3ra-1566/16 — anularea ordinului de sancționare disciplinară, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată și încasarea cheltuielilor judiciare

Dosarul nr.3ra-1566/16 Instanța de fond: Judecătoria Centru mun. Chișinău – I. Țurcan Instanța de apel: CA Chișinău – N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Î N C H E I E R E 19 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Svetlana Filincova, judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț în pricina civilă la acțiunea lui Alexandru Craveț împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea ordinului de sancționare disciplinară cu eliberarea din funcție, restabilirea în funcția anterioară deținută, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 28 iunie 2016, C O N S T A T Ă: Alexandru Craveț la data de 24 decembrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea ordinului de sancționare nr. 706 ef din 29 septembrie 2015, restabilirea în funcția deținută anterioară de ofițer de sector în Inspectoratul de Poliție Florești, încasarea salariului pentru absența forțată nu mai puțin decît salariul mediu în sumă de 4 646,05 lei și a cheltuielilor de judecată ( f.d.

4-7, 119). În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că în baza contractului individual de muncă nr. 12453 din 19 iunie 2015 a fost angajat în funcția de ofițer de sector în cadrul Inspectoratului de Poliție Florești pe o perioadă nedeterminată. În baza ordinului nr. 706 ef din 29 septembrie 2015 a fost sancționat disciplinar pentru încălcarea prevederilor art. 24 alin. 4 și art. 28 alin. 1, lit. g) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutului polițistului, pct. 6, lit. a), i), j) și l) și pct. 23 ale Codului de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006, prin acțiuni manifestate prin conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, neraportarea despre comiterea infracțiunii sau contravenției celei mai apropiate subdiviziuni ale poliției.

Nefiind de acord cu ordinul de sancțonare disciplinară, la data de 28 octombrie 2015 a înaintat cerere prealabilă, solicitînd anularea ordinului. În cadrul anchetei de serviciu a explicat, că la volanul automobilului s-a aflat Gunchin Dumitru, care a comis un accident, prin tamponarea în peretele clădirii SA 1 „Servicii comunale” Florești, iar pe motiv că acesta din urmă s-a speriat, reclamantul s-a urcat la volanul automobilului pentru al deplasa puțin în spate cu scopul de a nu se prăbuși păretele peste automobil. Reclamantul menționează, că potrivi legislației în vigoare contractul individual de muncă poate înceta pentru încălcarea sistematică a disciplinei muncii sau pentru comiterea unei încălcări grave.

În timpul activității în cadrul organelor de poliție nu a avut nici o sancțiune disciplinară și nu a comis nici o încălcare gravă. Prin urmare nu există temei legal de încetare a contractului individual de muncă. De asemenea nici faptul pornirii urmării penale în privința sa nu constituie temei de eliberare din funcție, potrivit art. 55 alin. 9 al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutului polițistului, în cazul în care împotriva polițistului este pornită urmărirea penală, sau este pus sub învinuire, are loc suspendarea provizorie din funcție. În opinia reclamantului ordinul nr. 706 ef din 29 septembrie 2015 urmează a fi anulat, ori acesta este emis contrar prevederilor legale și lipsește motivul legal de concediere.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din data de 23 martie 2016 s-a respins ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Craveț privind anularea ordinului nr. 706 ef din 29 septembrie 2015 privind eliberarea din funcție, restabilirea în funcția anterioară deținută, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și cheltuielilor de judecată ( f.d. 148). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la data de 07 aprilie 2016 avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț a depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii contestate cu emiterea unei hotărîri noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral ( f.d.

151). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 28 iunie 2016 s-a respins apelul declarat ca fiind neîntemeiat, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău ( f.d. 185). În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că Alexandru Craveț s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ privind contestarea ordinului de sancționare disciplinară nr. 706 ef din 29 septembrie 2015, prin care s-a dispus concedierea acestuia.

Cu ordinul de sanționare Alexandru Craveț a făcut cunoștință la data de 30 septembrie 2015. Instanța de apel a menționată, că actele de numire, transferare, detașare sau eliberare din funcție inclusiv de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința funcționarilor publici, a funcționarului cu statut special, inclusiv a militarilor, a persoanelor cu statut militar se contestă direct în instanța de contencios administrativ, în termen de 30 zile de la data comunicării ordinului contestat, nefiind obligatorie procedura prealabilă de soluționare a litigiului. La caz, Alexandru Craveț a făcut cunoștință cu ordinul cu privire la sancționare nr. 706 ef din 29 septembrie 2015 la data de 30 septembrie 2015, dar a înaintat cerere de chemare în judecată la data de 24 decembrie 2015, depășind termenul de prescripție.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 01 septembrie 2016 avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț a contestat-o cu recurs, 2 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare ( f.d. 194-200). În motivarea recursului recurentul a indiciat, că decizia instanței de apel este nemotivată, normele de drept material au fost încălcare și aplicate eronat, nefiind aplicată legea care urma să fie aplicată.

La data de 18 octombrie 2016 avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț a depus supliment la recurs, indicînd un temei suplimentar de casare a deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare și anume violarea art. 6 al Convenție Europene pentru Drepturile Omului și Convenției Internaționale a Muncii nr. 158 din 22 iunie 1982. În motivarea suplimentului la recurs a indicat aceleași argumente expuse în recurs, subliniind faptul că reclamantul Alexandru Craveț activînd în cadrul organelor de poliției și fiind concediat ilegal nu se supune reglementărilor Legii contenciosului administrativ nr. 793 –XIV din 10 februarie 2000, ci reglementărilor Codului Muncii.

Astfel, termenul de înaintare a acțiunii este de 3 luni de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său, conform prevederilor art. 355 alin 1, lit. a) Codul Muncii. În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 28 iunie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 01 iulie 2016, confirmarea despre recepționarea acesteia lipsește. În aceste circumstanțe, recursul depus la 01 septembrie 2016 se consideră a fi depus în termen.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele judecătorești primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la verificarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra 3 problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al.

4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Angela Bostan în interesele lui Alexandru Craveț împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 în pricina civilă la acțiunea lui Alexandru Craveț împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea ordinului de sancționare disciplinară cu eliberarea din funcție, restabilirea în funcția anterioară deținută, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Svetlana Filincova judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas 4