2rhc-90/16 — recunoasterea valabilitatii contractului de antrepriza

prima instanță G. Bivol dosarul nr. 2rhc-90/16 instanța de apel N. Budăi, I. Muruianu, A. Nogai instanța de recurs Iu. Sîrcu, G. Stratulat, Iu. Oprea. I. Druță, I. Corolevschi Î N C H E I E R E 26 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea, Ion Druță, Mariana Pitic, Galina Stratulat examinînd cererile de revizuire depuse de către Ministerul Finanțelor și de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere limitată „Basconslux” împotriva Ministerului Finanțelor, intervenienții accesorii Societatea pe acțiuni „Stadionul Republican”, Agenția Sportului și Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor cu privire recunoașterea valabilității contractului de antrepriză și încasarea sumei, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 aprilie 2015, prin care a fost admis recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Basconslux”, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014 și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 16 iulie 2014 c o n s t a t ă: La 29 iulie 2013 SRL „Basconslux” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii SA „Stadionul Republican”, Agenția Sportului și Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor cu privire la recunoașterea valabilității contractului de antrepriză și încasarea sumei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la ședința de lucru a Guvernului Republicii Moldova din 11 iunie 2007 (procesul verbal nr. 1113-1182), s-a decis ca Agenția Construcții și Dezvoltare a Teritoriului, Agenția Sportului și Federația Moldovenească de Fotbal în termen de 3 zile vor încheia contractul de demolare a Stadionului Republican și vor prezenta un plan concret de demolare. Agenția Construcții și Dezvoltare a Teritoriului va selecta antreprenorul general pentru demolare și pînă la data de 15 iunie 2007 va începe lucrările de demolare. Urmare a deciziei luate, Ministerul Construcțiilor și Dezvoltare a Teritoriului a desemnat compania „Basconslux” SRL să execute lucrările de demolare în baza autorizației nr.18a/07 din 13 aprilie 2007 eliberată de către Consiliul municipal Chișinău.

În acest context, la acel moment, structurile de stat se conduceau de sarcinile, care reieșeau din Hotărîrea Guvernului Republicii 2 Moldova nr. 1170 din 11 octombrie 2006 „Cu privire la reconstrucția complexului „Stadionul Republican”, lucrările de demolare au fost executate de către „Basconslux” SRL în baza proiectului de execuție aprobat de ÎS „Urbanproiect” conform graficului aprobat de Guvern și finisate la 25 august 2007. Supravegherea executării lucrărilor de demolare a fost efectuată de către Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului.

Dat fiind faptul că față de compania „Basconslux” SRL a fost pusă sarcina de a executa lucrările de demolare a Stadionului Republican în termen de pînă la 25 august 2007 pe contul și pe puterile proprii, cu condiția compensării ulterioare a cheltuielilor suportate de către reclamant, de către dl A. Țurcan, la acel moment vice-director al Agenției Construcțiilor și Dezvoltare a Teritoriului a Republicii Moldova, a fost prezentată o scrisoare semnată de către Prim-ministrul Republicii Moldova, dl. Vasile Tarlev și dl. A. Țurcan, în care se stipula garanția achitării lucrărilor efectuate de către „Basconslux” SRL. Menționează că și-a onorat integral, calitativ, în termen și la un preț redus obligațiile sale privind demolarea Stadionului Republican.

Potrivit procesului-verbal cu privire la recepționarea lucrărilor executate, care a fost semnat de către directorul general SABO, directorul general „Urbanproiect”, directorul Serviciului de Stat verificare, precum și directorul Stadionului Republican, costul lucrărilor efectuate de către reclamant constituie 8044108,68 lei. Acest proces-verbal a fost aprobat de către Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. Necătînd la aceasta, pînă în prezent din datoriile existente nu i s-a achitat nici un bănuț. La nenumăratele adresări, atît verbale, cît și în formă scrisă față de pîrîți privind oferirea unui răspuns clar ce țin de termenii de achitare a lucrărilor de demolare a Stadionului Republican, pînă la moment reclamantul nu a primit nici un răspuns.

Verbal tot se promitea că în anul viitor vor fi alocați bani în bugetul republican și cheltuielile suportate vor fi restituite. Pentru îndeplinirea lucrărilor de demolare a stadionului, SRL „Basconslux” a fost nevoită să i-a un credit bancar întru onorarea obligațiunilor contractuale cu subantreprenorii, ceea ce a dus la calcularea și achitarea dobînzilor bancare, precum și penalităților prevăzute de contractele de subantrepriză sus-menționate. Din motivul neachitării față de SRL „Basconslux” a sumelor expuse în reclamație, s-a dus la incapacitatea achitării impozitelor față de bugetul public național și, respectiv, la calcularea penalităților în sumă totală de 1397947,97 lei față de CNAS și 554155,85 față de CNAM.

La data de 25 martie 2013 reclamantul a expediat în adresa Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al RM o cerere prealabilă de achitare a datoriei existente și a dobînzii de întîrziere, care i-a răspuns că pînă în prezent către Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, de către stat, nu au fost direcționate surse financiare pentru achitarea lucrărilor de demolare a stadionului. La 05 martie 2013 a fost expediată o cerere prealabilă și în adresa Ministerului Tineretului și Sportului al RM, care prin răspunsul său și-a detașat obligațiunile indicînd faptul, că potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 1113 din 01 octombrie 2008, pachetul de acțiuni al SA „Stadionul Republican” a fost transmis din gestiunea Agenției Sportului în gestiunea Ministerului Construcțiilor și 3 Dezvoltării Teritoriale.

Cererea prealabilă a fost expediată și în adresa Ministerului Finanțelor, iar prin răspunsul său se recunoaște faptul executării lucrărilor de demolare de către compania reclamantă, însă la fel indică faptul că din 2007-2013 în bugetul de stat nu au fost prevăzute mijloace pentru acoperirea cheltuielilor date. Consideră că ținînd cont de faptul că beneficiar al lucrărilor executate este SA „Stadionul Republican”, această societate la fel are calitatea de copîrît. Cere SRL „Basconslux” recunoașterea valabilității contractului de antreprinză, încheiat între „Basconslux” SRL și Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului și încasarea în mod solidar de la pîrîți a sumei de 8044108, 68 lei, dobînda de întîrziere în mărime de 6152641 lei și a cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei reclamantul și-a modificat pretențiile, solicitînd recunoașterea valabilității contractului de antreprinză, încheiat între „Basconslux” SRL și Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului și încasarea de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, a sumei de 8044108, 68 lei, dobînda de întîrziere în mărime de 6152641 lei și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16 iulie 2014, a fost admisă acțiunea, fiind recunoscută valabilitatea contractului de antrepriză încheiat între „Basconslux” SRL și Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. A fost încasat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, suma în mărime de 8044108,68 lei, dobînda de întîrziere în mărime de 6152641 lei și cheltuielile de judecată -taxa de stat în mărime de 5000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014, au fost admise apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2014, a fost corectată eroarea materială din dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014 cu indicarea „se respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată și tardivă.” Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 aprilie 2015, a fost admis recursul declarat de către SRL „Basconslux”, casată decizia instanței de apel și menținută hotărîrea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 septembrie 2015, au fost respinse ca inadmisibile cererile de revizuire depuse de Ministerul Finanțelor și SA „Stadionul Republican”. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2015, a fost respinsă cererea Ministerului Finanțelor cu privire la emiterea unei hotărîri suplimentare. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 martie 2016, au fost respinse ca inadmisibile cererile de revizuire depuse de Ministerul Finanțelor și SA „Stadionul Republican”. La 21 iunie 2016 Ministerul Finanțelor a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, cerînd admiterea revizuirii, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 aprilie 2015 și restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

4 Drept temei de revizuire Ministerul Finanțelor a invocat lit. b) art. 449 CPC care prevede că, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În susținerea temeiului dat a indicat că, pînă la depunerea prezentei acțiuni în instanța de judecată la 29 iulie 2013, SRL „Basconslux” s-a adresat cu aceleași pretenții și față de aceleași părți la 25 iunie 2013, care a fost înregistrată în procedură spre examinare la judecătorul L. Andriaș din cadrul Judecătoriei Centru mun.

Chișinău. Deoarece reclamantul nu a achitat taxa de stat integral, instanța a dispus de a nu da curs acțiunii și a acordat societății termen pentru a prezenta dovada de plată a taxei de stat restante în mărime de 45000 lei. Avînd în vedere că reclamantul nu s-a conformat în termenul stabilit și nu a înlăturat neajunsurile, prin încheierea din 12 iulie 2013 a fost dispusă restituirea cererii de chemare în judecată. Or, încheierea dată a fost recepționată de SRL „Basconslux” la 26 iulie 2013, însă nu a fost contestată în ordine de recurs, devenind astfel irevocabilă. Contrar circumstanțelor descrise mai sus, reclamantul a depus repetat aceeași acțiune, cu privire la același obiect și împotriva acelorași părți în condițiile anterioare – fără plata integrală a taxei de stat de 50000 lei și care a fost repartizată spre examinare judecătorului Garri Bivol.

Ca urmare a punerii pe rol a aceleiași acțiuni, fără a fi achitată taxa de stat restantă de 45000 lei, au fost încălcate prevederile art. 84 CPC, art. 3 al. (1) lit. a) din Legea taxei de stat și art. 170 al. (4) CPC care expres instituie că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pîrît, cu același obiect și aceleași temeiuri dacă reclamantul a lichidat încălcările. Au fost încălcate și prevederile art. 123 al. (2) CPC care stipulează că, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în instanța de drept comun sau în instanța specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași persoane.

Și art. 16 CPC indică că, încheierile judecătorești sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice și organizații și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Prin depunerea repetată a acțiunii, în lipsa înlăturării încălcărilor generate de neachitarea integrală a taxei de stat, partea reclamantă nu doar că nu a respectat efectele prevăzute de art. 170 al. (4) CPC, dar a încălcat și art. 61 CPC din care rezultă că, fiecare participant la proces trebuie să se folosească cu bună-credință de drepturile procedurale. În circumstanțele date, SRL „Basconslux” cu rea-credință nu a adus la cunoștință participanților la proces despre existența unei încheieri irevocabile de restituire a acțiunii, deoarece aceasta avea ca sancțiune procedurală restituirea din oficiu și necondiționată a cererii de chemare în judecată, or circumstanțele date constituie temei de declarare a revizuirii conform lit. b) art. 449 CPC.

5 Avînd în vedere că înscrisurile conținute în dosarul civil anterior constituie elemente de fapt care probează o circumstanță care are o importanță fundamentală pentru soluționarea justă a cauzei și anume, pe de o parte, imposibilitatea depunerii repetate de către reclamant a cererii de chemare în judecată care anterior a fost restituită, fără a înlătura încălcările enunțate în încheierea de nu dat curs a acțiunii și de restituire a cererii de chemare în judecată, iar pe de altă parte imposibilitatea instanței de fond de a primi repetat acțiunea dacă încălcările care au stat la baza restituirii nu au fost înlăturate, consideră că sunt întrunite temeiurile de declarare a revizuirii prevăzute de lit. b) art. 449 CPC.

Și practica europeană constantă indică că, instanțele superioare nu trebuie să utilizeze puterea lor de supraveghere, decît pentru a corecta erorile de fapt sau de drept și erorile judiciare (Riabykh împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, paragraful 52). Deci, în prezenta cauză sub nici o formă nu poate fi invocată încălcarea principiului securității raporturilor juridice, în cazul în care însuși reclamantul a înaintat acțiunea repetat fără a înlătura încălcările de plată a taxei de stat integrale de 50000 lei, iar ulterior în urma depunerii acțiunii în mod repetat a fost generată o eroare judiciară odată cu punerea acesteia pe rol contrar art. 170 al. (4) CPC.

La 05 iulie 2016 Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 aprilie 2015 și restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță pentru înlăturarea erorilor judiciare și dispunerea restituirii acțiunii. În motivarea cererii de revizuire a indicat că, la data de 20 iunie 2016 a fost informat de către Ministerul Finanțelor despre noile circumstanțe care au apărut pe marginea acțiunii formulate de SRL „Basconslux”. Astfel, potrivit scrisorii în cauză au aflat că societatea intimată anterior la 25 iunie 2013 a depus la Judecătoria Centru mun.

Chișinău o acțiune cu aceleași pretenții și față de aceleași părți. Deoarece reclamantul nu a achitat taxa de stat integral, instanța a dispus de a nu da curs acțiunii și a acordat societății termen pentru a prezenta dovada de plată a taxei de stat restante în mărime de 45000 lei. Avînd în vedere că reclamantul nu s-a conformat în termenul stabilit și nu a înlăturat neajunsurile, prin încheierea din 12 iulie 2013 a fost dispusă restituirea cererii de chemare în judecată. Or, încheierea dată a fost recepționată de SRL „Basconslux” la 26 iulie 2013 și a rămas irevocabilă prin neatacare. Deși i-a fost restituită cererea de chemare în judecată, reclamantul a depus repetat aceeași acțiune, cu privire la același obiect și împotriva acelorași părți în condițiile anterioare – fără plata integrală a taxei de stat de 50000 lei, însă de această dată acțiunea a fost pusă pe rol, prin ce au fost încălcate prevederile art. 84 CPC, art. 3 al.

(1) lit. a) din Legea taxei de stat și art. 170 al. (4) CPC care expres instituie că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pîrît, cu același obiect și aceleași temeiuri dacă reclamantul a lichidat încălcările. 6 S-a constatat și încălcarea prevederilor art. 123 al. (2) CPC care stipulează că, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în instanța de drept comun sau în instanța specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași persoane.

Și art. 16 CPC indică că, încheierile judecătorești sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice și organizații și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Or, prin depunerea repetată a acțiunii, în lipsa înlăturării încălcărilor generate de neachitarea integrală a taxei de stat, partea reclamantă nu doar că nu a respectat efectele prevăzute de art. 170 al. (4) CPC, dar a încălcat și art. 61 CPC din care rezultă că, fiecare participant la proces trebuie să se folosească cu bună- credință de drepturile procedurale. În circumstanțele date, SRL „Basconslux” cu rea-credință nu a adus la cunoștință participanților la proces despre existența unei încheieri irevocabile de restituire a acțiunii, deoarece aceasta avea ca sancțiune procedurală restituirea din oficiu și necondiționată a cererii de chemare în judecată, or aceasta constituind temei de declarare a revizuirii conform lit. b) art. 449 CPC.

Avînd în vedere că înscrisurile conținute în dosarul civil anterior constituie elemente de fapt care probează o circumstanță care are o importanță fundamentală pentru soluționarea justă a cauzei, consideră că sunt întrunite temeiurile de declarare a revizuirii prevăzute de lit. b) art. 449 CPC. Și practica europeană constantă indică că, instanțele superioare nu trebuie să utilizeze puterea lor de supraveghere, decît pentru a corecta erorile de fapt sau de drept și erorile judiciare (Riabykh împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, paragraful 52). Deci, în prezenta cauză sub nici o formă nu poate fi invocată încălcarea principiului securității raporturilor juridice, în cazul în care însuși reclamantul a înaintat acțiunea repetat, fără a înlătura neajunsurile de plată a taxei de stat de 50000 lei, iar ulterior în urma depunerii acțiunii în mod repetat a fost generată o eroare judiciară odată cu punerea acesteia pe rol contrar art. 170 al.

(4) CPC. În conformitate cu art.452 alin.(1) și (3) CPC, instanța examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 al.(3) din Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art.444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Conform art.6 al.(7) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

7 Coroborînd prevederile art.452 al.(1) CPC cu art.444 al aceluiași cod, care este modificat printr-o lege posterioară ce promovează soluții diferite privitor la citarea și participarea părților, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de revizuire în lipsa participanților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de revizuire neîntemeiate și care urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art.453 al.(1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărîrii contestate. Retractarea unei hotărîri se poate solicita numai pentru erori involuntare săvîrșite de instanță în raport cu starea de fapt reținută în hotărîre, fie în raport cu materialul existent la data pronunțării, fie în raport cu unele împrejurări ulterioare, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Avînd ca bază prevederile art. 449 lit. b) CPC, revizuienții au invocat drept temei de revizuire existența încheierii Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 12 iulie 2013, care a fost pronunțată anterior examinării litigiului dat, prin care a fost restituită cererea de chemare în judecată a SRL „Basconslux” împotriva Ministerului Finanțelor, SA „Stadionul Republican”, Agenția Sportului și Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului și cu privire recunoașterea valabilității contractului de antrepriză și încasarea sumei pe motiv de neachitare a taxei de stat de 45000 lei. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art.449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite constituie totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile 8 pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Elemente de fapt, la rîndul său, ca modalitate a probării circumstanțelor, constituie, în conformitate cu art.117 al.(2) CPC, explicațiile părților și ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor, înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților. Revizuienții la invocarea temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC au anexat drept probă încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 12 iulie 2013, care, în opinia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, nu relevă existența unei probe concludente și pertinente care să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, precum și putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată.

Ba mai mult, din conținutul încheierii date rezultă că acțiunea SRL „Basconslux” a fost restituită în temeiul art. 171 al. (2) CPC, din cauza că nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței. Or, cadrul procesual civil face distincție dintre restituirea cererii de chemare în judecată (art. 170 CPC) și refuzul de a primi cererea de chemare în judecată (art. 169 CPC). Astfel, în caz de restituire a acțiunii - nu este exclusă posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pîrît, cu același obiect și aceleași temeiuri, iar în caz de refuz de primire a acțiunii – se exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune împotriva aceluiași pîrît, cu același obiect și aceleași temeiuri.

În circumstanțele date, devremece reclamantului i-a fost restituită acțiunea, SRL „Basconslux” nu a fost lipsită de iure de dreptul de a se adresa din nou în instanța de judecată. Mai mult ca atît, acest drept îi este garantat și prin prisma art. 5 al. (1) CPC care indică că, orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime. Nu are relevanță asupra cazului dat prevederile art. 123 al. (2) CPC ce reglementează temeiurile degrevării de probațiune, în situația în care Judecătoria Centru mun. Chișinău la 12 iulie 2013 a pronunțat o încheiere la faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare, dar nu s-a expus și asupra fondului cauzei.

Colegiul mai reține că, unul din aspectele fundamentale ale statului de drept este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cauza Brumărescu contra Romaniei și Roșca contra Moldovei). Securitatea juridică presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri definitive și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă soluționare a cauzei. Competența instanțelor judecătorești ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată drept un recurs în anulare, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este 9 justificată doar atunci cînd este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale și convingătoare. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire depuse de către Ministerul Finanțelor și de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) și 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se resping ca inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Ministerul Finanțelor și de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 aprilie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere limitată „Basconslux” împotriva Ministerului Finanțelor, intervenienții accesorii Societatea pe acțiuni „Stadionul Republican”, Agenția Sportului și Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor cu privire la recunoașterea valabilității contractului de antrepriză și încasarea sumei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță Mariana Pitic Galina Stratulat