2ra-1811/16 — recunoasterea dreptului de proprietate si scoaterea bunului imobil de sub sechestru

Dosarul nr.2ra-1811/16

prima instanță: I. Țurcan

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî și Oleg Sternioală

examinând admisibilitatea recursului depus de către Maria Bogaiciuc,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Bogaiciuc

împotriva lui Vadim Bogaiciuc, intervenienți accesorii Procuratura sectorului Rîșcani

municipiul Chișinău, Artur Costin și Ion Holban cu privire la recunoașterea dreptului

de proprietate și scoaterea bunului imobil de sub sechestru,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Maria Bogaiciuc cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Centru

municipiul Chișinău din 03 decembrie 2015,

c o n s t a t ă

La 01 octombrie 2015, Maria Bogaiciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Bogaiciuc, intervenienți accesorii Procuratura sectorului Rîșcani

municipiul Chișinău, Artur Costin și Ion Holban cu privire la recunoașterea dreptului

de proprietate și scoaterea bunului imobil de sub sechestru.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 30 aprilie 2008 între ea și fiul ei

Vadim Bogaiciuc a fost încheiat contract de donație nr. 1443, potrivit căruia Vadim

Bogaiciuc i-a donat ¼ cotă-parte din apartamentul nr. 13 din str. Tighina 18 municipiul

Chișinău. Contractul de donație a fost autentificat de notarul privat Cobăneanu Angela.

A fost aleasă această tranzacție din considerentul de simplicitate, pentru că fiul ei dorea

să i se micșoreze cota parte, avînd în vedere că dînsul nu a contribuit cu nimic la

reconstrucția apartamentului, nu locuiește și nu contribuie cu nimic la întreținerea și

repararea imobilului.

Menționează că, avînd starea sănătății gravă, dar și reieșind din îndrumările

notarului despre lipsa termenului de înregistrare, nu a înregistrat dreptul de proprietate

la organul cadastral. Pe parcursul anilor 2008-2010 a suferit intervenții chirurgicale,

fapt care a dus la instituirea gradului 2 de invaliditate.

Indică că, a administrat apartamentul și a efectuat toate cheltuielile de reparație și

întreținere, a achitat serviciile comunale și impozitele pe apartament.

1

Invocă că sechestru asupra cotei-părți a fiului ei Bogaiciuc Vădim a fost aplicat

în scopul asigurării executării hotărîrii judecătorești, care a fost emisă ulterior încheierii

contractului de donație.

Remarcă că, nu este parte a dosarului penal respectiv și nu are nici o legătură cu

părțile acestuia și cu organul de urmărire penală.

Solicită reclamanta Bogaiciuc Maria, recunoașterea dreptului de proprietate

asupra 1/4 cotă-parte din apartamentul nr. 13 din str. Tighina 18, mun. Chișinău,

scoaterea de sub sechestru a 1/4 cotă-parte din apartamentul nr. 13 din strada Tighina

18, mun. Chișinău, aplicat prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09

martie 2011.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 03 decembrie 2015

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 81, 84-86).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, a fost respins apelul

declarat de Maria Bogaiciuc cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Centru municipiul

Chișinău din 03 decembrie 2015 (f.d.105-112 ).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 septembrie 2016 pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Bogaiciuc împotriva lui Vadim

Bogaiciuc, intervenienți accesorii Procuratura sectorului Rîșcani municipiul Chișinău,

Artur Costin și Ion Holban cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate și

scoaterea bunului imobil de sub sechestru a fost ridicată de la examinarea și remisă la

Curtea de Apel Chișinău pentru corectarea erorii judiciare (f.d. 134-136).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016 a fost corectată

eroarea judiciară strecurată în decizia Curții de Apel Chișinău privitor la data și luna

emiterii deciziei cu înlocuirea sintagmei „ 31 martie 2016” cu „ 07 aprilie 2016” (f.d.141-

143).

La 31 mai 2016, Maria Bogaiciuc, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitînd casarea actului judecătoresc contestat și hotărîrii primei instanței cu

pronunțarea unei noi hotărîri privind admiterea acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin.(l) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 13 mai 2016,

este depus în termen.

În motivarea recursului Maria Bogaiciuc a invocat că atît instanța de apel, cît și

prima instanță au examinat pricina fară stabilirea tuturor circumstanțelor importante a

cauzei. Astfel recurenta susține că a intrat în posesia, administrarea și dispoziție asupra

imobilului din litigiul din momentul încheierii contractului de donație și a achitat toate

serviciile și impozitele. Totodată recurenta a indicat că instanța de judecată a menționat

despre obligativitatea înregistrării contractului de donație din 30 aprilie 2008 în registru

bunurilor imobile, fără a supune aprecierii probelor care justifică imposibilitatea de

înregistrare a contractului enunțat.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

2

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 30 iunie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Vadim

Bogaiciuc, intervenienților accesorii Procuratura sectorului Rîșcani municipiul

Chișinău, Artur Costin și Ion Holban cererea de recurs cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței

La 18 iulie 2016 Ion Holban a depus referință la cererea de recurs declarată de

Maria Bogaiciuc prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

La 04 august 2016 Artur Costin a depus referință la cererea de recurs declarată de

Maria Bogaiciuc prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Pînă la examinarea pricinii, Procuratura sectorului Rîșcani municipiul Chișinău,

nu a depus referință la cererea de recurs depusă de Maria Bogaiciuc, prin care să-și

exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate

în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul menționează că, Maria Bogaiciuc, în cererea de recurs nu a invocat nici

unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin.(2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

3

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „ ... art.6

parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță

de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel

a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului care sînt

similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios, la

judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Maria Bogaiciuc, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Maria Bogaiciuc, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecător Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

4