3ra-1552/16 — constatarea incalcarii dreptului la alegerea limbii de comunicare si obligarea aducerii la cunostinta a raspunsurilor traduse in limba rusa

3ra-1552/16 — constatarea incalcarii dreptului la alegerea limbii de comunicare si obligarea aducerii la cunostinta a raspunsurilor traduse in limba rusa (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 3ra-1552/16

prima instanță - (Judecătoria Bălți) D.Stănilă

instanța de apel – (Curtea de Apel Bălți) E.Ababei, A.Garbuz, G.Polivenco

D E C I Z I E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Oleg Sternioală,

Mariana Pitic, Valentina Clevadî

examinând recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Cernenchi Vladimir

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la constatarea încălcării

dreptului la alegerea limbii de comunicare și obligarea aducerii la cunoștință a

răspunsurilor traduse în limba rusă,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, prin care s-a respins

apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Bălți din 18 martie 2016, prin care cererea de chemare în judecată a fost

admisă,

c o n s t a t ă

La 08 februarie 2016, Cernenchi Vladimir a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (în continuare MAI)

și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare

IGP al MAI) cu privire la constatarea încălcării dreptului la alegerea limbii de

comunicare și obligarea aducerii la cunoștință a răspunsurilor traduse în limba rusă.

În susținerea cererii reclamantul a indicat că, la 19 decembrie 2015 s-a adresat

MAI cu cerere privind recunoașterea drept neîntemeiat refuzul șefului Inspectoratului

1

Poliției Bălți de atragere la răspundere contravențională în baza art. 71 Cod

contravențional a directorului Centrului de Poștă mun. Bălți, V.Guțu, pentru încălcarea

prevederilor Legii cu privire la petiționare, concomitent solicitând să fie informat în

formă scrisă, în limba pe care o posedă (limba rusă) asupra cazului dat.

Însă, recepționând la 19 ianuarie 2016 răspunsul DGSP al IGP nr. 34/14-C-166/15

din 06 ianuarie 2016 a constatat că, acesta a fost transmis în limba de stat, pe care nu o

posedă, fără a fi însoțit de traducerea solicitată.

Menționează reclamantul că, este vorbitor de limbă rusă și nu posedă limba de

stat, ca urmare, conținutul răspunsului IGP nr. 34/14-C-166/15 din 06 ianuarie 2016 nu

i-a fost clar.

Prin urmare, la 20 ianuarie 2016 s-a adresat cu cerere prealabilă MAI, solicitând

traducerea răspunsului IGP nr. 34/14-C-166/15 din 06 ianuarie 2016, invocând că este

vorbitor de limbă rusă și nu cunoaște conținutul răspunsului acordat, calificând

acțiunile respective drept discriminare pe criteriu de limbă vorbită.

Având în vedere că, autoritățile nu au luat în considerare argumentele invocate în

cererile sale, consideră că i-a fost încălcat dreptul la alegerea limbii de comunicare

(limba rusă).

Solicită, reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, constatarea încălcării

de către MAI și IGP al MAI a dreptului la alegerea limbii de comunicare (limba rusă)

și obligarea MAI și IGP al MAI să-i aducă la cunoștință răspunsurile eliberate anterior

sub nr. 34/14-C-166/15 din 06 ianuarie 2016 și nr. 34/14-Ce-44/16 din 29 ianuarie

2016, traduse în limba rusă.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 martie 2016 cererea de chemare în

judecată înaintată de către Cernenchi Vladimir a fost admisă. S-a recunoscut pentru

Cernenchi Vladimir, ca fiind încălcat de către MAI și IGP al MAI dreptul de a

comunica în limba rusă și s-a obligat autoritățile MAI și IGP al MAI, să aducă la

cunoștință lui Cernenchi Vladimir, în limba rusă răspunsurile eliberate anterior sub nr.

34/14-C-166/15 din 06 ianuarie 2016 și nr. 34/14-Ce-44/16 din 29 ianuarie 2016.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, MAI și IGP al MAI au contestat-o

cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016 s-a respins apelul declarat de

MAI și IGP al MAI și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 martie 2016.

La 25 august 2016, în termenul prevăzut de lege, MAI a declarat recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată înaintată

față de MAI.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată, deoarece au

fost încălcate și interpretate eronat normele de drept material și anume, art. 13 alin. (1)

din Constituție, art. art. 1, 9 și 10 ale Legii nr. 3465-XI din 01 septembrie 1989 cu

2

privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești și art. 14 alin.

(1) al Legii cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994.

Așadar, recurentul a reiterat că, instanța de apel eronat a concluzionat precum că,

IGP avea obligația legală de a răspunde intimatului în limba rusă, or, Legea nr. 3465-

XI din 01 septembrie 1989 nu obligă organele puterii de stat, administrației de stat și

organizațiile obștești de a informa petiționarul în altă limbă decât limba de stat.

Totodată, a invocat recurentul că, răspunsul acordat la petiție în limba de stat nu

poate fi calificat drept formă de discriminare și nici de îngrădire a dreptului intimatului

la utilizarea limbii ruse, după cum a reținut instanța de apel. Or, cererea înaintată de

către intimat a fost primită și examinată în limba rusă, iar despre rezultatele examinării

acesteia a fost informat în scris, printr-un răspuns amplu și argumentat, întocmit

conform prevederilor legale.

În altă ordine de idei, susține recurentul că, reieșind din conținutul cererii de

chemare în judecată înaintată de Cernenchi Vladimir, se constată că ultimul contestă

răspunsul IGP și nu un act emis de MAI, fapt ce nu a fost luat în considerare de către

instanța de apel.

Astfel, prin adoptarea Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la

activitatea Poliției și Statutul polițistului, a fost instituit IGP, ca unitate centrală de

administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot

teritoriul Republicii Moldova.

Consideră recurentul că, instanța de apel greșit a constatat încălcarea de către

MAI a dreptului intimatului de a comunica în limba rusă, or, răspuns la cererea

prealabilă nu a fost eliberat de MAI, dar de IGP, căruia cererea prealabilă a fost remisă

după competență.

Ulterior, la 07 septembrie 2016, IGP al MAI a declarat recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia și hotărârea contestată,

deoarece nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele pricinii, fiind

încălcate și interpretate eronat normele de drept material și anume, art. 13 alin. (1) din

Constituție, art. art. 1, 9 și 10 ale Legii nr. 3465-XI din 01 septembrie 1989 cu privire

la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești și art. 14 alin. (1) al

Legii cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994.

Totodată, a invocat recurentul că, răspunsul acordat la petiție în limba de stat nu

poate fi calificat drept formă de discriminare și nici de îngrădire a dreptului intimatului

la utilizarea limbii ruse, după cum a reținut instanța de apel. Or, cererea înaintată de

către intimat a fost primită și examinată în limba rusă, iar despre rezultatele examinării

acesteia a fost informat în scris, printr-un răspuns amplu și argumentat, întocmit

conform prevederilor legale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

3

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa

participanților la proces la 07 iulie 2016 (f.d. 93), astfel, recursul declarat la

07 septembrie 2016, se consideră depus în termen.

Judecând recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne împotriva deciziei

date în apel, în limitele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de către IGP al MAI și a admite recursul declarat de MAI, a casa

decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016 și hotărârea Judecătoriei Bălți din 18

martie 2016, în partea în care s-a recunoscut încălcarea de către MAI a dreptului

petiționarului de a comunica în limba rusă și s-a obligat MAI să aducă la cunoștință lui

Cernenchi Vladimir în limba rusă a răspunsurilor eliberate de IGP al MAI, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în

judecată înaintată față de MAI, cu menținerea în rest a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Colegiul reține că reclamantul, Cernenchi Vladimir, s-a adresat în instanța de

judecată cu cerere împotriva Inspectoratului General de Poliție, Ministerului Afacerilor

Interne, solicitând constatarea încălcării dreptului la alegerea limbii de comunicare și

obligarea aducerii la cunoștință a răspunsurilor traduse în limba rusă.

Din materialul probator al pricinii rezultă că, la 19 decembrie 2015, Cernenchi

Vladimir s-a adresat MAI și IGP Bălți cu cerere privind recunoașterea drept

neîntemeiat refuzul șefului Inspectoratului de Poliție Bălți de atragere la răspundere

contravențională în baza art. 71 Cod contravențional a directorului Centrului de Poștă

mun. Bălți, V.Guțu, pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la petiționare,

concomitent solicitând să fie informat în formă scrisă, în limba pe care o posedă (limba

rusă) asupra cazului dat (f.d. 6), însă, prin răspunsul IGP al MAI nr. 34/14-C-166/15

din 06 ianuarie 2016, recepționat la 19 ianuarie 2016 s-a constatat că, acesta a fost

expediat în limba de stat, pe care nu o posedă, fără a fi însoțit de traducerea solicitată

(f.d. 7).

Ulterior, Cernenchi Vladimir la 20 ianuarie 2016 s-a adresat cu cerere prealabilă

MAI, solicitând traducerea răspunsului IGP al MAI nr. 34/14-C-166/15 din

06 ianuarie 2016, invocând că este vorbitor de limbă rusă și nu cunoaște conținutul

răspunsului acordat anterior, calificând acțiunile respective drept discriminare pe

criteriu de limbă vorbită (f.d. 9-10).

4

Prin răspunsul IGP al MAI nr. 34/14-Ce-44/16 din 29 ianuarie 2016 i-a fost

comunicat că, petiția depusă la 28 decembrie 2015 a fost examinată în limba rusă, iar

despre rezultatele examinării acesteia a fost informat în scris, printr-un răspuns amplu

și argumentat, întocmit conform prevederilor legale. Suplimentar a fost informat că,

reieșind din prevederile art. 16 al Legii cu privire la petiționare, în cazul în care se

consideră lezat în drepturi și nu este de acord cu decizia adoptată, este în drept să se

adreseze în instanța de contencios administrativ (f.d. 11-12).

În opinia lui Cernenchi Vladimir, prin eliberarea de către IGP al MAI a

răspunsurilor nr. 34/14-C-166/15 din 06 ianuarie 2016 și nr. 34/14-Ce-44/16 din

29 ianuarie 2016 în limba de stat, necunoscând conținutul răspunsurilor acordate, i-a

fost încălcat dreptul la alegerea limbii de comunicare (limba rusă), precum și

discriminat pe criteriu de limbă vorbită, în conformitate cu art. 13 din Constituția

Republicii Moldova, Legea cu privire la limbile vorbite pe teritoriul RSS

Moldovenești, Legea cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților

naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor și Legea cu privire la asigurarea

egalității, se consideră în drept să solicite constatarea încălcării de către MAI și IGP al

MAI a dreptului la alegerea limbii de comunicare (limba rusă) și obligarea MAI și

IGP al MAI să-i aducă la cunoștință răspunsurile eliberate anterior sub nr. 34/14-C-

166/15 din 06 ianuarie 2016 și nr. 34/14-Ce-44/16 din 29 ianuarie 2016, traduse în

limba rusă.

Prima instanță, soluționând litigiul, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii,

hotărând de a constata încălcarea de către MAI și IGP al MAI a dreptului de a

comunica în limba rusă și a obliga autoritățile MAI și IGP al MAI să-i aducă la

cunoștință lui Cernenchi Vladimir, în limba rusă, răspunsurile eliberate anterior sub nr.

34/14-C-166/15 din 06 ianuarie 2016 și nr. 34/14-Ce-44/16 din 29 ianuarie 2016 (f.d.

34-36).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, s-au respins apelurile

declarate de către MAI și IGP al MAI și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Colegiul constată soluțiile instanțelor inferioare în partea admiterii cererii privind

constatarea încălcării de către IGP al MAI a dreptului lui Cernenchi Vladimir la

alegerea limbii de comunicare (limba rusă) și obligarea IGP al MAI să-i aducă la

cunoștință lui Cernenchi Vladimir, în limba rusă, răspunsurile eliberate anterior sub nr.

34/14-C-166/15 din 06 ianuarie 2016 și nr. 34/14-Ce-44/16 din 29 ianuarie 2016

corecte și legale, deoarece prezenta speță cade sub incidența art. 10 alin. (2) din

Constituția Republicii Moldova, Legea cu privire la limbile vorbite pe teritoriul RSS

Moldovenești, art. 12 alin. (1) al Legii cu privire la drepturile persoanelor aparținând

minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor, art. 1 al Legii cu privire

la asigurarea egalității și art. 5 alin. (1) al Legii cu privire la petiționare, fiind constatat

cu certitudine că, lui Cernenchi Vladimir i-a fost încălcat de către IGP al MAI dreptul

5

de a comunica cu acesta în limba rusă și de a primi răspuns în limba în care a fost

formulată adresarea.

Luând în considerare că, în prezenta pricină s-a stabilit cu certitudine că, IGP al

MAI a eliberat lui Cernenchi Vladimir răspunsurile nr. 34/14-C-166/15 din 06 ianuarie

2016 și nr. 34/14-Ce-44/16 din 29 ianuarie 2016, în lipsa copiilor traducerii

autentificate în limba pe care o posedă (limba rusă), instanțele de judecată corect au

constatat legalitatea cerințelor lui Cernenchi Vladimir în partea constatării încălcării de

către IGP al MAI a dreptului lui Cernenchi Vladimir la alegerea limbii de comunicare

(limba rusă) și obligarea IGP al MAI să-i aducă la cunoștință lui Cernenchi Vladimir,

în limba rusă, răspunsurile eliberate anterior sub nr. 34/14-C-166/15 din 06 ianuarie

2016 și nr. 34/14-Ce-44/16 din 29 ianuarie 2016, incorect dispunând și constatarea

încălcării de către MAI a dreptului lui Cernenchi Vladimir la alegerea limbii de

comunicare (limba rusă) și obligarea MAI să-i aducă la cunoștință lui Cernenchi

Vladimir, în limba rusă, răspunsurile menționate, or, răspunsurile menționate au fost

eliberate de IGP al MAI.

În acest context relatează Colegiul, că prin adoptarea Legii nr. 320 din 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și Statutul polițistului a fost instituit

IGP, ca unitate centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană

juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova, astfel încât, instanțele

judecătorești inferioare greșit au constatat încălcarea și de către MAI a dreptului lui

Cernenchi Vladimir de a comunica în limba pe care o posedă (limba rusă) și de a primi

răspuns în limba în care a fost formulată adresarea, or, răspunsurile contestate au fost

eliberate de IGP al MAI și nu de către Ministerul Afacerilor Interne.

Cât privește recursul declarat de IGP al MAI, acesta este neîntemeiat și urmează a

fi respins, din următoarele considerente.

Conform dispozițiilor art. 7 și 12 alin. (1) ale Legii cu privire la drepturile

persoanelor aparținând minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor

nr. 382 din 04 septembrie 2001, persoanele aparținând minorităților naționale au

dreptul la libera folosire a limbii materne, atît în scris, cît și oral, să aibă acces la

informații în această limbă, să o difuzeze și să facă schimb de informații. Persoanele

aparținând minorităților naționale au dreptul de a se adresa în instituțiile publice oral și

în scris, în limba de stat sau rusă, și de a primi răspuns în limba în care au formulat

adresarea.

Raportând la caz normele enunțate și circumstanțele constatate, Colegiul

concluzionează că, instanțele de judecată corect și legal au dispus constatarea încălcării

de către IGP al MAI a dreptului lui Cernenchi Vladimir la alegerea limbii de

comunicare (limba rusă) și obligarea IGP al MAI să-i aducă la cunoștință lui

Cernenchi Vladimir, în limba rusă, răspunsurile eliberate anterior sub nr. 34/14-C-

166/15 din 06 ianuarie 2016 și nr. 34/14-Ce-44/16 din 29 ianuarie 2016, or, pentru

autoritățile publice există instituită obligația legală de a răspunde petiționarului în

6

limba adresării și, prin urmare, IGP al MAI urma după eliberarea răspunsului în limba

de stat, să elibereze și o copie a traducerii autentificate, în limba solicitată.

La caz, argumentele invocate de către recurentul IGP al MAI în cererea de recurs,

nu pot fi reținute, deoarece fiind apreciate în coroborare cu probele administrate, nu

pot servi temei pentru admiterea recursului în sensul declarat.

Reieșind din raționamentele menționate și având în vedere faptul că,

circumstanțele pricinii au fost corect stabilite de către prima instanță și instanța de

apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat și nu este necesară

verificarea suplimentară a căror va dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de IGP al MAI și de a admite recursul declarat de Ministerul

Afacerilor Interne, cu casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016 și

hotărîrii Judecătoriei Bălți din 18 martie 2016 în partea în care s-a dispus constatarea

încălcării de către MAI a dreptului lui Cernenchi Vladimir la alegerea limbii de

comunicare (limba rusă) și obligarea MAI să-i aducă la cunoștință lui Cernenchi

Vladimir, în limba rusă, răspunsurile eliberate anterior sub nr. 34/14-C-166/15 din 06

ianuarie 2016 și nr. 34/14-Ce-44/16 din 29 ianuarie 2016, cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată înaintată față de

MAI, în rest hotărârile judecătorești urmând a fi menținute.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) și b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne.

Se admite recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova.

Se casează decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016 și hotărârea Judecătoriei

Bălți din 18 martie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

către Cernenchi Vladimir împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

privind constatarea încălcării dreptului la alegerea limbii de comunicare și obligarea

aducerii la cunoștință a răspunsurilor traduse în limba rusă, în partea în care s-a dispus

constatarea încălcării de către Ministerul Afacerilor Interne a dreptului lui Cernenchi

Vladimir la alegerea limbii de comunicare (limba rusă) și obligarea Ministerului

Afacerilor Interne să-i aducă la cunoștință lui Cernenchi Vladimir, în limba rusă,

răspunsurile eliberate sub nr. 34/14-C-166/15 din 06 ianuarie 2016 și nr. 34/14-Ce-

44/16 din 29 ianuarie 2016, și în această parte se emite o hotărâre nouă prin care:

7

Se respinge cererea de chemare în judecată înaintată de către Cernenchi Vladimir

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind constatarea

încălcării dreptului la alegerea limbii de comunicare și obligarea aducerii la cunoștință

a răspunsurilor traduse în limba rusă.

În rest, decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016 și hotărârea Judecătoriei

Bălți din 18 martie 2016, se mențin.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Valentina Clevadî

8