2rh-197/16 — cu privire la anularea ordinului, încasarea sumelor, restabilirea în funcție

2rh-197/16 prima instanță: D. Sușchevici instanța de apel: B. Bîrca, N. Traciuc, E. Clim instanța de recurs: T. Vieru, V. Clevadî, Iu. Bejenaru, Sv. Moldovan, D. Mardari Î N C H E I E R E 02 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecător Tatiana Vieru Judecători Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de Buzu Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Buzu Mihail împotriva întreprinderii de stat „Gările și Stațiile Auto” privind anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral, încasarea premiilor și sporurilor bănești, precum și anularea inscripției din carnetul de muncă, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 septembrie 2015, prin care a fost admis parțial recursul declarat de întreprinderea de stat „Gările și Stațiile Auto”, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2015 în partea prin care a fost încasat salariul pentru absență forțată de la serviciu cu pronunțarea în partea dată a unei noi hotărîri, în rest decizia instanței de apel, a fost menținută, c o n s t a t ă: La 04 octombrie 2013, Buzu Mihail a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii de stat „Gările și Stațiile Auto” privind anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu,

repararea prejudiciului moral, încasarea premiilor și sporurilor bănești, precum și anularea inscripției din carnetul de muncă. În motivarea acțiunii a indicat reclamantul că la 12 februarie 2007, prin ordinul nr.34- p, a fost angajat în funcția de vice-director general pentru organizarea și dirijarea procesului tehnologic al ÎS „Gările și Stațiile Auto”. 1 Menționează că pe parcursul activității nu a avut sancțiuni disciplinare, mai mult, prin ordinele directorului general nr.143-p din 29 iunie 2012, nr.208-p din 10 septembrie 2012, nr.269-p din 27 noiembrie 2012, nr.14-p din 17 ianuarie 2013, nr.74-p din 28 februarie 2013, nr.93-p din 12 martie 2013, nr.210-p din 18 mai 2013 și nr.234-p din 05 iunie 2013 a fost stimulat cu premii bănești.

Potrivit ordinului Ministrului transporturilor și infrastructurii drumurilor nr. 159 din 24 iunie 2013, a fost ordonat controlul procesului tehnologic la filiala Centru a ÎS „Gările și Stațiile Auto”. Potrivit actului de control din 24 și 25 iunie 2013, întocmit de către colaboratorii Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, au fost stabilite un șir de încălcări ale procesului tehnologic la filiala Centru a întreprinderii. Indică reclamantul că pe marginea actului de control, prin dispoziția directorului general al ÎS „Gările și Stațiile Auto” nr.17 din 28 iunie 2013, a fost inițiată o anchetă de serviciu, în rezultatul căreia s-a stabilit că vinovat de încălcările depistate este Buzu Mihail, deoarece prin ordinul nr.34-p din 25(26) februarie 2010, coordonarea procesului tehnologic la filiala Centru i-a fost atribuită lui.

La 09 iulie 2013, prin ordinul directorului general al ÎS „Gările și Stațiile Auto” nr.310- p, în temeiul art.86 alin. (1) lit. p) CM, reclamantul a fost concediat din funcția de vicedirector general al ÎS „Gările și Stațiile Auto”. Consideră reclamantul că ordinul respectiv este neîntemeiat și ilegal, or, actul emis la 25(26).02.2010 a fost declarat nul la data de 20 martie 2013, odată cu aprobarea de către Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a noii organigrame a întreprinderii, potrivit căreia toate filialele, inclusiv Centru, au fost subordonate vicedirectorului pe probleme tehnice și patrimoniu. Mai indică reclamantul că potrivit Legii nr. 146 cu privire la întreprinderea de stat, fondatorul nu se implică în activitatea economică a întreprinderii, iar potrivit Regulamentului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.695 din 18.11.2009, Ministerul nu are funcții de control.

Astfel, susține că prin inițierea unui control la una din filialele ÎS „Gările și Stațiile Auto”, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și-a depășit atribuțiile și competențele. Solicită Buzu Mihail, anularea ordinului nr. 310-p din 09 iulie 2013; anularea inscripției din cartea de muncă, sub nr. 42; restabilirea în funcția de vicedirector general al ÎS „Gările și Stațiile Auto”; încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului material sub formă de salariu pentru perioada de absență forțată de la serviciu, din ziua eliberării pînă în ziua restabilirii; încasarea din contul pîrîtului a premiilor și sporurilor bănești, conform contractului colectiv de muncă, acordate salariaților ÎS „Gările și Stațiile Auto” din iulie 2013 pînă în ziua restabilirii; încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului moral, în sumă de 100000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 martie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Buzu Mihail a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2015, apelul declarat de Buzu Mihail a fost admis, casată hotărîrea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărîre prin care acțiunea înaintată de Buzu Mihail împotriva ÎS „Gările și Stațiile Auto” a fost admisă parțial. Astfel, A fost anulat ordinul ÎS „Gările și Stațiile Auto” nr. 310-p din 09 iulie 2013, cu restabilirea lui Buzu Mihail în funcția de vicedirector general al ÎS „Gările și Stațiile Auto”, începînd cu data de 09 iulie 2013. A fost încasat de la ÎS „Gările și Stațiile Auto”, în beneficiul lui Buzu Mihail, salariul pentru absență forțată de la serviciu, în sumă de 352 396 lei și prejudiciul moral în sumă de 16 018 lei.

În rest pretențiile lui Buzu Mihail împotriva ÎS „Gările și Stațiile Auto” au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 septembrie 2015, a fost admis parțial recursul declarat de întreprinderea de stat „Gările și Stațiile Auto”, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2015, în partea în care a fost încasat de la întreprinderea de stat „Gările și Stațiile Auto” în beneficiul lui Buzu Mihail salariul pentru absență forțată de la serviciu în sumă de 352 396 lei și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre prin care: S-a încasat întreprinderea de stat „Gările și Stațiile Auto” în beneficiul lui Buzu Mihail salariul pentru absență forțată de la serviciu în sumă de 196246,27 lei.

În rest decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2015, a fost menținută (f.d. 197-204, vol. I). La 01 septembrie 2016, Buzu Mihail a depus cerere de revizuire împotriva decizia Curții Supreme de Justiție din 09 septembrie 2015, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei indicate cu menținerea deciziei instanței de apel. Ca temei de drept, Buzu Mihail a invocat art. 449 lit e1) CPC, menționînd că Curtea Constituțională la 22 iulie 2016, a pronunțat hotărârea privind excepția de neconstituționalitate a art. 125 lit. b) Codul penal, art. 7 alin. (7), 39 pct. (5) alin. (6) din Codul de procedură penală și a unor prevederi ale art. 2 lit. d) și 16 lit. c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție.

Articolul 452 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă prevede că instanța examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

3 Coroborînd prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 același Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluții diferite privitor la citarea și participarea părților la judecarea recursurilor, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de revizuire în lipsa participanților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă.

Ca temei de drept a revizuirii, Buzu Mihail, a invocat art. 449 lit. e1) CPC. În conformitate cu art. 449 lit. e1) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului. La caz, Buzu Mihail anexează hotărârea Curții Constituționale adoptate la 22 iulie 2016, privind excepția de neconstituționalitate a art. 125 lit. b) Codul penal, art. 7 alin. (7), 39 pct. (5) alin. (6) din Codul de procedură penală și a unor prevederi ale art. 2 lit. d) și 16 lit. c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție.

Completul de judecată, reține că hotărârea anexată de către Buzu Mihail nu are nicio tangență cu decizia cărei revizuire se solicită. Or, prin decizia adoptată de către Curtea Supremă de Justiție la 09 septembrie 2015, nu s-a aplicat Codul penal și nici Codul de procedură penală, iar la judecarea prezentului litigiu Buzu Mihail nu a ridicat excepția de neconstituționalitate. Astfel, dezacordul lui Buzu Mihail cu decizia adoptată, nu constituie temei de revizuire. În afară de aceasta, revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare a unei hotărâri judecătorești irevocabile care se declanșează la cererea persoanei interesate, dacă este prezent motivul conținut în lege ca temei, aceasta reprezentând, de fapt, solicitarea desființării hotărârii indicate și pronunțarea altei hotărîri, diferite de prima.

Inadmisibilitatea unei asemenea intervenții de mai multe ori a fost reiterată în jurisprudența CEDO. Curtea, cu mai multe ocazii, a menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

4 Unul din aspectele fundamentale ale preemțiunii dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Securitatea rapoartelor juridice presupune respectarea principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere că temeiul invocat este în contradicție cu prevederile art. 449 lit. e1) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Or, admiterea cererii de revizuire în lipsa temeiurilor exprese prevăzute la art.449 lit. e1) Codul de procedură civilă, va încălca principiul securității raporturilor juridice, consacrat în Preambulul și art.6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Buzu Mihail împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 septembrie 2015 emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Buzu Mihail împotriva întreprinderii de stat „Gările și Stațiile Auto” privind anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral, încasarea premiilor și sporurilor bănești, precum și anularea inscripției din carnetul de muncă. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, Judecător Tatiana Vieru Judecători Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan Dumitru Mardari 5