3ra-1566/16 — anularea ordinului de sancționare disciplinară, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată și încasarea cheltuielilor judiciare

Dosarul nr.3ra-1566/16

Instanța de fond: Judecătoria Centru mun. Chișinău – I. Țurcan

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț în pricina civilă la

acțiunea lui Alexandru Craveț împotriva Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne privind anularea ordinului de sancționare disciplinară

cu eliberarea din funcție, restabilirea în funcția anterioară deținută, încasarea

salariului pentru absența forțată de la muncă și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 28 iunie 2016,

C O N S T A T Ă:

Alexandru Craveț la data de 24 decembrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului

General al Poliției privind anularea ordinului de sancționare nr. 706 ef din 29

septembrie 2015, restabilirea în funcția deținută anterioară de ofițer de sector în

Inspectoratul de Poliție Florești, încasarea salariului pentru absența forțată nu mai

puțin decît salariul mediu în sumă de 4 646,05 lei și a cheltuielilor de judecată ( f.d.

4-7, 119).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că în baza contractului individual de

muncă nr. 12453 din 19 iunie 2015 a fost angajat în funcția de ofițer de sector în

cadrul Inspectoratului de Poliție Florești pe o perioadă nedeterminată.

În baza ordinului nr. 706 ef din 29 septembrie 2015 a fost sancționat disciplinar

pentru încălcarea prevederilor art. 24 alin. 4 și art. 28 alin. 1, lit. g) al Legii nr. 320

din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutului polițistului, pct. 6,

lit. a), i), j) și l) și pct. 23 ale Codului de etică și deontologie al polițistului, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006, prin acțiuni manifestate prin

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, neraportarea despre

comiterea infracțiunii sau contravenției celei mai apropiate subdiviziuni ale poliției.

Nefiind de acord cu ordinul de sancțonare disciplinară, la data de 28 octombrie

2015 a înaintat cerere prealabilă, solicitînd anularea ordinului.

În cadrul anchetei de serviciu a explicat, că la volanul automobilului s-a aflat

Gunchin Dumitru, care a comis un accident, prin tamponarea în peretele clădirii SA

1

„Servicii comunale” Florești, iar pe motiv că acesta din urmă s-a speriat, reclamantul

s-a urcat la volanul automobilului pentru al deplasa puțin în spate cu scopul de a nu

se prăbuși păretele peste automobil.

Reclamantul menționează, că potrivi legislației în vigoare contractul individual

de muncă poate înceta pentru încălcarea sistematică a disciplinei muncii sau pentru

comiterea unei încălcări grave. În timpul activității în cadrul organelor de poliție nu a

avut nici o sancțiune disciplinară și nu a comis nici o încălcare gravă. Prin urmare nu

există temei legal de încetare a contractului individual de muncă.

De asemenea nici faptul pornirii urmării penale în privința sa nu constituie temei

de eliberare din funcție, potrivit art. 55 alin. 9 al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012

cu privire la activitatea Poliției și statutului polițistului, în cazul în care împotriva

polițistului este pornită urmărirea penală, sau este pus sub învinuire, are loc

suspendarea provizorie din funcție.

În opinia reclamantului ordinul nr. 706 ef din 29 septembrie 2015 urmează a fi

anulat, ori acesta este emis contrar prevederilor legale și lipsește motivul legal de

concediere.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din data de 23 martie 2016 s-a

respins ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Craveț privind

anularea ordinului nr. 706 ef din 29 septembrie 2015 privind eliberarea din funcție,

restabilirea în funcția anterioară deținută, încasarea salariului pentru absența forțată

de la serviciu și cheltuielilor de judecată ( f.d. 148).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la data de 07 aprilie 2016 avocatul

Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț a depus apel, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărîrii contestate cu emiterea unei hotărîri noi, prin care

cererea de chemare în judecată să fie admisă integral ( f.d. 151).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 28 iunie 2016 s-a respins apelul

declarat ca fiind neîntemeiat, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău ( f.d. 185).

În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că Alexandru Craveț s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

privind contestarea ordinului de sancționare disciplinară nr. 706 ef din 29 septembrie

2015, prin care s-a dispus concedierea acestuia. Cu ordinul de sanționare Alexandru

Craveț a făcut cunoștință la data de 30 septembrie 2015.

Instanța de apel a menționată, că actele de numire, transferare, detașare sau

eliberare din funcție inclusiv de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința

funcționarilor publici, a funcționarului cu statut special, inclusiv a militarilor, a

persoanelor cu statut militar se contestă direct în instanța de contencios administrativ,

în termen de 30 zile de la data comunicării ordinului contestat, nefiind obligatorie

procedura prealabilă de soluționare a litigiului.

La caz, Alexandru Craveț a făcut cunoștință cu ordinul cu privire la sancționare

nr. 706 ef din 29 septembrie 2015 la data de 30 septembrie 2015, dar a înaintat cerere

de chemare în judecată la data de 24 decembrie 2015, depășind termenul de

prescripție.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 01 septembrie 2016

avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț a contestat-o cu recurs,

2

solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei

instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare ( f.d. 194-200).

În motivarea recursului recurentul a indiciat, că decizia instanței de apel este

nemotivată, normele de drept material au fost încălcare și aplicate eronat, nefiind

aplicată legea care urma să fie aplicată.

La data de 18 octombrie 2016 avocatul Angela Bostan în interesele lui

Alexandru Craveț a depus supliment la recurs, indicînd un temei suplimentar de

casare a deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu remiterea cauzei la

rejudecare și anume violarea art. 6 al Convenție Europene pentru Drepturile Omului

și Convenției Internaționale a Muncii nr. 158 din 22 iunie 1982. În motivarea

suplimentului la recurs a indicat aceleași argumente expuse în recurs, subliniind

faptul că reclamantul Alexandru Craveț activînd în cadrul organelor de poliției și

fiind concediat ilegal nu se supune reglementărilor Legii contenciosului administrativ

nr. 793 –XIV din 10 februarie 2000, ci reglementărilor Codului Muncii. Astfel,

termenul de înaintare a acțiunii este de 3 luni de la data cînd salariatul a aflat sau

trebuia să afle despre încălcarea dreptului său, conform prevederilor art. 355 alin 1,

lit. a) Codul Muncii.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

28 iunie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 01 iulie

2016, confirmarea despre recepționarea acesteia lipsește.

În aceste circumstanțe, recursul depus la 01 septembrie 2016 se consideră a fi

depus în termen.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către avocatul Angela

Bostan în interesele lui Alexandru Craveț este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul

indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,

fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele judecătorești

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

verificarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

3

problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al.

3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul

declarat de către avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către avocatul Angela Bostan în interesele lui

Alexandru Craveț inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Angela Bostan în

interesele lui Alexandru Craveț împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28

iunie 2016 în pricina civilă la acțiunea lui Alexandru Craveț împotriva Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea ordinului de

sancționare disciplinară cu eliberarea din funcție, restabilirea în funcția anterioară

deținută, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4