2rh-205/16 — declararea nulitatii actului juridic

Prima instanță: Judecătoria Bălți, Judecător – Vrîncean A.

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – I.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, Judecători – Sv.Filincova, D.Mardari, M.Ghervas

Dosar nr.2rh-205/16

ÎNCHEIERE

02 noiembrie 2016 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova,

Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

Examinînd cererea de revizuire depusă de avocatul Alexandru Stanțieru, în

interesele Galinei Gîscă,

în pricina civilă la cerere de chemare în judecată depusă de către Gîscă Galina

împotriva băncii comerciale „Moldindconbank” societate pe acțiuni privind

declararea nulității actului juridic,

asupra deciziei Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016, prin care a fost

respins recursul declarat de Gîscă Galina,

a con st at at:

La 31 octombrie 2013, Gîscă Galina a depus cerere de chemare în

judecată împotriva BC „Moldindconbank” SA privind declararea nulității actului

juridic.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 30 martie 2016 s-a respins acțiunea

înaintată de către Gîscă Galina.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 01 aprilie 2016, Gîscă Galina a

depus cerere de apel nemotivată, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea

hotărîrii Judecătoriei Bălți din 30 martie 2016 cu emiterea unei noi hotărîri

prin care să fie admisă acțiunea înaintată de către Gîscă Galina. La fel, a solicitat

scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 12 mai 2016, s-a respins cererea

Galinei Gîscă privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de

apel depuse de către Gîscă Galina, s-a acordat apelantei termen pînă la data de 16

iunie 2016, ora 9:00 pentru lichidarea neajunsurilor din cererea de apel și

anume, pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în cuantum de 24625 lei,

cît și prezentarea cererii de apel motivate.

La 02 iunie 2016, Gîscă Galina, prin intermediul avocatului Stanțieru

Alexandru a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitînd

admiterea cererii de recurs, casarea încheierii Curții de Apel Bălți din 12 mai 2016

1

și emiterea unei decizii prin care să fie admise cerințele apelantei privind scutirea

de la plata taxei de stat, cît și acordarea unui termen suplimentar pentru prezentarea

apelului motivat.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016 s-a respins recursul

declarat de Gîscă Galina și s-a menținut încheierea Curții de Apel Bălți din 12 mai

2016.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 25 august 2016 s-a restituit apelul

declarat de Gîscă Galina.

La 24 august 2016 avocatul Alexandru Stanțieru, în interesele Galinei Gîscă a

depus cerere de revizuire asupra deciziei Curții Supreme de Justiție din 06 iulie

2016, solicitînd admiterea cererii, casarea încheierii a cărei revizuire se cere,

admiterea demersului privind scutirea de la plata taxei de stat și remiterea pricinii

pentru examinare în instanța de apel.

În motivarea cererii a indicat că nu este deacord cu concluziile instanței de

judecată și consideră că în speță nu au fost elucidate pe deplin circumstanțele

cauzei.

A mai indicat ca temei de revizuire constituie faptul neatragerii în proces a

tuturor părților cointeresate aflate în litigiu, dar și lipsa actelor și documentelor

deținute de revizuenți, ce au avut o importanță majoră la soluționarea obiectivă a

cauzei, dar care nu au putut fi prezentate la judecarea pricinii, fiind cunoscute

ulterior.

La data de 01 noiembrie 2016, de către avocatul Alexandru Stanțieru

reprezentantul revizuientei Galina Gîscă a fost depus concluzii scrise la cererea de

revizuire din 24.08.2016, solicitînd admiterea ei.

Analizînd argumentele expuse în cererea de revizuire, în raport cu materialele

dosarului și prevederile Legii, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă

de Alexandru Stanțieru, în interesele Galinei Gîscă urmează a fi respinsă, din

motivele ce urmează.

Conform art.453 alin.(l) lit. a) din Codul Procedură Civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă.

Conform art.451 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Se cere a fi precizat că, examinarea cererii de revizuire se limitează doar la

admisibilitatea acesteia și a faptelor pe care se întemeiază, fără a se pronunța

asupra fondului cauzei.

2

Colegiul reține că cererea de revizuire formulată de Alexandru Stanțieru, în

interesele Galinei Gîscă, a fost formulată în baza art.449 lit. b) și c) din Codul de

Procedură Civilă.

Conform art.449 lit.b) din Codul de Procedură Civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Conform art.449 lit.c) din Codul de Procedură Civilă, revizuirea se declară în

cazul în care instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu

au fost implicate în proces.

Pentru a invoca prevederile art. 449 lit.b) din Codul de Procedură Civilă, este

important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci cînd sînt determinate pentru judecarea justă a cauzei, iar pentru a întruni

condițiile prevăzute de art.449 lit.c) din Codul de Procedură Civilă, urmează a fi

constatat dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului

material litigios, iar în acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente și

concludente care să confirme prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei

neimplicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi.

Astfel, analizînd argumentarea expusă în cererea de revizuire, Colegiul reține

că, deși Legea în mod imperativ impune în sarcina revizuentului obligația de a

indica temeiurile revizuirii consemnate la art.449 din Codul de Procedură Civilă,

precum și de a prezenta probe în acest sens, în speță revizuentul a omis realizarea

sarcinii date, în detrimentul manifestării dezacordului față de soluția instanței de

recurs.

În speță, deși revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art.449

lit.b și c) din Codul de Procedură Civilă, însă acesta a evitat cel puțin să

evidențieze care sunt acele circumstanțe și fapte esențiale care i-au devenit

cunoscute și care persoane au lezate prin neatragerea lor în proces. Abordarea

revizuentului denotă un caracter declarativ și iluzoriu, lipsită de o argumentare

logico-juridică, care nu poate fi acceptată în vederea admiterii cererii de revizuire,

ori simpla enumerare formală și succesivă a normelor de drept nu poate suplini

lipsa unei argumentări, care în mod imperativ urma să fie expusă în cererea de

revizuire.

Criticile revizuentului se limitează doar la propria apreciere asupra modului în

care instanța de judecată s-a pronunțat asupra circumstanțelor cauzei și asupra

probelor anexate la dosar, cu intenția de a obține o nouă examinare a cauzei, întru

reaprecierea acestor circumstanțe.

3

Se cere a fi precizat că, prin prisma jurisprudenței CtEDO, unul dintre aspectele

fundamentale ale preemțiunii dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere, între altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului

irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă

dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare

și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Prin urmare, din considerentele menționate și avînd în vedere că argumentarea

revizuentului nu poate fi reținută prin prisma prevederilor cuprinse la art.449 din

Codul de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire

ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și art.453 alin.(1) lit.a) din Codul de Procedură

Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

di s pune:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de avocatul Alexandru

Stanțieru, în interesele Galinei Gîscă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători –

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4