2ra-2435/16 — incasarea prejudiciului material

Dosarul nr.2ra-2435/16 Instanța de fond: Judecătoria Soroca – D. Gherman Instanța de apel: CA Bălți – E. Ababei, A. Garbuz, G. Polivenco Î N C H E I E R E 19 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componentă: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Tașnic Marcel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Tașnic Marcel împotriva Inspectoratului de Poliție Soroca al Inspectoratului General al Poliției privind încasarea prejudiciului material cauzat în urma reținerii carnetului de muncă, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2016, C O N S T A T Ă: La 27 aprilie 2015 Tașnic Marcel s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Inspectoratului de Poliție Soroca al Inspectoratului General al Poliției, solicitînd repararea prejudiciului material în rezultatul privării ilegale de posibilitatea de a munci și a reținerii carnetului de muncă.

(f.d.1-4) În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în anul 1997 a fost angajat în funcție de inspector pentru patrularea rutieră la CRP Soroca, în baza contractului individual de muncă. În anul 1999 a depus cerere de demisie. Prin ordinul nr. 33 din 02.12.1999 în conformitate cu art. 88/5 a fost eliberat din Poliție cu trecerea în rezerva Forțelor Armate, începînd cu data de 04.10.1999. La încetarea contractului individual de muncă angajatorul nu i-a eliberat carnetul de muncă. Ulterior, s-a adresat verbal de nenumărate ori către pîrît de a-i elibera carnetul de muncă, dar de fiecare dată a fost ignorant.

Tașnic Marcel s-a adresat cu cerere în scris către Inspectoratul de Poliție Soroca, solicitînd să-i fie eliberat carnetul de muncă, copii din registrul de evidență a carnetelor de muncă și copii din registrul de evidență a corespondenței de ieșire, a înștiințărilor privind prezentarea reclamantului la Inspectoratul de Poliție Soroca 1 pentru a prelua carnetul de muncă, copia ordinului privind eliberarea lui din funcția de inspector și copia cererii privind eliberarea din funcție.

La 06 martie 2015 a primit răspunsul Inspectoratului de Poliție Soroca din 02.03.2015 cu nr. 3448, prin care a fost informat că copia din registrul de evidență a carnetelor de muncă nu-i poate fi remisă, din motiv că în arhiva Inspectoratului de Poliție Soroca nu poate fi găsit registrul respectiv, copia din registrul de evidență a corespondenței de întrare-ieșire nu poate fi remisă în adresa lui, pe motivul că conform indicatorului documentelor și al termenului de păstrare a acestora, aprobat prin actele departamentale, registrul respectiv a fost distrus, termenul de păstrare al acestuia fiind de 5 ani. Astfel, i-a fost expediată doar copia cererii despre demisie din data de 04.10.1999 și copia ordinului nr. 33 din 02.12.1999.

Tașnic Marcel a solicitat, în baza prevederilor art. 330 Codul muncii, obligarea pîrîtului - angajatorul de a-i repara prejudiciul material cauzat ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, prin reținerea carnetului de muncă cu compensarea salariului pe care nu l-a primit începînd cu data de 04.09.1999 și pînă în prezent. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 09 februarie 2016 cererea de chemare în judecată depusă de Tașnic Marcel împotriva Inspectoratului de Poliție Soroca al Inspectoratului General al Poliției privind încasarea prejudiciului material cauzat în urma reținerii carnetului de muncă, s-a considerat depusă tardiv. (f.d. 83, 87-89) Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 05 martie 2016 Tașnic Marcel a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

(f.d. 85, 107-108) Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2016 s-a admis apelul declarat de către Tașnic Marcel, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 09 februarie 2016, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Tașnic Marcel către Inspectoratul de Poliție Soroca al Inspectoratului General al Poliției privind încasarea prejudiciului material cauzat în urma reținerii carnetului de muncă s-a respins ca fiind tardivă. (f.d. 120-123) În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că Tașnic Marcel la 04.10.1999 a depus o cerere la Inspectoratul de Poliția Soroca cu privire la eliberarea din Poliție din proprie inițiativă. Prin ordinul nr. 33 ef din 02 decembrie 1999 a fost admisă cererea de demisie cu trecerea în rezerva Forțelor Armate.

Reieșind din prevederile art. 267 alin. (1), art. 271, art. 272 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a ajuns la concluzia că Tașnic Marcel a omis termenul de prescripție la înaintarea acțiunii în cauză. Or, dreptul la acțiune a reclamantului a apărut la data de 02.12.1999, atunci cînd prin ordinul nr. 33 ef din 02.12.1999 a Inspectoratului de Poliție Soroca, plutornierul major de poliție Tașnic Marcel a fost concediat din Poliție și trecut în rezerva Forțelor Armate. Astfel, la acel moment Tașnic Marcel a cunoscut cu certitudine despre faptul că a fost concediat și urma să solicite eliberarea carnetului de muncă, însă a înaintat cererea de chemare în judecat la 27.04.2015.

2 Totodată, instanța de apel a constatat că în speța dată prescripția extinctivă nu s-a întrerupt, or, la depunerea cererii de chemare în judecată Tașnic Marcel, știind cu certitudine că a încălcat termenul general în interiorul căreia poate să se adrese în instanța de judecată pentru apărarea dreptului încălcat, art. 355 alin. 1) lit. a) și b) Codul muncii, nu a solicitat instanței repunerea în termen a acesteia. Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 15 august 2016, Tașnic Marcel, a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii, invocînd că argumentele și probele prezentate în instanță demonstrează vinovăția pîrîtului.(f.d.

128-129) Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 12 iulie 2016, a fost expediată în adresa recurentului Tașnic Marcel la 25.07.2016 și recepționată de ultimul la 28.07.2016, fapt confirmat prin avizul de recepție. (f. d. 124, 126) În condițiile descrise instanța de recurs consideră că cererea de recurs din 15 august 2016 este depusă în termen. Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de către Tașnic Marcel nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În speță, Colegiul menționează că recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele de drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificând-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii 3 sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În legătură cu cele constatate, examinând argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Tașnic Marcel împotriva deciziei instanței de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tașnic Marcel împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tașnic Marcel împotriva Inspectoratului de Poliție Soroca al Inspectoratului General al Poliției privind încasarea prejudiciului material cauzat în urma reținerii carnetului de muncă. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas 4