2rh-197/16 — cu privire la anularea ordinului, încasarea sumelor, restabilirea în funcție

2rh-197/16

prima instanță: D. Sușchevici

instanța de apel: B. Bîrca, N. Traciuc, E. Clim

instanța de recurs: T. Vieru, V. Clevadî, Iu. Bejenaru, Sv. Moldovan, D. Mardari

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecător Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Iurie Bejenaru

Sveatoslav Moldovan

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de Buzu Mihail,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Buzu Mihail împotriva

întreprinderii de stat „Gările și Stațiile Auto” privind anularea ordinului de concediere,

restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu,

repararea prejudiciului moral, încasarea premiilor și sporurilor bănești, precum și anularea

inscripției din carnetul de muncă,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 septembrie 2015, prin care a fost

admis parțial recursul declarat de întreprinderea de stat „Gările și Stațiile Auto”, casată

decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2015 în partea prin care a fost încasat salariul

pentru absență forțată de la serviciu cu pronunțarea în partea dată a unei noi hotărîri, în rest

decizia instanței de apel, a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La 04 octombrie 2013, Buzu Mihail a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva

întreprinderii de stat „Gările și Stațiile Auto” privind anularea ordinului de concediere,

restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu,

repararea prejudiciului moral, încasarea premiilor și sporurilor bănești, precum și anularea

inscripției din carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii a indicat reclamantul că la 12 februarie 2007, prin ordinul nr.34-

p, a fost angajat în funcția de vice-director general pentru organizarea și dirijarea procesului

tehnologic al ÎS „Gările și Stațiile Auto”.

1

Menționează că pe parcursul activității nu a avut sancțiuni disciplinare, mai mult, prin

ordinele directorului general nr.143-p din 29 iunie 2012, nr.208-p din 10 septembrie 2012,

nr.269-p din 27 noiembrie 2012, nr.14-p din 17 ianuarie 2013, nr.74-p din 28 februarie 2013,

nr.93-p din 12 martie 2013, nr.210-p din 18 mai 2013 și nr.234-p din 05 iunie 2013 a fost

stimulat cu premii bănești.

Potrivit ordinului Ministrului transporturilor și infrastructurii drumurilor nr. 159 din 24

iunie 2013, a fost ordonat controlul procesului tehnologic la filiala Centru a ÎS „Gările și

Stațiile Auto”.

Potrivit actului de control din 24 și 25 iunie 2013, întocmit de către colaboratorii

Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, au fost stabilite un șir de încălcări

ale procesului tehnologic la filiala Centru a întreprinderii.

Indică reclamantul că pe marginea actului de control, prin dispoziția directorului

general al ÎS „Gările și Stațiile Auto” nr.17 din 28 iunie 2013, a fost inițiată o anchetă de

serviciu, în rezultatul căreia s-a stabilit că vinovat de încălcările depistate este Buzu Mihail,

deoarece prin ordinul nr.34-p din 25(26) februarie 2010, coordonarea procesului tehnologic

la filiala Centru i-a fost atribuită lui.

La 09 iulie 2013, prin ordinul directorului general al ÎS „Gările și Stațiile Auto” nr.310-

p, în temeiul art.86 alin. (1) lit. p) CM, reclamantul a fost concediat din funcția de vicedirector

general al ÎS „Gările și Stațiile Auto”.

Consideră reclamantul că ordinul respectiv este neîntemeiat și ilegal, or, actul emis la

25(26).02.2010 a fost declarat nul la data de 20 martie 2013, odată cu aprobarea de către

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a noii organigrame a întreprinderii,

potrivit căreia toate filialele, inclusiv Centru, au fost subordonate vicedirectorului pe

probleme tehnice și patrimoniu.

Mai indică reclamantul că potrivit Legii nr. 146 cu privire la întreprinderea de stat,

fondatorul nu se implică în activitatea economică a întreprinderii, iar potrivit Regulamentului

Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr.695 din 18.11.2009, Ministerul nu are funcții de control.

Astfel, susține că prin inițierea unui control la una din filialele ÎS „Gările și Stațiile

Auto”, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și-a depășit atribuțiile și

competențele.

Solicită Buzu Mihail, anularea ordinului nr. 310-p din 09 iulie 2013; anularea inscripției

din cartea de muncă, sub nr. 42; restabilirea în funcția de vicedirector general al ÎS „Gările și

Stațiile Auto”; încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului material sub formă de salariu

pentru perioada de absență forțată de la serviciu, din ziua eliberării pînă în ziua restabilirii;

încasarea din contul pîrîtului a premiilor și sporurilor bănești, conform contractului colectiv

de muncă, acordate salariaților ÎS „Gările și Stațiile Auto” din iulie 2013 pînă în ziua

restabilirii; încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului moral, în sumă de 100000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 martie 2014, cererea de

chemare în judecată înaintată de Buzu Mihail a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2015, apelul declarat de Buzu Mihail a

fost admis, casată hotărîrea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărîre prin care acțiunea

înaintată de Buzu Mihail împotriva ÎS „Gările și Stațiile Auto” a fost admisă parțial. Astfel,

A fost anulat ordinul ÎS „Gările și Stațiile Auto” nr. 310-p din 09 iulie 2013, cu

restabilirea lui Buzu Mihail în funcția de vicedirector general al ÎS „Gările și Stațiile Auto”,

începînd cu data de 09 iulie 2013.

A fost încasat de la ÎS „Gările și Stațiile Auto”, în beneficiul lui Buzu Mihail, salariul

pentru absență forțată de la serviciu, în sumă de 352 396 lei și prejudiciul moral în sumă de

16 018 lei.

În rest pretențiile lui Buzu Mihail împotriva ÎS „Gările și Stațiile Auto” au fost respinse

ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 septembrie 2015, a fost admis parțial

recursul declarat de întreprinderea de stat „Gările și Stațiile Auto”, casată decizia Curții de

Apel Chișinău din 13 mai 2015, în partea în care a fost încasat de la întreprinderea de stat

„Gările și Stațiile Auto” în beneficiul lui Buzu Mihail salariul pentru absență forțată de la

serviciu în sumă de 352 396 lei și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre prin care:

S-a încasat întreprinderea de stat „Gările și Stațiile Auto” în beneficiul lui Buzu Mihail salariul

pentru absență forțată de la serviciu în sumă de 196246,27 lei. În rest decizia Curții de Apel

Chișinău din 13 mai 2015, a fost menținută (f.d. 197-204, vol. I).

La 01 septembrie 2016, Buzu Mihail a depus cerere de revizuire împotriva decizia

Curții Supreme de Justiție din 09 septembrie 2015, solicitând admiterea cererii de revizuire,

casarea deciziei indicate cu menținerea deciziei instanței de apel.

Ca temei de drept, Buzu Mihail a invocat art. 449 lit e1) CPC, menționînd că Curtea

Constituțională la 22 iulie 2016, a pronunțat hotărârea privind excepția de

neconstituționalitate a art. 125 lit. b) Codul penal, art. 7 alin. (7), 39 pct. (5) alin. (6) din Codul

de procedură penală și a unor prevederi ale art. 2 lit. d) și 16 lit. c) din Legea cu privire la

Curtea Supremă de Justiție.

Articolul 452 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă prevede că instanța examinează

cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de

chemare în judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor

însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea

participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată nu a fost modificat.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele

legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică apare un conflict

de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se aplică

prevederile actului posterior.

3

Coroborînd prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 același

Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluții diferite privitor la

citarea și participarea părților la judecarea recursurilor, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de revizuire

în lipsa participanților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator

sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă.

Ca temei de drept a revizuirii, Buzu Mihail, a invocat art. 449 lit. e1) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. e1) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională

și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată

sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de

Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

La caz, Buzu Mihail anexează hotărârea Curții Constituționale adoptate la 22 iulie

2016, privind excepția de neconstituționalitate a art. 125 lit. b) Codul penal, art. 7 alin. (7), 39

pct. (5) alin. (6) din Codul de procedură penală și a unor prevederi ale art. 2 lit. d) și 16 lit. c)

din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție.

Completul de judecată, reține că hotărârea anexată de către Buzu Mihail nu are nicio

tangență cu decizia cărei revizuire se solicită.

Or, prin decizia adoptată de către Curtea Supremă de Justiție la 09 septembrie 2015, nu

s-a aplicat Codul penal și nici Codul de procedură penală, iar la judecarea prezentului litigiu

Buzu Mihail nu a ridicat excepția de neconstituționalitate.

Astfel, dezacordul lui Buzu Mihail cu decizia adoptată, nu constituie temei de revizuire.

În afară de aceasta, revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare a unei

hotărâri judecătorești irevocabile care se declanșează la cererea persoanei interesate, dacă este

prezent motivul conținut în lege ca temei, aceasta reprezentând, de fapt, solicitarea desființării

hotărârii indicate și pronunțarea altei hotărîri, diferite de prima.

Inadmisibilitatea unei asemenea intervenții de mai multe ori a fost reiterată în

jurisprudența CEDO.

Curtea, cu mai multe ocazii, a menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC],

nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să

solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

4

Unul din aspectele fundamentale ale preemțiunii dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală

unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Securitatea rapoartelor juridice presupune respectarea principiul caracterului irevocabil

al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și

o nouă determinare a cauzei.

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere că temeiul invocat este în

contradicție cu prevederile art. 449 lit. e1) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Or, admiterea cererii de revizuire în lipsa temeiurilor exprese prevăzute la art.449 lit.

e1) Codul de procedură civilă, va încălca principiul securității raporturilor juridice, consacrat

în Preambulul și art.6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Buzu Mihail

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 septembrie 2015 emisă în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de Buzu Mihail împotriva întreprinderii de stat

„Gările și Stațiile Auto” privind anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție,

încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral,

încasarea premiilor și sporurilor bănești, precum și anularea inscripției din carnetul de muncă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, Judecător Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Iurie Bejenaru

Sveatoslav Moldovan

Dumitru Mardari

5