2ra-2396/16 — protectia dreptului consumatorului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- protectia dreptului consumatorului
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-2396/16 — protectia dreptului consumatorului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria sectorului Botanica municipiul Chișinău, Judecător – Gheorghe Balan
Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Domnica Manole, Ștefan Niță, Angela Bostan
Dosar nr.2ra-2396/16
ÎNCHEIERE
02 noiembrie 2016 municipiul Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, – Svetlana Filincova,
Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas,
Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de
Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” și de către Nina
Zagorodniuc,
în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Nina
Zagorodniiuc împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”,
privind apărarea drepturilor consumatorului,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016, prin care a fost
admis apelul Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”
co ns tată :
La 22 octombrie 2014 Nina Zagorodniuc a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” (în continuare
ÎS CA „Air Moldova”), solicitînd încasarea sumei de 420 dolari SUA cu titlu de
compensație pentru bagajul pierdut, încasarea sumei de 30 000 lei cu titlu de
prejudiciu moral și încasarea sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru
asistență juridică.
În motivarea acțiunii a invocat că la 13 iulie 2014 s-a prezentat la Aeroportul
Fiumicino (Roma), de unde urma să se deplaseze pe cale aeriană spre Chișinău,
menționând că, la înregistrare, a transmis reprezentanților ÎS CA „Air Moldova” o
unitate de bagaj cu greutatea de 21 kg, fiindu-i eliberat bonul respectiv, însă,
aterizând în Aeroportul Internațional Chișinău, nu și-a putut prelua bagajul,
întrucât acesta lipsea.
În aceeași zi, la indicațiile reprezentantului ÎS CA „Air Moldova”, a completat
un formular, în care a indicat datele despre zborul său, precum și datele referitoare
la bagajul pierdut, la care a anexat bonul care i-a fost eliberat la predarea bagajului
la Aeroportul Fiumicino (Roma), primind asigurări verbale că, cu o mică
întârziere, va primi bagajul. În legătură cu faptul neprimirii bagajului nominalizat,
la 08 august 2014 a înaintat pretenții către ÎS CA „Air Moldova” și în
reprezentanța din Roma, solicitînd rambursarea costului bagajului pierdut, acestea
1
fiind recepționate conform avizelor la 11 august 2014 și la 25 august 2014 – însă
au rămas până în prezent fară răspuns și satisfacere din partea ÎS CA „Air
Moldova”.
Prin aceste fapte, de către ÎS CA „Air Moldova” nu au fost respectate obligațiile
asumate și i-au fost încălcate drepturile de consumator, fiindu-i cauzate prejudicii.
Pierderea bagajului a provocat un risc pentru sănătatea sa, deoarece în bagaj se
aflau medicamentele pe care le administra pentru bolile cronice de care suferă -
valoarea cărora constituie 150 euro, precum și tensiometrul - bunuri pierdute care
au fost indicate în cererea înaintată către reprezentanții companiei pârâte.
Iresponsabilitatea și lipsa de reacție care au demonstrat-o reprezentanți companiei
pârâte nu doar că au pus-o în pericol pe reclamantă care suferă de boli cronice și nu
a putut să își administreze medicamentele, ci și nu a putut dispune și bucura de
vacanța planificată or, pierderea bagajului și respectiv a îmbrăcămintei care se afla
în acesta, a provocat sentimente de incomoditate, limitare și intimidare pentru
reclamantă.
În cursul judecării cauzei, la 19 martie 2015, reprezentantul reclamantei
Zagorodniuc Nina a depus o cerere de completare și concretizare a pretențiilor prin
care a solicitat încasarea sumei de 420 dolari SUA cu titlu de compensație pentru
bagajul pierdut, 1 659,00 dolari SUA cu titlu de penalitate, 30 000 lei cu titlu de
prejudiciu moral, 3 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chișinău din 26
noiembrie 2015 a fost admisă parțial acțiunea Ninei Zagorodniuc. A fost încasat
din contul ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul Ninei Zagorodniuc compensația
bănească pentru pierderea bagajului în mărime de 420 dolari SUA, conform
cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării hotărîrii,
penalitatea pentru încălcarea termenului de remediere gratuită a deficienților
apărute la prestarea serviciului pentru perioada 03 august 2014 – 22 octombrie
2014 în mărime de 1 659 dolari SUA convertiți în lei moldovenești conform
cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării hotărîrii,
prejudiciul moral cauzat în legătură cu prestarea serviciului necorespunzător în
mărime de 5 000 lei și a cheltuielilor de judecată legate de acordarea asistenței
juridice în mărime de 3 000 lei, în total 2 079 dolari SUA în lei moldovenești la
momentul executării hotărîrii și 8 000 lei. A fost încasat din contul ÎS CA „Air
Moldova” în beneficiul statului cheltuielile de judecată pentru taxa de stat în
mărime de 975,67 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016 a fost admis apelul ÎS CA
„Air Moldova”. A fost modificată hotărîrea Judecătoriei sectorului Botanica
municipiul Chișinău din 26 noiembrie 2015, în sensul micșorării cuantumului
penalității dispuse spre încasare. A fost încasat din contul ÎS CA „Air Moldova” în
folosul Ninei Zagorodniuc penalitatea în sumă de 441 dolari SUA. În rest,
2
hotărîrea Judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chișinău din 26 noiembrie
2015 a fost menținută.
La 01 septembrie 2016 ÎS CA „Air Moldova” a declarat recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016, solicitînd casarea deciziei
instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri,
prin care cererea de chemare în judecată depusă de Nina Zagorodniuc să fie
respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea cererii a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia
să fie aplicată, dar a aplicat o lege care nu trebuie să fie aplicată.
Susține recurentul ÎS CA „Air Moldova” că activitatea transportului aerian este
reglementat de convenția de la Varșovia pentru unificarea unor reguli la transportul
aerian internațional din 1929, ratificată prin hotărîrea Parlamentului Republicii
Moldova nr.766 XII din 06.03.1996, care este în vigoare pînă în prezent, iar orice
acțiune în răspundere poate fi exercitată numai în limitele convenției date.
Mai indică recurentul că prin actul de constatare nr.96 din 30 septembrie 2014 a
fost adoptată decizia de a compensa valoarea bagajului pierdut, iar intimata a avut
posibilitatea să ridice suma de 420 euro, însă a nu a binevoit să se prezinte la sediul
ÎS CA „Air Moldova” pentru a ridica compensația cuvenită.
La 17 august 2016 Nina Zagorodniuc a declarat recurs împotriva deciziei Curții
de Apel Chișinău din 31 mai 2016, solicitînd casarea deciziei recurate și
menținerea hotărîrii instanței de fond.
În motivarea cererii a indicat că concluziile instanței de apel sunt în contradicție
cu circumstanțele pricinii, fiind interpretată în mod eronat legea și aplicată o lege
care nu trebuia aplicată.
Susține că instanța de apel în mod greșit a interpretat faptul că Nina
Zagorodniuc avea obligația să expedieze în adresa companiei ÎS CA „Air
Moldova” pretenții prin care să o informeze în mod repetat despre nerecepționarea
bagajului, ori convenția reglementează expres termenul în interiorul căruia
transportatorul urmează să soluționeze problema bagajului care nu a sosit la
destinație și ziua cînd acesta începe să curgă.
Consideră recurenta că, în cazul nerestituirii bagajului, prevederile generale prin
care pasagerul ar fi obligat să expedieze vre-o pretenție în adresa transportatorului
sunt inaplicabile speței, ori norma specială are prioritate în raport cu norma
generală.
Mai indică recurenta că, deși compania susține că ar fi adoptat actul de
constatare nr.93 din 30 septembrie 2014 privind achitarea sumei de 420 euro sub
formă de despăgubire pentru bagaj, acesta nu a fost adus la cunoștința Ninei
Zagorodniuc.
La 30 septembrie 2016 Nina Zagorodniuc a depus referință la recursul ÎS CA
„Air Moldova”, solicitînd declararea recursului inadmisibil.
3
Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele
pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de ÎS CA
„Air Moldova” și de către Nina Zagorodniuc ca fiind inadmisibile, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură
Civilă.
În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.
Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de
apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură
Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din
prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este
impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor
încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de
drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind
admisibil.
În speță, criticile aduse de recurenți, însoțite de vasta argumentare a
circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, nu pot duce la admisibilitatea
recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de
Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
judecată.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență și
care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța
de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor.
Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,
Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o
rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura
efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de
declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Abordarea recurenților în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu
soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestora nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune
declararea recursurilor ca fiind admisibile.
4
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate
fi evidențiat de cererile de recurs în cauză.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursurilor ca fiind admisibile.
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod
Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Întreprinderea de Stat
Compania Aeriană „Air Moldova” și de către Nina Zagorodniuc.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Svetlana Filincova,
Judecători – Dumitru Mardari
Maria Ghervas
5