2ra-2162/16 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

2ra-2162/16 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: R. Pascari dosarul nr. 2ra-2162/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

D E C I Z I E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Valentina Clevadî

Oleg Sternioală, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Roman Doroftei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Roman Doroftei

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de către Ministerul Justiției, casată parțial hotărârea

Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 18 februarie 2016 și emisă în

această parte o nouă hotărâre, iar în rest hotărârea a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La data de 05 ianuarie 2016, Roman Doroftei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin pct. 1.1 nr. 6 din

hotărârea nr. 17 din 11 decembrie 2013 Comisia de licențiere a profesiei de avocat

a Uniunii Avocaților din RM a dispus de a nu-l admite în profesia de avocat.

Menționează că, la data de 15 ianuarie 2014, nefiind de acord cu decizia

enunțată, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM, prin care a solicitat anularea

acesteia.

Susține că, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 mai

2014 acțiunea a fost admisă, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie

2015 a fost admis apelul declarat de către Comisia de licențiere a profesiei de

avocat a Uniunii Avocaților din RM, casată hotărârea primei instanțe și emisă o

nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Afirmă că, ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11

noiembrie 2015 a fost admis recursul declarat de către el, au fost casate integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea constatării ca fiind

susținută proba verbală cu numărul 2 cu admiterea în profesia de avocat și obligării

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM de a

elibera actele de rigoare în acest sens și a fost emisă în această parte o nouă

1

hotărâre, prin care pretenția enunțată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar în

rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Consideră că, a fost încălcat termenul rezonabil de judecare a cauzei

prevăzut de art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Dreptului Omului

și a Libertăților Fundamentale.

Relevă că, în conformitate cu art. 192 alin. (2) CPC, cauza menționată

urma a fi examinată în mod prioritar și urgent.

Mai relevă că, conform art. 22 din Legea contenciosului administrativ,

prima ședință de înfățișare trebuia fixată în cel mult 10 zile de la data punerii

cererii pe rol, iar pârâta trebuia să prezinte documentele solicitate la prima zi de

înfățișare, astfel, procesul judiciar, în procedura contenciosului administrativ, urma

să se desfășoare cu celeritate.

Consideră că, depășirea termenului rezonabil este oglindit în procesele-

verbale ale ședințelor de judecată, care sunt consecvente, logice, clare, veridice,

care coroborează și se confirmă cu toate materialele cauzei și din care rezultă că

cauza a fost examinată timp de 01 an și 10 lui (22 luni).

Susține că, prin tergiversarea examinării cauzei i-a fost lezat dreptul la

muncă, garantat prin art. 6 și 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile

economice, sociale și culturale și art. 43 din Constituția RM, precum și i-a fost

cauzat prejudiciu moral.

Solicită constatarea încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil

a cauzei civile la cererea sa de chemare în judecată împotriva Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM cu privire la

contestarea în parte a actului administrativ și încasarea din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției a sumei de 20000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 18 februarie 2016

acțiunea a fost admisă parțial, a fost constatată încălcarea termenului rezonabil de

examinare a cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui Roman Doroftei

împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM

cu privire la contestarea în parte a actului administrativ și a fost încasată din

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Roman

Doroftei suma de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost

respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016 a fost admis apelul

declarat de către Ministerul Justiției, casată parțial hotărârea primei instanțe și

emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă. În rest hotărârea

primei instanțe a fost menținută.

La data de 18 iulie 2016, Roman Doroftei a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței

de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală,

deoarece instanța de apel a încălcat normele de drept procedural și, anume, a

examinat cauza în lipsa sa, fără a executa procedura legală de citare reglementată

de art. art. 100-108 CPC.

Menționează că, instanța de apel a emis o decizie a cărei motivare

contravine dispozitivului acesteia.

2

Relevă că, instanța de apel nu a constatat și determinat cu certitudine

circumstanțele importante ale cauzei, nu a verificat minuțios temeinicia acțiunii și

legalitatea raporturilor juridice care au importanță pentru soluționarea cauzei.

Susține că, problema supusă soluționării urma a fi abordată și prin prisma

practicii constante a CEDO și cea a Curții Supreme de Justiție. Or, decizia recurată

contravine totalmente jurisprudenței naționale și europene.

Afirmă că, instanța de apel a încălcat normele de drept material și, anume,

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea,

precum și a apreciat arbitrar și tendențios înscrisurile.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul

din 3 judecători prin încheierea din 05 octombrie 2016 a considerat recursul

admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Roman Doroftei a

solicitat constatarea încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil a

cauzei civile la cererea sa de chemare în judecată împotriva Comisiei de licențiere

a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM cu privire la contestarea în parte

a actului administrativ și încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției a sumei de 20000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, constatând încălcarea termenului

rezonabil de examinare a cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui

Roman Doroftei împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii

Avocaților din RM cu privire la contestarea în parte a actului administrativ și

încasând din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui

Roman Doroftei suma de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, în rest respingând

acțiunea.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de

către Ministerul Justiției, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând parțial

hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respins

acțiunea, în rest menținând hotărârea primei instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții de

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că,

soluția dată de către instanța de apel este greșită.

În conformitate cu art. 4 CPC, sarcinile procedurii civile constau în

judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate

sau contestate, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și

3

juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice și ale altor persoane care sunt

subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă și ale altor raporturi

juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale societății, în consolidarea

legalității și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.

În conformitate cu art. 192 alin. (1) CPC, pricinile civile se judecă în prima

instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinarea a termenului rezonabil sunt:

complexitatea pricinii, comportamentul participanților la proces, conduita instanței

judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat.

Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanță.

Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o

cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și

repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de

prezenta Lege și de legislația procesuală civilă. Repararea prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în

care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a

depus cererea de reparare a prejudiciului.

Totodată, Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, în art. 6 § 1, statuiază că, orice persoană are dreptul de

a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către

un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Cerința Convenției trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în

considerare durata procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului,

comportamentul autorităților competente și al părților, dificultatea dezbaterilor,

aglomerarea rolului instanței și exercitarea căilor de atac.

Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înlăturarea

incertitudinii în care se găsesc părțile prin restabilirea, cît mai curînd posibil, a

drepturilor încălcate și prin reinstaurarea legalității, care trebuie să guverneze toate

raporturile juridice într-un stat de drept, ceea ce constituie o garanție a unui proces

echitabil.

Articolul 4 alin. (2) și (3) din Legea menționată prevede că, instanța de

judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală, autoritatea

implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea

responsabilă de executarea hotărârii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un

raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz,

dosarul sau o copie de pe dosar.

Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în

scris și va conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului

autorității implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale

reprezentantului autorității responsabile de executarea hotărârii judecătorești; date

4

despre acțiunile procesuale întreprinse, termenele de realizare și motivarea

acestora; date despre acțiunile procesuale întreprinse în vederea accelerării

procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea termenului

rezonabil.

Din materialele dosarului și, anume, din raportul, anexat la materialele

dosarului (f. d. 31, 32), rezultă că, la data de 15 ianuarie 2014, Roman Doroftei a

depus în Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din

RM, prin care a solicitat anularea pct.1.1 nr. 6 al hotărârii nr. 17 din 11 decembrie

2013, prin care s-a dispus de a nu-l admite în profesia de avocat.

Conform fișei de repartizare a dosarului, cauza civilă a fost repartizată în

mod automat judecătorului Steliana Iorgov.

La data de 24 ianuarie 2014, a fost emisă încheierea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău, prin care cauza a fost acceptată spre examinare, a fost obligat

pârâtul să prezinte actul administrativ contestat și documentația, care a stat la baza

emiterii acestuia, la prima zi de înfățișare, fiind avertizat de posibilitatea aplicării

unei amenzi în mărime de pînă la 10 salarii minime pentru fiecare zi de întârziere

pentru neîndeplinirea cerințelor instanței și a fost numită ședința de judecată

pentru data de 05 februarie 2014, ora 15.30.

La data de 04 februarie 2014, reprezentantul Comisiei de licențiere a

Uniunii Avocaților din RM, avocatul Tudor Coadă a solicitat amânarea ședinței de

judecată, invocând starea de sănătate.

La data de 05 februarie 2014, Roman Doroftei a depus o cerere de

concretizare a cerințelor sale, iar cauza a fost amânată pentru data de 03 martie

2014.

La data de 03 martie 2014, Roman Doroftei a înaintat instanței de judecată

un demers, prin care a solicitat reclamarea probelor, iar demersul a fost admis și a

fost amânată ședința de judecată pentru data de 08 aprilie 2014.

Ședința de judecată din 08 aprilie 2014 nu a avut loc, deoarece judecătorul

s-a aflat la seminar în incinta Institutului Național al Justiției.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, după data de 08 aprilie

2014 au mai avut loc două ședințe de judecată: 14 aprilie 2014 și 12 mai 2014

(f.d.41, 43).

La data de 22 mai 2014, a fost emisă hotărârea Judecătoriei Rîșcani

mun.Chișinău, prin care acțiunea a fost admisă.

La data de 19 iunie 2014, Comisia de licențiere a Uniunii Avocaților din

RM a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la data de 02 august

2014, cauza a fost repartizată spre examinare în ordine de apel judecătorului Eugen

Clim.

Părțile au fost citate pentru a se prezenta la ședința de judecată la Curtea de

Apel Chișinău la data de 29 octombrie 2014.

Ședința de judecată din 29 octombrie 2014 a fost amânată la cererea

reprezentantului Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților din RM, avocatul

Tudor Coadă pentru data de 10 decembrie 2014.

5

În cadrul ședinței de judecată din 10 decembrie 2014 completul de

judecată, după retragerea în camera de deliberare, a dispus reluarea procesului de

judecată, iar examinarea cauzei a fost amânată pentru data de 28 ianuarie 2015.

Ședința de judecată din 28 ianuarie 2015 a fost amânată la solicitarea

reclamantului Doroftei Roman din motivul necesității încheierii unui contract de

asistență juridică cu un avocat pentru a-i reprezenta interesele pentru data de 11

februarie 2015.

În ședința de judecată din 11 februarie 2015 nu s-a prezentat reprezentantul

Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților din RM, avocatul Tudor Coadă, motiv

pentru care ședința de judecată a fost amânată pentru data de 18 februarie 2015.

Prin cererea din 17 februarie 2015 reprezentantul pârâtei, avocatul Tudor

Coadă a solicitat amânarea ședinței de judecată pe motivul implicării într-un alt

proces, iar reclamantul Roman Doroftei a depus cerere de amânare pe motivul

aflării în concediu medical, astfel, ședința de judecată a fost amânată pentru data

de 18 martie 2015.

Prin încheierea Președintelui Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2015 a

fost dispusă examinarea cauzelor civile fixate în această zi într-un alt complet de

judecată pe motivul aflării judecătorului Mihail Ciugureanu în concediu medical,

iar a judecătorului Nina Vascan în concediu de odihnă anual.

În ședința de judecată din 18 martie 2015 instanța de judecată a dispus

amânarea ședinței de judecată pentru data de 22 aprilie 2015 pe motiv că,

examinarea cauzei în fond a început în completul de judecată, format din

judecătorii Mihail Ciugureanu, Eugeniu Clim și Boris Bîrca, iar judecătorul Mihail

Ciugureanu se află în concediu medical.

La data de 22 aprilie 2015 a fost pronunțată decizia Curții de Apel

Chișinău a fost admis apelul declarat de către Comisia de licențiere a Uniunii

Avocaților din RM, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 22 iulie 2015, Roman Doroftei a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 septembrie 2015 recursul

declarat de către Roman Doroftei a fost declarat admisibil, cu fixarea cauzei spre

examinare pentru data de 11 noiembrie 2015.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 noiembrie 2015 recursul

declarat de către Roman Doroftei a fost admis, au fost casate integral decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea constatării ca fiind susținută

proba verbală cu nr. 2 cu admiterea în profesia de avocat și obligarea Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM de a elibera actele de

rigoare în acest sens și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a

fost respinsă cerința lui Roman Doroftei cu privire la constatarea ca fiind susținută

proba verbală cu nr. 2 cu admiterea în profesia de avocat și obligarea Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM de a elibera actele de

rigoare în acest sens ca fiind neîntemeiată, iar în rest hotărârea primei instanțe a

fost menținută.

6

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță

corect a concluzionat că, cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui

Roman Doroftei împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea în parte a

actului administrativ s-a aflat spre examinare în perioada 15 ianuarie 2014-11

noiembrie 2015, respectiv, 01 an și 10 luni, fapt care constituie o încălcare a

dreptului lui Roman Doroftei la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Conform art. 5 alin. (1) din Legea privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, în

urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul

de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a

cheltuielilor de judecată.

La caz, se reține că, la aprecierea prejudiciului moral se ține cont de

caracterul individual al fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu criteriile de

apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexaminării, comportamentul

părților, precum și miza pentru reclamant.

Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în considerație

principiul general al echității și suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu

sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare. Sarcina probării

prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se apreciază

individual pentru fiecare caz, luându-se în considerație argumentele ambelor părți

în proces și excluzându-se excesiv și vădit exagerate.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, cererea de

chemare în judecată a lui Roman Doroftei împotriva Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat cu privire la contestarea actului administrativ, prin care s-a

dispus de a nu-l admite pe Roman Doroftei în profesia de avocat, cade sub

incidența art. 192 alin. (2) CPC, ceea ce presupune examinarea în mod prioritar și

urgent.

Conform art. 22 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000, judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată sau

respingerea acesteia în termen de 3 zile de la data depunerii, în condițiile Codului

de procedură civilă. În cazul punerii cererii pe rol, judecătorul dispune: înmânarea

copiei cererii de chemare în judecată și a copiilor actelor anexate la cerere

pârâtului; prezentarea de către pârât a actului administrativ contestat și a

documentației care a stat la baza emiterii acestuia, a înscrisurilor sau a altor date pe

care instanța le consideră necesare în judecarea pricinii; citarea părților pentru ziua

primei înfățișări, care trebuie fixată în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe

rol. Pârâtul este obligat să prezinte instanței documentele solicitate la prima zi de

înfățișare, în caz contrar i se aplică o amendă judiciară în mărime de pînă la 10

salarii minime pentru fiecare zi de întârziere nejustificată. Aplicarea amenzii

judiciare nu scutește pârâtul de obligația de a prezenta documentele solicitate.

7

Din prevederile legale menționate rezultă că, procesul judiciar, în

procedura contenciosului administrativ, urmează să se desfășoare cu celeritate.

Una din acțiunile obligatorii ce urmează a fi îndeplinite de către judecătorul

în gestiunea căruia se află cauza este de a efectua citarea părților pentru ziua

primei înfățișări, care trebuie fixată în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe

rol, conform art. 22 alin. (2) lit. c) din Legea contenciosului administrativ.

În speță, însă, s-a stabilit că, ședința de judecată a fost numită cu depășirea

termenului menționat.

Din punct de vedere a complexității, instanța de recurs consideră că,

această cauză nu a fost dificilă factologic sau juridic, nu necesita o muncă juridică

vastă, fiind una medie de complexitate, avînd în vedere subiecții în proces, obiectul

litigiului, materialul probator și cadrul legal în baza căruia urma a fi verificată

legalitatea actului administrativ contestat.

În ceea ce privește conduita părților și a autorităților naționale, instanța de

recurs notează că, judecarea cauzei a derulat cu mai multe omisiuni din partea

instanțelor de judecată, inclusiv multiplele amânări ale ședințelor de judecată ce au

avut loc și din cauza neprezentării participanților la proces, fapt ce a dus la

întârzieri nejustificate de judecare a cauzei.

Din materialele cauzei nu este clar care este motivul amânărilor ședințelor

de judecată din 14 aprilie 2014 și 12 mai 2014.

De asemenea, din materialele cauzei rezultă existența amânărilor ședințelor

de judecată ale instanței de apel, dar nu se poate deduce raționamentul amânărilor

efectuate.

Este de menționat că, cauza enunțată a fost repartizată spre examinare în

ordine de apel la data de 02 august 2014, iar decizia Curții de Apel Chișinău a fost

emisă la data de 22 aprilie 2015.

În atare circumstanțe, se atestă că, perioada de examinare a cererii de apel a

fost una excesivă.

La acest compartiment se mai remarcă și faptul că, deși la caz unele

amânări ale ședințelor de judecată se datorează și acțiunilor lui Roman Doroftei,

ultimul nu se poate considera responsabil pentru perioada îndelungată a examinării

cauzei, or, comportamentul acestuia a fost în limita drepturilor procedurale de care

se bucură părțile în proces, întru apărarea intereselor și drepturilor sale.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, ține în

primul rând de competența instanțelor naționale de a decide dacă urmează ori nu

să fie amânată judecarea cauzei, și instanțele pot face acest lucru, indiferent de

poziția oricărei părți participante la proceduri (cauza Deservire SRL versus

Moldova).

În ceea ce privește miza (interesul) pentru Roman Doroftei, se reține că,

profesând o perioadă de 18 luni profesia de avocat în calitate de avocat stagiar,

timp de 22 de luni acesta a fost împiedicat să-și continue activitatea, fiind, astfel,

privat de dreptul de a-și exercita profesia.

Ținând cont de circumstanțele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, prima

8

instanță just a hotărât în bază echitabilă acordarea recurentului Roman Doroftei a

sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea

primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Roman Doroftei.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016 și se menține

hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 18 februarie 2016 în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Roman Doroftei împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

judecătorul

Judecătorii Tamara Chișca-

Doneva

Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

9