3ra-1512/16 — constatarea actului administrativ

3ra-1512/16 — constatarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 3ra-1512/16

Prima instanță: Judecătoria Bălți (jud.V. Pușcaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. T. Duca, St. Procopciuc, E. Grumeza)

DECIZIE

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Alla Velenciuc, Asociația Obștească

„Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, în interesele Allei

Velenciuc, împotriva deciziei din 11 mai 2016 a Curții de Apel Bălți,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Obștească „Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, Alla

Velenciuc împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord”, intervenienți accesorii

Întreprinderea Municipală „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți”, Arina Spatari

privind accesul la informație,

c o n s t a t ă:

La data de 22 iulie 2013, Asociația Obștească „Societatea pentru protecția

drepturilor consumatorilor din Bălți” și Alla Velenciuc s-au adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva SA „CET-Nord” solicitând obligarea pârâtului de a

furniza informația solicitată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că la data de 28 mai 2013 s-au

adresat către SA „CET-Nord” cu o petiție, prin care au formulat mai multe întrebări,

inclusiv au solicitat prezentarea proiectului privind deconectarea de la energia

termică a apartamentului nr.15, izolarea conductelor termice de tranzit, încălzirea pe

bază de gaz în mansarda construită.

Menționează că, la data de 13 iunie 2013 de către SA „CET-Nord” a fost

expediat răspuns la petiție, însă, informația solicitată lipsea.

Ulterior, Asociația Obștească „Societatea pentru protecția drepturilor

consumatorilor din Bălți”, Alla Velenciuc au depus o cerere prin care au concretizat

calitatea procesuală a părților, indicând ca reclamanți Asociația Obștească

„Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” în interesele Allei

Velenciuc și Alla Velenciuc, iar SA „CET-Nord” cu calitatea de pârât (f.d.12).

Pe parcursul examinării pricinii, Asociația Obștească „Societatea pentru

protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, Alla Velenciuc au depus cerere de

1

concretizare, prin care au solicitat eliberarea informației referitor la proiectul privind

determinarea cedării căldurii conductei termice pentru efectuarea calculelor pe

încăperea nelocativă (mansarda) din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălți. De asemenea,

au solicitat furnizarea informației privind consumul energiei termice în fondul

locativ și în atelierul de cusut din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălti până la

construirea mansardei și după. Concomitent, au solicitat obligarea de a scoate

izolarea de pe conductele termice de tranzit prin mansarda casei de locuit din str. Sf.

Nicolai, nr. 61, mun. Bălți și obligarea de a efectua recalculul consumului de energie

termică în casa de locuit din str. Sf. Nicolai, nr. 61, pentru sezonul de încălzire 2012-

2013.

Prin încheierea protocolară din 28 noiembrie 2013 a Judecătoriei Bălți au fost

atrași în calitate de intervenienți accesorii ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală

Bălți”, Arina Spatari.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2015 a Judecătoriei Bălți s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Societatea pentru protecția

drepturilor consumatorilor din Bălți”, Alla Velenciuc împotriva SA „CET-Nord”,

intervenienți accesorii ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți”, Arina Spatari cu

privire la contestarea actului administrativ și anume obligarea SA „CET-Nord” să

furnizeze informația privind proiectul privind determinarea cedării căldurii

conductei termice pentru efectuarea calculelor pe încăperea nelocativă (mansarda)

din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălți, informația privind consumul energiei termice

în fondul locativ și în atelierul de cusut din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălti până

la construirea mansardei și după, obligarea de a scoate izolarea de pe conductele

termice de tranzit din mansarda casei de locuit din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălți

și obligarea de a efectua recalculul consumului de energie termică în casa de locuit

din str. Sf. Nicolai, nr. 61, pentru sezonul de încălzire 2012-2013.

Prin decizia din 11 mai 2016 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de apel

depusă de Asociația Obștească „Societatea pentru protecția drepturilor

consumatorilor din Bălți”, în interesele Allei Velenciuc și Alla Velenciuc și s-a

menținut hotărîrea din 24 septembrie 2015 a Judecătoriei Bălți.

La data de 02 august 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.256),

Asociația Obștească „Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din

Bălți”, în interesele Allei Velenciuc, inclusiv și Alla Velenciuc au declarat recurs

împotriva deciziei din 11 mai 2016 a Curții de Apel Bălți, solicitînd casarea acesteia,

cu remiterea pricinii la rejudecare.

În susținerea recursului s-a invocat că în cadrul examinării pricinii pîrîtul a

prezentat proiectul de reconstruire a apartamentului nr.15 al imobilului din str. Sf.

Nicolai, nr.61, dar nu a prezentat proiectul privind determinarea cedării căldurii

conductei termice pentru efectuarea calculelor pe încăperea nelocativă (mansarda).

Dacă instanța a considerat că informația solicitată a fost prezentată, atunci în această

parte urma a fi admisă acțiunea, specificînd în hotărîre, însă, că nu se pune în

executare. Astfel, instanța de apel în baza acestor circumstanțe, urma să anuleze

hotărîrea primei instanțe și să pronunțe o altă hotărîre.

Menționează că, informația solicitată nu a fost prezentată.

Susține că, instanța de judecată a ignorat solicitarea privind scoaterea izolării

de pe conductele termice de tranzit prin mansarda casei de locuit din str. Sf. Nicolai,

2

nr. 61, mun. Bălți, care reprezintă acoperire pentru neplata încălzirii, deoarece inițial

pentru mansardă nu se calcula nimic, însă, acum nu se calculează 20 %, cum prevede

pct.pct. al Anexei nr. 7 a Hotărârii Guvernului al Republicii Moldova din 19

februarie 2002, ci o suma fixată nu se știe de cine și conform căror temeiuri.

Declară că, instanțele ierarhic inferioare au ignorat solicitarea privind

efectuarea recalculului pentru sezonul de încălzire 2012-2013 rezultînd din

prevederile art. 8 al Anexei nr. 7 a Hotărârii Guvernului al Republicii Moldova nr.

191 din 19 februarie 2002, modificată prin Hotărîrea Guvernului al Republicii

Moldova nr. 707 din 20 septembrie 2011, conform cărora în cazul deconectării

integrale a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat

de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 20 % din

costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii

locuibile în cămine), luând în considerație existența pierderilor normative de energie

termică în încăperile tehnice (etaje tehnice și subsoluri) care mențin în stare

funcțională sistemele inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în perioada

rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun și imposibilitatea deconectării

coloanelor de încălzire tranzitorii. Plata în mărime de 20%, stabilită în alineatul unu

din prezentul punct, va fi distribuită în aceeași perioadă de încălzire, în mod

obligatoriu, de către gestionarul fondului de locuințe sau furnizor, la reducerea

plăților pentru consumatorii conectați la sistemul centralizat de alimentare cu

căldură, conform calculului efectuat și semnat de către gestionar și furnizor, în cazul

contractelor încheiate de furnizor cu gestionarul, sau furnizor și consumator, în cazul

contractelor încheiate direct de furnizor cu consumatorul.

În acest sens indică că suma de 20 % achitată de către persoanele ale căror

apartamente sunt deconectate de la energia termică sunt îndreptate spre diminuarea

plății a celor conectate. S-au informat și instanțele ierarhic inferioare despre faptul

că pîrîtul în loc să diminueze plata, o mărește, probabil cu 20%.

Consideră că, instanțele ierarhic inferioare au ignorat prevederile Legii

contenciosului administrativ, Legii privind accesul la informație, Capitolului 111-

Cod Civil-proprietatea comună, art.art.1, 2, 3, 344-370 Cod civil, Legii privind

privatizarea fondului locativ, Legii privind asociațiile în condominiu, în partea

proprietății comune, art. 8 al Legii privind reglementarea prin licențiere a activității

de întreprinzător, Legii privind calitatea în construcții, ordinului nr. 1 din 15 iunie

2006 cu privire la aprobarea nomenclatoarelor al Ministerului Dezvoltării Regionale

și a Construcțiilor al Republicii Moldova, Hotărârii Guvernului Republicii Moldova

nr. 434 din 09 aprilie 1998 despre aprobarea Regulamentului cu privire la furnizarea

și utilizarea energiei termice, art. 10 și art.art. 8, 85 al Hotărârii Guvernului al

Republicii Moldova nr. 191 din 19 februarie 2002 și respectiv ale Anexei nr. 7,

Standardele Naționale NCV G 04/08/2006, Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție în partea accesului la informație.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 11 mai 2016, iar AO „Societatea

pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, în interesele Allei Velenciuc,

inclusiv și Alla Velenciuc au declarat recurs la data de 02 august 2016, conform

sigiliului oficiului poștal (f.d.256).

3

Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată părților la data

de 03 iunie 2016, însă, Alla Velenciuc și Asociația Obștească „Societatea pentru

protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” au recepționat-o la data de 07 iunie

2016 (f.d.250,252).

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la data de 02 august

2016 de către Alla Velenciuc și Asociația Obștească „Societatea pentru protecția

drepturilor consumatorilor din Bălți”, în interesele Allei Velenciuc, împotriva

deciziei din 11 mai 2016 a Curții de Apel Bălți, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 19 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Alla Velenciuc și Asociația Obștescă „Societatea pentru protecția

drepturilor consumatorilor din Bălți”, în interesele Allei Velenciuc și va casa decizia

instanței de apel, cu remiterea pricinii la rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvîrșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 130 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, nici un fel

de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor

reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor,

instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale

privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea

preferinței unor probe față de altele.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

4

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de

judecată.

În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărârii.

În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului

nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai

în temeiul celor invocate în primă instanță. Instanța de apel nu este legată de

motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanțe, ci este obligată să

verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că decizia instanței de apel din 11 mai 2016 a fost adoptată

contrar circumstanțelor pricinii în raport cu normele de drept aplicabile speței, prin

ce se impune casarea acesteia, cu remiterea pricinii la rejudecare în următoarele

circumstanțe.

Astfel, Colegiul menționează că la data de 22 iulie 2013, AO „Societatea

pentru protecția drepturilor consumatorilor” și Alla Velenciuc s-au adresat cu cerere

de chemare în judecată împotriva SA „CET-Nord” solicitând obligarea pârâtului de

a furniza informația solicitată conform petiției adresate la data de 28 mai 2013, iar

una din cerințe a fost prezentarea proiectului privind deconectarea de la energia

termică a apartamentului nr.15, izolarea conductelor termice de tranzit, încălzirea pe

bază de gaz în mansarda construită (f.d.3).

Conform cererii de concretizare, Asociația Obștescă „Societatea pentru

protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” și Alla Velenciuc au solicitat

eliberarea informației referitor la proiectul privind determinarea cedării căldurii

conductei termice pentru efectuarea calculelor pe încăperea nelocativă (mansarda)

din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălți. De asemenea, au solicitat furnizarea

informației privind consumul energiei termice în fondul locativ și în atelierul de

cusut din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălti până la construirea mansardei și după.

Concomitent, au solicitat obligarea de a scoate izolarea de pe conductele termice de

tranzit prin mansarda casei de locuit din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălți și

obligarea de a efectua recalculul consumului de energie termică în casa de locuit din

str. Sf. Nicolai, nr. 61, pentru sezonul de încălzire 2012-2013 (f.d.27).

Prin hotărârea din 24 septembrie 2015 a Judecătoriei Bălți s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Societatea pentru protecția

5

drepturilor consumatorilor din Bălți”, Alla Velenciuc împotriva SA „CET-Nord”,

intervenienți accesorii ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți”, Arina Spatari cu

privire la contestarea actului administrativ și anume obligarea SA „CET-Nord” să

furnizeze informația privind proiectul privind determinarea cedării căldurii

conductei termice pentru efectuarea calculelor pe încăperea nelocativă (mansarda)

din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălți, informația privind consumul energiei termice

în fondul locativ și în atelierul de cusut din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălti până

la construirea mansardei și după, obligarea de a scoate izolarea de pe conductele

termice de tranzit prin mansarda casei de locuit din str. Sf. Nicolai, nr. 61, mun. Bălți

și obligarea de a efectua recalculul consumului de energie termică în casa de locuit

din str. Sf. Nicolai, nr. 61, pentru sezonul de încălzire 2012-2013 (f.d.180, 184-186).

Prin decizia din 11 mai 2016 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de apel

depusă de Alla Velenciuc și Asociația Obștească „Societatea pentru protecția

drepturilor consumatorilor din Bălți”, în interesele Allei Velenciuc și s-a menținut

hotărîrea din 24 septembrie 2015 a Judecătoriei Bălți (f.d.243).

Astfel, Colegiul notează că prin petiția colectivă adresată SA „Cet-Nord” la

data de 28 mai 2013 de către locatarii blocului locativ amplasat în mun. Bălți, str.

Sf. Nicolae, nr. 61, s-a solicitat scoaterea izolării aplicată pe conductele termice de

tranzit prin mansarda blocului locativ din mun. Bălți, str. Sf. Nicolae, nr. 61;

prezentarea proiectului privind determinarea cedării căldurii conductei termice

pentru efectuarea calculelor pentru încăperea nelocativă-mansardă din mun. Bălți,

str. Sf. Nicolae, nr. 61; efectuarea recalculului privind consumul energiei pentru

blocul locativ din mun. Bălți, str. Sf. Nicolae, nr. 61 pentru sezonul de încălzire

2012-2013; prezentarea informației privind consumul energiei termice în partea

fondului locativ și de către atelierul de cusut din mun. Bălți, str. Sf. Nicolae, nr. 61,

până la edificarea mansardei și după (f.d.5).

Conform art. 10 alin.(1) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11

mai 2000, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau

prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile

stabilite de legislație.

Conform art. 11 alin.(1) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11

mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin,

este obligat: 1) să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra

chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal; 2) să

garanteze liberul acces la informație; 3) să respecte limitările accesului la informație,

prevăzute de legislație, în scopul protejării informației confidențiale, vieții private a

persoanei și securității naționale; 4) să respecte termenele de furnizare a informației,

prevăzute de lege; 5) să dea publicității propriile acte adoptate în conformitate cu

legea; 6) să păstreze, în termenele stabilite de lege, propriile acte, actele instituțiilor,

ale căror succesoare sunt, actele ce stabilesc statutul lor juridic; 7) să asigure

protejarea informațiilor ce se află la dispoziția sa de accesul, distrugerea sau

modificarea nesancționate; 8) să mențină informațiile, documentele aflate la

dispoziția sa, în formă actualizată; 9) să difuzeze de urgență pentru publicul larg

informația care i-a devenit cunoscută în cadrul propriei activități, dacă această

informație: a) poate preîntâmpina sau diminua pericolul pentru viața și sănătatea

oamenilor; b) poate preîntâmpina sau diminua pericolul producerii unor prejudicii

6

de orice natură; c) poate opri răspândirea informației neveridice sau diminua

consecințele negative ale răspândirii acesteia; d) comportă o deosebită importanță

socială.

Conform art. 16 alin.(1), (2) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția

solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu

mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi prelungit cu 5 zile

lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă: a) cererea se referă la un

volum foarte mare de informații care necesită selectarea lor; b) sunt necesare

consultații suplimentare pentru a satisface cererea.

În contextul normelor precitate în raport cu speța dată, Colegiul remarcă că

instanțele ierarhic inferioare au constatat în actele de dispoziție precum că la SA

„CET-Nord” prin răspunsul nr.B01-11/257 din 13 iunie 2013, expediat locatarilor,

nu a prezentat informația, însă, au menționat că au fost expediate mai multe

răspunsuri referitor la poziția SA „CET-Nord” privind cerințele locatarilor. Iar,

conform prevederilor legale urma să furnizeze informația solicitată în termen de 15

zile de la adresare.

Concomitent instanțele ierarhic inferioare au constatat că pe parcursul

examinării pricinii în fond, în cadrul ședințelor de judecată reprezentantul SA „CET-

Nord” a prezentat copia proiectului privind determinarea cedării căldurii conductei

termice pentru efectuarea calculelor pentru încăperea nelocativă-mansardă din mun.

Bălți, str. Sf. Nicolae, nr. 61 (f.d.14-17), informația detaliată privind consumul

energiei termice în fondul locativ și atelierul de cusut din mun. Bălți, str. Sf. Nicolae,

nr. 61, pentru următoarele perioade: octombrie 2010-martie 2012, noiembrie 2012-

aprilie 2014, noiembrie 2013-aprilie 2014 și informația privind calcul detaliat cu

date comparative privind energia termică livrată atelierului de cusut din mun. Bălți,

str. Sf. Nicolae, nr. 61, până la construirea mansardei și după, inclusiv și pierderile

termice pentru perioada 2010-2014 (f.d.116-117, 88-93, 124-129,130-134, 139-

142).

Iar, pe cale de consecință, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că

cerințele reclamanților în partea furnizării informației urmează a fi respinse,

deoarece au fost executate în cadrul examinării pricinii.

În acest sens, Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare constatând

executarea cerințelor privind furnizarea informației solicitate, contrar normelor de

drept au concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii în această parte.

Astfel, la rejudecarea pricinii, urmează a se verifica dacă toată informația

solicitată a fost prezentată de către pârât, precum și dacă cerințele reclamanților

constau doar din solicitarea de a prezenta informația sau și de obligare a pârâtului la

efectuarea anumitor acțiuni.

După stabilirea acestor aspecte, instanța, în dependență de faptul dacă pârâtul

benevol a prezentat informația și a executat acțiunile solicitate va pronunța hotărârea

legală.

Or, în contextul prevederilor legale relevante speței dacă pârâtul a executat

cerințele conform acțiunii înaintate în cadrul soluționării cauzei, iar reclamantul nu

renunță la acțiune, atunci instanța va examina fondul cauzei și va emite o hotărâre

7

de admitere a acțiunii, indicând în dispozitivul hotărârii că hotărârea nu se pune în

executare.

La acest capitol, Colegiul consideră relevant și argumentul recurenților

invocat precum că instanța de judecată urma să pronunțe o hotărâre de admitere a

acțiunii în acest sens, dacă a considerat că informația solicitată a fost prezentată în

cadrul ședinței de judecată.

De asemenea, Colegiul relevă că un aspect important în partea ce ține de

examinarea pricinii și care urmează a fi verificat la rejudecare, este existența „de

jure” a Asociației Obștești „Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor

din Bălți” și cine este conducătorul acesteia, precum și împuternicirile acestuia.

Astfel, conform art. 1 alin. (1) al Legii privind asociațiile obștești nr. 837 din

17 mai 1996, asociația obștească este o organizație necomercială, independentă de

autoritățile publice, constituită benevol de cel puțin două persoane fizice și/sau

juridice (asociații obștești), asociate prin comunitate de interese în vederea realizării,

în condițiile legii, a unor drepturi legitime.

Conform art. 5 alin. (1), (2) al Legii privind asociațiile obștești nr. 837 din 17

mai 1996, asociația obștească este constituită pe baza consemnării calității de

membru, pentru desfășurarea în comun a activității în vederea realizării scopurilor

statutare ale persoanelor asociate și apărării intereselor lor comune. Organul suprem

de conducere al asociației obștești este congresul (conferința) sau adunarea generală.

Organul de conducere permanent al asociației obștești este un organ colegial,

eligibil, subordonat congresului (conferinței) sau adunării generale, care după

înregistrarea asociației obștești exercită drepturile persoanei juridice în numele

asociației obștești și îndeplinește obligațiile acesteia în conformitate cu statutul.

Conform art. 11 alin. (1), (5), (6) al Legii privind asociațiile obștești nr. 837

din 17 mai 1996, asociațiile obștești se constituie din inițiativa fondatorilor care pot

fi persoane fizice – cetățeni cu capacitate de exercițiu deplină și persoane juridice –

asociații obștești. La constituirea asociațiilor obștești, fondatorii devin de drept

membri ai acestora, titulari ai drepturilor și obligațiilor respective, stabilite prin

statutele asociațiilor obștești. Decizia de constituire a asociației obștești se adoptă la

congresul (conferința) sau adunarea generală a inițiatorilor constituirii asociației,

concomitent cu aprobarea statutului, alegerea organelor de conducere, de control și

revizie și desemnarea persoanei (persoanelor) învestite să reprezinte asociația în

procesul înregistrării.

Conform art. 13 alin. (1) al Legii privind asociațiile obștești nr. 837 din 17 mai

1996, conducători ai asociațiilor obștești, precum și membri ai organelor de control

și revizie ale asociațiilor obștești pot fi persoanele fizice cu capacitatea de exercițiu

deplină, domiciliate în Republica Moldova.

Conform art. 17 alin. (1), (2) al Legii privind asociațiile obștești nr. 837 din 17

mai 1996, statutul asociației obștești urmează să fie înregistrat de către organul de

stat autorizat. Asociația obștească este în drept să nu-și înregistreze statutul.

Capacitatea juridică a asociației obștești, în calitatea sa de persoană juridică,

intervine de la data înregistrării statutului asociației de către organul de stat autorizat.

Asociația obștească care nu și-a înregistrat statutul nu are capacitatea juridică a

persoanei juridice, este o asociație neformală de persoane particulare, care nu cade

sub incidența prezentei legi.

8

Conform art. 19 alin. (1) al Legii privind asociațiile obștești nr. 837 din 17 mai

1996, documentul ce atestă înregistrarea statutului asociației obștești este certificatul

de înregistrare de stat, care se perfectează de către organul de înregistrare, în termen

de 3 zile de la adoptarea deciziei de înregistrare a statutului. Formularul certificatului

este aprobat de Guvern.

Conform art. 23 alin. (1), (2), (3) al Legii privind asociațiile obștești nr. 837 din

17 mai 1996, Ministerul Justiției ține Registrul de stat al asociațiilor obștești.

Organele administrației publice locale țin registrul asociațiilor obștești locale. Datele

privind înregistrarea acestor asociații se transmit, în termen de 10 zile, la Ministerul

Justiției. Evidența obligatorie a verigilor structurale primare ale asociațiilor obștești

republicane și internaționale se ține, de asemenea, de organele administrației publice

locale în a căror rază teritorială se află aceste verigi structurale. Datele din Registrul

de stat al asociațiilor obștești pe anul calendaristic precedent se publică în mod

obligatoriu pe site-ul Ministerului Justiției pînă la sfîrșitul trimestrului 2 al fiecărui

an calendaristic.

Raportând normele de drept enunțate la speța dată, Colegiul relevă că la

materialele pricinii lipsesc careva înscrisuri, acte ce confirmă existența „ de jure” a

Asociației Obștești „Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din

Bălți”, care a și înaintat inițial prezenta acțiune în instanța de judecată în procedura

contenciosului administrativ împreună cu Alla Velenciuc (f.d.3), concretizând

ulterior că înaintează acțiunea în interesele Allei Velenciuc (f.d.12).

Conform art. 31 alin. (1) al Legii privind protecția consumatorilor nr. 105 din

13 martie 2003, acțiunile privind protecția drepturilor consumatorilor pot fi depuse

la instanța judecătorească de către consumatorii înșiși sau reprezentanții acestora, de

către autoritățile administrației publice abilitate sau de către asociațiile obștești de

consumatori.

În conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă,

parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică

prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material

litigios. În cazurile prevăzute de lege, pot fi parte în proces asociațiile și societățile

care nu au personalitate juridică, dar care dispun de organe de conducere proprii.

Concomitent Colegiul reține că la materialele pricinii a fost anexată copia

procesului verbal nr. 1 al ședinței adunării de constituire a Asociației Obștești

„Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor” mun. Bălți, fără dată,

conform căruia s-a decis: crearea asociației; aprobarea statutului asociației în

varianta inițială; alegerea organelor de conducere, de control și revizie;

împuternicirea lui I. Gordaș să reprezinte asociația în procesul de înregistrare (f.d.4).

Însă, careva acte în sensul normelor de drept enunțate supra ce ar confirma

existența înregistrării Asociației Obștești „Societatea pentru protecția drepturilor

consumatorilor din mun.Bălți” nu există, or, înaintarea unei acțiuni în instanța de

judecată în nume propriu sau în interesele membrilor acesteia presupune și existența

acesteia „de jure” ca asociație obștească.

Mai mult, art. 17 alin. (1), (2) al Legii privind asociațiile obștești nr. 837 din 17

mai 1996, statuează expres că statutul asociației obștești urmează să fie înregistrat

de către organul de stat autorizat pentru a interveni capacitatea juridică a asociației

obștești, în calitatea sa de persoană juridică. Or, asociația obștească care nu și-a

9

înregistrat statutul nu are capacitatea juridică a persoanei juridice, este o asociație

neformală de persoane particulare, care nu cade sub incidența prezentei legi.

Tot aici, este de menționat că în contextul prevederilor art. 59 alin. (2) Cod de

procedură civilă, pot fi parte în proces asociațiile care nu au personalitate juridică,

dar care dispun de organe de conducere proprii. Însă, careva înscrisuri care să

identifice personalitatea Asociației Obștești „Societatea pentru protecția drepturilor

consumatorilor din Bălți” și respectiv organele de conducere, la materialele pricinii

lipsesc, aspect ce urmează a fi verificat la rejudecarea pricinii.

Conform art. 24 al Legii privind asociațiile obștești nr. 837 din 17 mai 1996,

asociația obștească are dreptul să reprezinte și să apere interesele legitime ale

membrilor săi în organele și organizațiile de stat.

În acest sens, Colegiul reține că la materialele pricinii a fost anexată o cerere

din numele Allei Velenciuc, datată cu 05 mai 2013, prin care Alla Velenciuc a

solicitat acceptarea sa ca membru al Asociației Obștești „Societatea pentru protecția

drepturilor consumatorilor din Bălți” (f.d.4 verso). Însă, careva decizii finale în acest

sens la materialele pricinii lipsesc, or, cererea prezentată în acest sens nu exprimă

decât intenția de a fi membru al asociației respective, dar nu și faptul că este.

De asemenea, Colegiul decelează că la materialele pricinii lipsesc careva

confirmări ce ar atesta împuternicirile lui I. Gordaș, or, din textul procesului verbal

nr. 1 al ședinței adunării de constituire a Asociației Obștești „Societatea pentru

protecția drepturilor consumatorilor” mun. Bălți, care este fără dată, se distinge că I.

Gordaș a fost împuternicit să reprezinte asociația în procesul de înregistrare (f.d.4),

dar nicidecum nu atestă acordarea altor împuterniciri.

Din textul aceluiași proces- verbal se identifică că I. Gordaș ar fi fost propus

ca președinte (președintele consiliului de administrare) al Asociației Obștești

„Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, dar nu confirmă

și alegerea acestuia ca președinte, deoarece, în final s-a decis alegerea organelor de

conducere, de control și revizie, fiind indicate numele membrilor, dar nu și funcția

acestora (f.d.4).

Colegiul reține că în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1), (2) Cod de

procedură civilă, în cazurile prevăzute de lege, autoritățile publice, organizațiile,

persoanele fizice pot adresa în judecată acțiune (cerere) în apărarea drepturilor,

libertăților și intereselor legitime ale unor alte persoane, la cererea acestora, sau în

apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unui număr nelimitat de

persoane fizice. Acțiunea în apărarea intereselor unei persoane incapabile poate fi

intentată independent de existența cererii unei persoane interesate sau a

reprezentantului ei legal. Organele, organizațiile, persoanele fizice care au intentat

proces în apărarea intereselor unor alte persoane au drepturi și obligații procedurale

de reclamant, cu excepția dreptului de a încheia tranzacție și a obligației de a achita

cheltuielile de judecată.

În contextul normei precitate, Colegiul constatată că la materialele cauzei

lipsește o careva cerere a Allei Velenciuc, prin care ar fi solicitat Asociației Obștești

„Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” de a adresa în

instanța de judecată o acțiune în numele său. Or, indicarea Allei Velenciuc cu

calitatea de reclamant și contrasemnarea cererii de chemare în judecată de către ea,

nu presupune și dreptul Asociației Obștești „Societatea pentru protecția drepturilor

10

consumatorilor din Bălți” de a înainta acțiune în numele acesteia, când o astfel de

cerere lipsește. De altfel, lipsesc și înscrisuri ce ar confirma că Alla Velenciuc este

membru al Asociației Obștești „Societatea pentru protecția drepturilor

consumatorilor din Bălți”, circumstanțe ce urmează a fi verificate la rejudecarea

pricinii.

Colegiul remarcă că un aspect important care obligă instanța de judecată la

punerea cauzei pe rol să fie verificat, rezultând din prevederile art. art.166-167 cod

de procedură civilă, este dacă cererea întrunește exigențele legale.

Or, legislația procedurală, prin prisma art. art. 166, 169, 170 Cod de procedură

civilă, instituie anumite cerințe pentru realizarea dreptului la acțiune, adică pentru

intentarea unui proces civil:- respectarea formei și cuprinsului cererii de chemare în

judecată;- adresarea cererii în instanța competentă să judece pricina;- dispunerea de

capacitatea de exercițiu a drepturilor procedurale civile;- respectarea procedurii de

soluționare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară, dacă pentru un astfel de

litigiu îndeplinirea acestei proceduri este prevăzută de lege sau de contractul

părților;- legalizarea împuternicirilor reprezentantului de a porni și susține procesul

în modul stabilit de lege; - achitarea taxei de stat, etc. Iar, nerespectarea cerințelor

prevăzute de lege întru realizarea dreptului la acțiune poate duce la anumite

consecințe juridice.

Astfel, în cazul persoanelor juridice capacitatea în exercitarea drepturilor se

dobândește de la constituirea acesteia și respectiv înregistrarea acesteia.

În speță, nu doar că nu sunt acte ce ar identifica data constituirii Asociației

Obștești „Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, nu sunt

nici careva acte care să confirme personalitatea acesteia, fapt menționat și supra.

Persoanele juridice prezintă acțiuni în instanța de judecată, exercită drepturile

și obligațiile lor și poartă răspundere prin organele sale de conducere stabilite prin

lege sau statut. Organul de conducere poate participa la proces nemijlocit dacă este

unipersonal (conducătorul, directorul). În cazul când organul de conducere este

colegial, împuternicirile de a participa la proces se dau unei persoane angajate printr-

o decizie a acestui organ colegial sau avocatului.

Iar, în cazul asociațiilor care nu au personalitate juridică, urmează să dispună

de organe de conducere proprii, ceea ce la caz, de asemenea, nu a fost confirmat.

Un alt aspect ce necesită a fi verificat la punerea cauzei pe rol este și existența

documentului ce legalizează împuternicirile reprezentantului (art. 167 alin. lit. e)

Cod de procedură civilă). Or, în conformitate cu prevederile art. 171 alin. (1) Cod

de procedură civilă, necorespunderea exigențelor legale a cererii de chemare în

judecată duce la emiterea unei încheieri prin care nu se dă curs cererii, sau, după caz,

duce la restituirea acesteia rezultând din prevederile art. 170 alin.(1) lit.e) Cod de

procedură civilă.

În contextul normelor enunțate supra în raport cu circumstanțele pricinii,

Colegiul reiterează că la materialele pricinii lipsesc careva confirmări care să ateste

că I. Gordaș este în drept de a acționa în numele Asociației Obștești „Societatea

pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, or, unicul proces-verbal

existent la materialele pricinii, care nu este datat, nu-i conferă aceste împuterniciri,

fiind limitate împuternicirile acestuia doar la reprezentarea asociației în procesul de

înregistrare.

11

Iar, în cadrul persoanelor juridice la acordarea împuternicirilor, mai mult în

raport cu persoanele terțe sau cu membrii acestora, are loc doar în conformitate cu

prevederile legale și prin acte corespunzătoare.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că stabilirea acestor circumstanțe

și respectiv prezentarea probelor în acest sens este importantă pentru soluționarea

pricinii, în condițiile când acțiunea este înaintată și de Asociația Obștească

„Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, în interesele Allei

Velenciuc, or, nu a fost confirmată nici existența asociației și nici calitatea de

membru al Allei Velenciuc.

Astfel, instanța de apel era obligată și rezultînd din prevederile art. 373 Cod

de procedură civilă, de a verifica aceste aspecte în raport cu circumstanțele pricinii

și normele de drept aplicabile raportului litigios, din oficiu.

În conformitate cu art. 121 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat

ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de

circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.

În atare circumstanțe, pentru a concluziona asupra temeiniciei/netemeiniciei

acțiunii, la rejudecarea pricinii urmează a fi supuse aprecierii toate circumstanțele

invocate, inclusiv probele prezentate în raport cu normele de drept aplicabile

raportului litigios.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărîri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999, cauza Lebedinschi vs. Republica Moldova din 16 iunie 2015).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la

judecarea pricinii în instanțele ierarhic inferioare nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Alla

Velenciuc, Asociația Obștească „Societatea pentru protecția drepturilor

consumatorilor din Bălți”, în interesele Allei Velenciuc și a casa integral decizia

instanței de apel, cu remiterea pricinii civile la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează a adopta soluția la caz pornind

de la verificarea existenței „de jure” a Asociației Obștești „Societatea pentru

protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, împuternicirile acesteia conform

legii și statutului, funcția deținută de I. Gordaș în Asociația dată, împuternicirile sale,

calitatea de membru al Allei Velenciuc.

Tot aici, este de menționat că pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/netemeiniciei acțiunii, urmează a se verifica cerințele prin prisma

argumentelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultînd din prevederile

12

art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția adoptată să fie

certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează

a fi stabilit în coraport cu circumstanțele pricinii, probele administrate și cercetate și

normele de drept material aplicabile raportului litigios.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Alla Velenciuc, Asociația Obștească „Societatea

pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, în interesele Allei Velenciuc.

Se casează decizia din 11 mai 2016 a Curții de Apel Bălți, adoptată în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Societatea

pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, Alla Velenciuc împotriva

Societății pe Acțiuni „CET-Nord”, intervenienți accesorii Întreprinderea Municipală

„Gospodăria Locativ-Comunală Bălți”, Arina Spatari privind accesul la informație,

cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

13