele cazuri, prin

negocieri directe în condiții de transparență. Modalitatea de comercializare se

stabilește în fiecare caz de Ministerul Privatizariiul (sau de agențiile teritoriale).

Decizia de comercializare a activelor imobiliare și a celor indicate in pct. 13 al

prezentului Regulament o adopta numai Ministerul Privatizarii. La propunerea

organelor imputernicite sau întreprinderilor, activele nesolicitate la licitație pot

fi comercializate de către Ministerul Privatizării la prețuri contractuale sau

transmise la balanța altor întreprinderi de stat sau ca majorare a cotei-părți a

statului în societățile economice, conform modalității stabilite de Regulamentul

aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 688 din 9 octombrie

1995.

Pct. 12. Comercializarea activelor prin concurs se efectuează de către

Ministerul Privatizării (agențiile teritoriale). Participanții la concurs pot fi

persoanele care deservesc activele pasibile comercializării, salariații

întreprinderilor respective, precum și alte persoane fizice sau juridice, care

propun si garantează condiții avantajoase de concurs.

Condiții de concurs pot fi:

susținerea prin diferite metode a procesului tehnologic al intreprinderii,

acordarea intreprinderii a diferitor servicii în condiții avantajoase,

oferirea materiei prime necesare etc.

La propunerea organelor împuternicite sau întreprinderilor Ministerul

Privatizarii poate stabili si alte condiții de concurs.

Pct. 13. În unele cazuri, la Decizia Ministerului Privatizării activele pot fi

comercializate prin negocieri directe fără a fi expuse la licitație, dacă pentru

activele pasibile comercializării, pînă la publicarea comunicatului informativ, a

fost propus un preț mai mare decit prețul inițial de la licitație în condiții mai

avantajoase”.

Hotărîrea Guvernului nr. 665 a fost modificată prin pct.4 al Hotărîrii

Guvernului nr. 955 din 19 octombrie 1999, publicata in Monitorul Oficial nr.

116-117 din 21 octombrie 1999. Dupa adoptarea acestor modificari normele

enunțate mai sus au căpătat urmatorul conținut:

„Pct. 6. Pentru determinarea activelor neutilizate în procesul tehnologic,

prin ordinul managerului (conducatorului) întreprinderii se instituie Comisia

pentru comercializarea activelor (în continuare - Comisia), din 5-7 persoane.

Pct. 10. Activele întreprinderilor, neutilizate în procesul tehnologic, pot fi

comercializate tuturor solicitanților (indiferent de forma lor organizatorico-

juridică și tipul de proprietate) contra mijloacelor bănești la licitații „cu

strigare”, licitații „cu reducere”, sau, în unele cazuri, prin negocieri directe în

condiții de transparență. Modalitatea de comercializare se stabilește în fiecare

caz de Departamentul privatizarii (sau de agențiile teritoriale). Decizia de

comercializare a activelor imobiliare și a celor indicate în pct. 13 al prezentului

20

Regulament o adoptă numai Departamentul privatizarii. La propunerea

organelor împuternicite sau întreprinderilor activele nesolicitate la licitație pot fi

comercializate de către Departamentul privatizării la prețuri contractuale sau

transmise la balanța altor întreprinderi de stat sau ca majorare a cotei-părți a

statului în societățile economice, conform modalității stabilite de Regulamentul

aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 688 din 9 octombrie

1995.

Pct. 12. Comercializarea activelor prin negocieri directe se efectuează de

catre întreprinderi în baza permisului Departamentului Privatizării. Negocierile

directe se desfașoară în conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu

strigare și negocierile directe, aprobat prin Hotarîrea Guvernului Republicii

Moldova nr. 1056 din 12 noiembrie 1997. Participantii la negocieri directe pot fi

persoanele care deservesc activele pasibile comercializării, salariații

întreprinderilor respective, precum și alte persoane fizice sau juridice, care

propun și garantează condiții avantajoase.

Condiții de negocieri directe pot fi:

susținerea prin diferite metode a procesului tehnologic al întreprinderii,

acordarea întreprinderii a diferitor servicii în condiții avantajoase,

oferirea materiei prime necesare etc.

La propunerea organelor împuternicite sau întreprinderilor Departamentul

privatizării poate stabili și alte condiții.

Pct. 13. În unele cazuri, la Decizia Departamentului privatizării, activele

pot fi comercializate prin negocieri directe făraă a fi expuse la licitație, dacă

pentru activele pasibile comercializării, pînă la publicarea comunicatului

informativ, a fost propus un preț mai mare decît prețul inițial de la licitație în

condiții mai avantajoase”.

O altă modificare a Hotaririi Guvernului nr. 665 a fost efectuata prin

Hotarîrea de Guvern nr. 954 din 18 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr.

106-109 din 25 iulie 2002. În urma acestei modificari, normele juridice citate au

capatat urmatorul conținut:

„Pct. 6. Pentru determinarea activelor neutilizate în procesul tehnologic,

prin ordinul managerului (conducatorului) întreprinderii se instituie Comisia

pentru comercializarea activelor (in continuare - Comisia), din 5-7 persoane.

Pct. 10. Activele întreprinderilor, neutilizate în procesul tehnologic, pot fi

comercializate tuturor solicitanților (indiferent de forma lor organizatorico-

juridică și tipul de proprietate) contra mijloacelor bănești la licitații „cu

strigare”, licitații „cu reducere”, sau, în unele cazuri, prin negocieri directe în

condiții de transparență. Modalitatea de comercializare se stabilește în fiecare

caz de Departamentul privatizariiul (sau de agențiile teritoriale).

La propunerea autorităților centrale de specialitate sau întreprinderilor,

activele nesolicitate la licitație pot fi comercializate de către Departamentul

privatizării la prețuri contractuale sau transmise la balanța altor întreprinderi de

stat sau ca majorare a cotei-părți a statului în societățile economice, conform

modalității stabilite de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului

21

Republicii Moldova nr. 688 din 9 octombrie 1995

Pct. 12. Comercializarea activelor prin negocieri directe se efectuează de

către întreprinderi în baza permisului Departamentului Privatizării. Negocierile

directe se desfășoară în conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu

strigare și negocierile directe, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii

Moldova nr. 1056 din 12 noiembrie 1997. Participanții la negocieri directe pot fi

persoanele care deservesc activele pasibile comercializării, salariații

întreprinderilor respective, precum și alte persoane fizice sau juridice, care

propun și garantează condiții avantajoase.

Condiții de negocieri directe pot fi:

susținerea prin diferite metode a procesului tehnologic al întreprinderii,

acordarea întreprinderii a diferitor servicii in condiții avantajoase,

oferirea materiei prime necesare etc.

La propunerea autoritatilor centrale de specialitate sau întreprinderilor

Departamentul privatizarii poate stabili si alte condiții.

Pct. 13. În unele cazuri, la Decizia Departamentului privatizării, activele

pot fi comercializate prin negocieri directe fără a fi expuse la licitație, dacă

pentru activele pasibile comercializării, pînă la publicarea comunicatului

informativ, a fost propus un preț mai mare decît prețul inițial în condiții mai

avantajoase”.

Aceste modificări au rămas valabile și în perioada încheierii contractelor de

vînzare-cumpărare a imobilelor între SA „Mașrut” și Olicedaevschi Nicolai și

Severin Vasile.

Astfel, coraborînd conținutul normelor care erau în vigoare la momentul

încheierii tranzacțiilor respective cu circumstantele de fapt probate în dosar,

instanța de recurs concluzionează că activele neutilizate în procesul tehnologic de

către SA „Mașrut” puteau fi comercializate prin negocieri directe fie în baza

permisului Departamentului privatizării, după eșuarea cel puțin a unei licitații

(pct. 12 al Regulamentului) sau în baza deciziei Departamentului privatizării pîna

la publicarea comunicatului informativ privind desfășurarea licitației dacă a fost

propus un preț mai mare decît prețul inițial (pct. 13 al Regulamentului). În ambele

cazuri se presupune că a activat comisia specială formată la întreprindere și

bunurile au fost evaluate, dupa care a fost adoptată decizia de vînzare și scoatere

la licitație. Din materialele cauzei rezultă că nici comisia, nici intenția de licitație

nu a existat, fapt care demonstrează nerespectarea procedurii la încheierea

contractelor de vînzare a imobilelor.

De asemenea, din materialele cauzei rezultă că acordul sau decizia

Departamentului privatizării nu au existat pentru vînzarea imobilelor SA

„Mașrut” la negocieri directe. Lipsa acestui acord atrage nulitatea absolută a

actului juridic din cauza lipsei consimțămîntului. Conform prevederilor pct. 12 al

Regulamentului, organul central de specialiate putea doar să propună

Departamentului Privatizării inițierea negocierilor directe după eșuarea cel puțin a

unei licitații.

Instanța de recurs menționează că instanța de apel a adoptat decizia utilizînd

22

o redacție inexistentă a normei juridice, a ajuns la o soluție contrară normelor

juridice ce urmau a fi aplicate și prin urmare a adoptat o decizie ilegala în aceasta

privință.

Instanța de recurs de asemenea menționează ca instanța de apel în mod greșit

a apreciat copia scrisorii Ministerului Transporturilor din 28 decembrie 2006 nr.

03-02-6/724 (f.d. 175, vol II) semnată de viceministrul Pavel Untură, din care

rezulta că ministerul autorizează comercializarea la negocieri directe a depozitului

producției finite și incăperii pentru vehicule. Din conținutul alineatului doi al

acestei scrisori reiese expres că SA „Mașrut” urma să desfășoare negocierile

directe în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 665 citată mai sus,

deci respectînd toate procedurile, inclusiv primirea acordurilor necesare prevăzute

de normele juridice citate mai sus.

De asemenea, instanța de recurs menționează ca instanța de apel a indicat că

înscrisul dat (scrisoarea Ministerului Transporturilor din 28 decembrie 2006 nr.

03-02-6/724 semnată de viceministrul Pavel Untură) a fost prezentată în dosar ca

copie autentificată de notarul Taisia Culava, însă în dosar copia acestei scrisori a

fost autentificată de avocatul Denis Staruș care și-a retras autentificarea în cadrul

ședințeiei instanței de fond, iar autentificare notarială nu exista. Însă, în dosar

există scrisoarea MTID nr. 03-02-6/571 care menționează că ministerul nu poate

prezenta originalul acestei scrisori (f.d. 173, Vol II), indicînd că acesta s-ar afla la

SA „Mașrut”. Instanța de fond a dat o apreciere corectă acestui înscris,

menționînd că copia lui nu a fost autentificată de nimeni. Instanța de recurs

menționează că din materialele dosarului reiese ca la momentul admiterii probei

si anexării ei la dosar, copia scrisorii a fost autentificata de avocatul Denis Staruș

și instanța de fond a admis-o, iar la demersul reclamantului de a prezenta

originalul și mențiunea reclamamntului ca pune la îndoială existența probei,

avocatul Denis Staruș și-a retras autentificarea, a solicitat amînarea ședinței

pentru a obține de la notarul Taisia Culava sau de la Minisetrul Transporturilor

originalul sau copia autentificată a acestui înscris, însa de la notarul Taisia Culava

a parvenit scrisoarea nr. 68 din 12 noiembrie 2015, la care este anexată copia

nautentificată a acestei scrisori, iar de MTID după cum s-a mentionat, acest

original nu a putut fi prezentat.

Instanța de recurs menționează ca instanța de apel, făcînd trimitere la o

autentificare inexistentă, și-a intemeiat concluzia sa pe conținutul unui înscris

care nu corespunde cerințelor admisibilității ca probă, încalcîndu-se prevederile

art. 138 alin. (4) CPC, care prevede că „Înscrisul se depune în original sau în

copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a

originalului. Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act

normativ, circumstanțele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în

original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii,

precum și în alte cazuri cînd instanța consideră necesară prezentarea

originalului”.

Instanța de recurs menționează că din conținutul acestei scrisori (nr. 03-02-

6/724 semnată de viceministrul Pavel Untură) nu reiese explicit la care bunuri

23

imobile se referă. Totodata instanța de recurs menționează că conținutul acestui

înscris, chiar și în cazul prezentării unui original, nu permitea SA „Mașrut” să

evite cerințele indicate in Hotărîrea Guvernului. Nr. 665.

Suplimentar la aceasta, instanța de apel a indicat că la soluționarea litigiului

dat instanța de fond a aplicat Hotărîrea Guvernului nr. 1056 (Regulamentul

privind licitatii cu strigare si negocierile directe) din 12 noiemrie 1997 care nu

trebuia să fie aplicată deoarece nu reglementează raporturile juridice din speță.

Instanța de recurs menționează că această concluzie a instanței de apel este

de asemenea greșita, deoarece conform prevederilor pct. 12 al regulamentului, în

cazul desfășurării negocierilor directe, acestea urmează a fi efectuate conform

prevederilor HG 1056.

În conformitate cu prevederile pct. 32-39 al Regulamentului privind

licitațiile cu strigare si negocierile directe, aprobat prin HG nr. 1056 din 12

noiembrie 1997 (anexa nr.5), negocierile directe urmau a fi petrecute de către o

comisie specială, avînd la baza un set de documente referitoare la comisie și la

bunurile expuse la vînzare. Din materialele cauzei rezultă lipsa unei astfel de

comisii și a documentației referitoare la bunul expus la negocieri directe. Instanța

de recurs consideră că nerespectarea procedurilor indicate in HG nr. 1056 de

asemenea duc la nulitatea absolută a actului juridic.

Conform art. 220 alin. (1) Cod Civil, „Actul juridic sau clauza care

contravin normelor imperative sînt nule dacă legea nu prevede altfel”.

III. Circumstanțele referitoare la anularea actelor administrative al

Consiliului orasanesc Straseni.

Colegiul menționează urmatoarele:

Din materialele cauzei rezultă că Consiliul orasanesc Straseni a adoptat

Deciziile nr. 37/10 din 31.05.2011 privind vînzarea terenului aferent către SRL

„Promotob”, nr. 12/09.1 din 12.12.2008 privind vînzarea terenului aferent către

Severin Vasile, 12/09.1 din 12.12.2008 privind vînzarea terenului aferent către

Oiledaevschi Nicolai.

Instanța de apel corect a menționat că prin depunerea de către SA „Mașrut” a

cererii prealabile din 26 iunie 2013, respingerea cererii prealabile în fond prin

Decizia Consiliului local nr. 5/09 din 12 august 2013 și depunerea cererii de

chemare în instanța de contencios administrativ la data de 22 august 2013, au fost

respectate termenele si procedura prealabilă de soluționare a litigiului.

Instanța de apel a menționat ca instanța de fond nu a făcut referință la nici o

normă juridică din Legea contenciosului administrativ privind anularea actelor

administrative menționate mai sus și că în litigiu nu s-au stabilit careva temeiuri

de anulare a acestor acte administrative.

Instanța de recurs menționează ca conform prevederilor art. 219 alin. (1)

Cod Civil, „Actul juridic nul încetează cu efect retroactiv din momentul

încheierii. Dacă din conținutul său rezultă că poate înceta numai pentru viitor,

actul juridic nu va produce efecte pentru viitor”.

Din materialele cauzei rezultă că drept temei de adoptare a actelor

administrative contestate a servit dreptul înregistrat de proprietate a pîrîților

24

Severin Vasile, Olicedaevschi Nicolai si SRL „Promotob” asupra imobilelor

dobîndite de la SA „Mașrut”.

După cum s-a menționat mai sus, instanța de recurs consideră actele juridce

prin care Severin Vasile, Olicedaevschi Nicolai si SRL „Promotob” au dobîndit

dreptul de proprietate asupra clădirilor ca fiind nule, respectiv în temeiul art. 219

al CC, citat mai sus, acest drept încetează cu efect retroactiv, ceea ce duce la

nulitatea actelor și altor drepturi obținute de pîrîți în temeiul dreptului declarat

nul.

Din acest considerent, Colegiul menționează că instanța de apel a apreciat

incorect probele din dosar și a indicat lipsa temeiurilor de declarare a nulității

actelor administrative.

Colegiul menționează că instanța de fond într-adevar nu a făcut trimitere la

norma juridcă specială din Legea contenciosului administrativ. Însa în partea

motivată a hotărîrii, instanța de fond a indicat motivele și circumstanțele care duc

la nulitatea actelor administrative.

Din considerentele expuse mai sus, instanța de recurs considera că soluția

adoptată de instanța de apel pe marginea declarăriii nulității actelor juridice este

greșita și contrară prevederilor legale și circumstanțelor de fapt, iar soluția

instantei de fond de a declara nule actele administrative emise de Consiliul

orășenesc Strășeni este una corectă.

IV. Circumstantele referitoare la contractele de cumpărare a loturilor de

pamînt încheiate între UAT Strășeni pe de o parte și respectiv Severin Vasile,

Olicedaevschi Nicolai și SRL „promotob” pe de altă parte.

Colegiul menționează următoarele:

Conform contractului de vînzare-cumpărare din 02 februarie 2009, Unitatea

Administrativ Teritorială Strășeni a vîndut, iar Severin Vasile a cumpărat terenul

aferent nr. cadastral 8001105.092, cu suprafața 0,9420 ha, contra prețului de

170 189 lei. Contractul fiind încheiat în temeiul deciziei Consiliului orășenesc

Strășeni nr. 12/09.1 din 12 decembrie 2008.

Conform contractului de vînzare-cumpărare din 03 aprilie 2009, Unitatea

Administrativ Teritorială Strășeni a vîndut, iar Olicedaevschi Nicolai a cumpărat

terenul aferent nr. cadastral 8001105.094, cu suprafața 1,11 ha, contra prețului de

200 540 lei. Contractul fiind încheiat în temeiul deciziei Consiliului orășenesc

Strășeni nr. 12/09.1 din 12 decembrie 2008.

Conform contractului de vînzare-cumpărare din 03 iunie 2011, Unitatea

Administrativ Teritorială Strășeni a vîndut, iar SRL „Promotob” a cumpărat

terenul aferent nr. cadastral 8001105.096, cu suprafața 0,5873 ha, contra prețului

de 160 835 lei. Contractul fiind încheiat în temeiul deciziei Consiliului orășenesc

Strășeni nr. 37/10 din 31 mai 2011.

Instanța de fond considerind că contractele și actele juridice în baza cărora

SRL „Promotob”, Olicedaevschi Nicolai si Severin Vasile au dobîndit dreptul de

proprietate asupra imobilelor sînt lovite de nulitate absolută și aplicînd

prevederile art. 219 ale Codului Civil a declarat nule și contractele de privatizare

a loturilor de teren, pe care sînt amplasate aceste imobile.

25

Instanța de recurs consideră aceasta concluzie corectă cu aplicarea corectă a

normei juridice.

Instanța de apel în pct. 135-136 a deciziei sale, indică că contractele de

vînzare-cumpărare a terenurilor încheiate de UAT Strășeni cu Sevrin Vasile,

Olicedaevschi Nicolai și SRL „Promotob” sînt acte juridice separate și

independente, iar faptul că au avut același obiect, bunul litigios, nu este temei de a

le declara subsecvente, cum le-a calificat reclamantul, de aceea temeiuri de

declarare a nulitații acestora nu exista.

Instanța de recurs consideră argumentele instanței de apel ca fiind în

contradicție cu materialele cauzei.

Astfel, din conținutul contractelor susmenționate, din conținutul Deciziilor

organului local de vînzare a acestor loturi și de formare a bunului imobil, anexate

la materialele dosarului rezultă că drept temei de procurare a loturilor de pămînt

de către pîrîți a servit faptul că ei sînt proprietari ai bunurilor imobile dobîndite de

la SA „Mașrut”. Loturile vîndute de UAT Strășeni au fost terenuri aferente

construcțiilor. Instanța de apel a indicat corect normele juridce ce urmeaza a fi

aplicate însă a adoptat o soluție contrara acetor norme.

Instanța de recurs menționează ca trept temei de dobindire a dreptului de

proprietate asupra terenurilor în cauză de catre Olicedaevschi Nicolai, Severin

Vasile și SRL „Promotob” a servit un alt drept înregistrat la acel moment și

anume dreptul de proprietate asupra clădirilor dobîndite de la SA „Mașurt”.

Instanța de recurs a menționat mai sus că dreptul de proprietate asupra clădirilor

dobîndit de către Olicedaevschi Nicolai, Severin Vasile și SRL „Promotob” este

lovit de nulitate absolută.

Conform art. 219 alin. (1) Cod Civil, „Actul juridic nul încetează cu efect

retroactiv din momentul încheierii. Dacă din conținutul său rezultă că poate

înceta numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor”.

Prin urmare, reieșind din considerentul că s-a constatat nulitatea actelor

juridice în temeiul cărora SRL „Promotob”, Olicedaevschi Nicolai și Severin

Vasile au obținut dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile - secție de

producere, garaj lit. 13, nr. cadastral 8001105.079.13, cu suprafața de 436 m2,

construcție lit. 01 cu nr. cadastral 8001105.079.01, suprafața de 466,2 m2 și

construcția lit. 10 cu nr. cadastral 8001105.079.10, suprafața 353,4 m2, Colegiul

menționează că la caz, operează unul din efectele nulității actului juridic -

anularea actului juridic subsecvent ca urmare a anulării actului juridic inițial.

Astfel, Colegiul constată că SRL „Promotob”, Olicedaevschi Nicolai și Severin

Vasile la momentul încheierii contractelor cu Unitatea Administrativ Teritorială

Strășeni privind vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, nu întruneau condițiile

prevăzute de Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea și locațiunea/

arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova nr. 1428 din 16 decembrie 2008, în virtutea faptului că nulitatea

operează pentru trecut, cu efect retroactiv.

Conform art. 219 alin. (2) Cod Civil, „Fiecare parte trebuie să restituie tot

ceea ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilității de

26

restituire, este obligată să plătească contravaloarea prestației”.

Din acest considerent Colegiul consideră că instanța de fond corect a dispus

în hotarîrea sa restabilirea părților în poziția anterioara de pînă la data apariției

actelor lovite de nulitate absolută.

IV. Circumstanțele referitoare la incalcarea normelor procedurale.

Colegiul menționează ca recurentul în cererea sa invocă încalcarea normelor

de procedură de către instanța de apel.

Recurentul a invocat că instanța de apel a admis o cerere de apel pentru care

nu s-a achitat taxă de stat.

Colegiul menționează ca la dosar sînt anexate cererile de apel depuse de

catre BAA „Titan” în interesele pîrîților Olicedaevschi Nicolai și Severin Vasile

și înscrisurile ce confirmă achitarea taxei de stat (1 000 lei, 10 000 lei și 5 200 lei)

SRL „Promotob” cu anexarea înscrisului de achitare a taxei de stat in suma de

13500 lei, Primaria Straseni care este scutita de plata taxei de stat si SRL „S&B

Tobacco” care nu a anexat dovada achitării taxei de stat, or la materialele cauzei

lipsește dovada achitării taxei de stat de către SRL „S&B Tobacco”.

Colegiul menționează că în privința cererii de apel depuse de SRL „S&B

Tobacco” instanța de apel a emis o incheiere prin care nu a dat curs cererii de apel

pe motiv ca nu este depus apel motivat, însă chestiunea privind plata taxei de stat

nu a fost soluționată de către instanță. Totodata la cererea de apel depusă de SC

„S&B Tobacco” a fost anexat un înscris nou, procesul verbal nr. 4, care a fost

apreciat de instanța de apel.

De asemenea, Colegiul menționează că în dosar nu există un apel care să

conțina motivarea cerinței de anulare a hotărîrii instanței de fond în partea ce ține

de declararea nulității procesului verbal nr. 3 din 25 februarie 2002 al asociaților

SRL „Promotob” și pentru care este achitată taxa de stat.

O asemenea încalcare a normelor de drept procedural comisă de către

instanța de apel, este considerată de catre instanța de recurs ca fiind una esențiala

care duce la aplicarea alin. (4) al art. 432 al CPC, „Săvîrșirea altor încălcări

decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului”.

Colegiul consideră ca încalcarea de procedură descrisa mai sus, de rînd cu

celelalte încalcari menționate au dus la soluționarea greșită a pricinii.

Reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul ajunge la concluzia că decizia

Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016, este ilegală, fiind emisă cu aplicarea

eronată a normelor de drept material și procedural, considerent din care urmează a

fi casată. Totodată, hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 01 decembrie 2015, fiind

adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural, urmează

a fi menținută.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și

27

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Mașrut”.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016 și se menține

hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 01 decembrie 2015, adoptată în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Mașrut”

împotriva Consiliul orășenesc Strășeni, Primăria or. Strășeni, Oficiul Cadastral

Teritorial Strășeni, Severin Vasile, Olicedaevschi Nicolae, Societatea cu

Răspundere Limitată „Promotob”, intervenienți accesorii Ministerul

Transporturilor și Infrastructurii Dramurilor, Agenția Proprietății Publice și

Societatea cu Răspundere Limitată „S&B Tobacco” privind anularea actelor

administrative, anularea actelor juridice și repunerea părților în situația anterioară.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ion Druță

28