2ra-2377/16 — repararea prejudiciului

prima instanță: E. Cojocari dosarul nr. 2ra- 2377/16

instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea cu răspundere limitată „International Multimodal Logistic”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere

limitată „International Multimodal Logistic” împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma

acțiunilor ilicite de către organul de urmărire penală și procuraturii,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „International

Multimodal Logistic” și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău din 22 decembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La data de 15 septembrie 2015, SRL „International Multimodal Logistic” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministrului Justiției al RM cu privire

la repararea prejudiciului material cauzat în urma acțiunilor ilicite de către organul de

urmărire penală și procuraturii.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, SRL „International Multimodal

Logistic”, acționînd în calitate de expeditor a organizat transportarea mărfii (tutun

fermentat) ce aparține SRL „Invest Capital Grupp” cu containerele nr. nr. MRKU

2282530, MSKU 1793645, MSKU 1555204, MSKU 9601693, MRKU 3871468,

MRKU 267428 din Brazilia în Republica Moldova, r-nul Camenca.

Menționează că, la data de 24 decembrie 2014, containerele cu marfa încărcată

pe mijloacele de transport cu numere de înmatriculare ANWW 999/ANAS 363, ANJJ

555/ANAC 575, BH 8062BX/BH9697 XX, BH7084CB/BH2059XT,

BH1461CT/BH6368 XO, BH2377AT/BH6049 XP au intrat în terminalul vamal

Chișinău nr.3029 pentru perfectarea documentelor și procedurilor vamale în vederea

importării mărfii ce aparține SRL „Invest Capital Grupp” și transportarea ei la

destinație.

Susține că, fără a perfecta acte de ridicare, DUP a Serviciului Vamal a dispus

reținerea mărfii împreună cu containerele și mijloacele de transport, iar după trei

săptămîni de reținere nejustificată, la data de 12 ianuarie 2015 a fost pus sechestru pe

tutunul fermentat, pe containere și mijloacele de transport, recunoscîndu-le în calitate

1

de corpuri delicte în cauza penală nr.2015869005, intentată de DUP a Serviciului

Vamal, în temeiul art.248 alin.(5) lit. b) și d) Cod penal, care nu era intentată la

momentul reținerii pretinselor corpuri delicte.

Mai susține că, în cadrul urmării penale a fost pus sub învinuire Formusatii

Serghei, fiind învinuit că în calitate de administrator al SRL „Invest Capital Grupp”

împreună cu alte persoane în curs de identificare, pe parcursul lunii decembrie 2014,

folosind documente false au organizat trecerea prin frontiera vamală a RM a șase

containere cu tutun.

Consideră că, aplicarea sechestrului asupra containerelor a fost contrară legii,

deoarece acestea erau în posesia SRL „International Multimodal Logistic”, dar nu a

persoanelor învinuite, neavînd nici o legătură cu infracțiunea încriminată lui Serghei

Formusatii.

Afirmă că, nefiind de acord cu aplicarea sechestrului asupra containerelor care

genera cheltuieli suplimentare și nejustificate în calitate de expeditori, a solicitat în

repetate rînduri Serviciului Vamal, Biroului Vamal, Procuraturii Generale,

Inspectoratului de Poliție Botanica și Procuraturii Botanica descărcarea tutunului din

containere și eliberarea acestora, însă a primit refuz.

Mai afirmă că, prin ordonanța din 27 ianuarie 2015, procurorul în Procuratura

Botanica mun. Chișinău, Victor Socol, a dispus eliberarea mijloacelor de transport cu

numere de înmatriculare ANWW 999/ANAS 363, ANJJ 555/ANAC 575, BH

8062BX/BH9697 XX, BH7084CB/BH2059XT, BH1461CT/BH6368 XO,

BH2377AT/BH6049 XP, însă în privința solicitației SRL „International Multimodal

Logistic” privind eliberarea containerelor, care era în situație similară, cererea a fost

respinsă, motivînd că containere au fost folosite la transportarea tutunului de la etapa

inițială și nu este stabilit proprietarul legal și că o careva solicitare de eliberare a

acestora de la reprezentanții companiei maritime „Maersk Line” nu a parvenit.

Reține că, nefiind de acord cu ordonanța procurorului Victor Socol din 27

ianuarie 2015, a contestat-o în partea refuzului eliberării containerelor, în temeiul

art.2991 Cod de procedură penală, s-a adresat cu plîngere procurorului Botanica, mun.

Chișinău solicitînd anularea parțială a ordonanței din 27 ianuarie 2015, în privința

respingerii cererii privind eliberarea containerelor și restituirea acestora SRL

„International Multimodal Logistic”, însă nu a primit nici un răspuns, fapt pentru care

a contestat acțiunile organului de urmărire penală și a Procuraturii Botanica mun.

Chișinău în instanța de judecată.

Afirmă că, prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 30 martie

2015, irevocabilă, a fost admisă cererea SRL „International Multimodal Logistic” și

declarată nulă ordonanța procurorului în Procuratura Botanica mun. Chișinău, Victor

Socol din 27 ianuarie 2015, în partea în care s-a refuzat restituirea către SRL

„International Multimodal Logistic” a șase containere și a fost dispusă restituirea

bunurilor solicitate.

Invocă că, prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 11 martie

2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2015, s-a dispus

scoaterea de sub sechestru și eliberarea tutunului și a containerelor.

Menționează că, în legătură cu acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

și a procuraturii, societatea a fost pusă în situația de a suporta cheltuieli suplimentare

legate de inactivitatea și staționarea containerelor în terminalul vamal, achitînd

2

companiei maritime „Maerks Line” 8 240 dolari SUA cu titlu de prejudiciu pentru

staționarea containerelor peste termenul de utilizare gratuită.

Totodată, susține că, la reținerea containerelor, organul de urmărire penală nu a

dispus păstrarea acestora în depozitul vamal sub supraveghere, dar le-a păstrat în

terminal vamal, gestionat de către SA „Lusmecon”, fapt ce a generat reclamantei

cheltuieli suplimentare legate de servicii terminal în sumă totală de 120 650 lei.

Solicită, încasarea din bugetul de stat al RM a compensației pentru repararea

prejudiciului material a sumelor de 8240 dolari SUA și 120 650 lei în legătură cu

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii și a sumei de

9 350 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 septembrie 2015 a

fost atras în proces Procuratura Generală a RM în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015 a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prima instanță a reținut că, pentru aplicabilitatea Legii nr.1545 din 25 februarie

1998, în fiecare caz în care se pretinde încasarea despăgubirilor materiale cauzate

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, urmează să existe și să fie întrunite cumulativ (minim o

condiție), atît circumstanțele prevăzute de art.6 dreptul la repararea prejudiciului, cît

și de art. 3 cazurile de reparare a prejudiciului material și moral. Astfel, prevederile

art. art. 6 și 3 ale Legii menționate nu pot fi aplicate separat. SRL „International

Multimodal Logistic” în cauza principală nu a fost suspusă urmăririi penale și nu a

fost subiectul în cadrul procesului penal, în privința acestuia nu a fost emisă vre-o

sentință de achitare sau vre-o ordonanță de scoatere de sub urmărire penală, astfel, nu

este în drept să pretindă repararea prejudiciului prin prisma Legii cu privire la modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016 a fost respins apelul

declarat de către SRL „International Multimodal Logistic” și a fost menținută

hotărîrea primei instanțe.

La data de 17 august 2016, SRL „International Multimodal Logistic” a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea apelului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri cu

privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărîrile instanțelor

inferioare, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost

elucidate pe deplin, au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material și

procedural, iar erorile comise au dus la soluționarea greșită a cauzei.

Susține că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în cererea de apel, fiind obligată să indice cu claritate argumentele pe care își

întemeiază decizia. Or, abținerea instanței de la furnizarea unui răspuns explicit,

constituie o încălcare a art. 6 § 1 CEDO, încălcări ce au dus la emiterea unei decizii

judecătorești neîntemeiate, ilegale, contrare prevederilor art. art. 239, 240, 241, și 373

CPC.

3

Prin referința depusă la data de 21 septembrie 2016, Procuratura Generală a RM

a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil și menținerea deciziei instanței de

apel și hotărîrii primei instanțe pe care le consideră legale și întemeiate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele

cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat copia deciziei contestate în adresa

recurentei la data de 10 iunie 2016 (f. d. 161), însă la materialele dosarului nu se

regăsește dovada recepționării acesteia de către ultima.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către SRL „International

Multimodal Logistic” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

Prin urmare, argumentul invocat în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanțele ierarhic inferioare, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către SRL „International Multimodal Logistic”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul SRL „International Multimodal Logistic” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul Societății cu răspundere limitată „International Multimodal Logistic”

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5