2ra-2013/16 — incasarea datoriei

2ra-2013/16 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-2013/16

Prima instanță: judecătoria Bălți (jud. S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. T. Duca, St. Procopciuc, E. Grumeza)

DECIZIE

12 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Vladimir Capcelea împotriva deciziei din 11

mai 2016 a Curții de Apel Bălți,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea Mixtă „Incaso” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui

Vladimir Capcelea cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a

cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La data de 17 noiembrie 2015, avocatul Natalia Covaliov, în interesele ÎM

„Incaso” SRL, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir

Capcelea solicitînd încasarea datoriei în mărime de 826, 40 lei, a dobînzii de

întîrziere în mărime de 98,75 lei și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de

stat în mărime de 270 lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 800

lei.

În motivarea acțiunii s-a invocat că Consiliul Municipal Bălți a emis Decizia

nr.4/4 din 19 iunie 2008 „privind aprobarea tarifelor pentru evacuarea deșeurilor”,

iar conform pct. 1 a fost stabilit tariful pentru o persoană de 6,40 lei pentru cei care

locuiesc în fondul locativ amenajat și 11,40 lei pentru cei ce locuiesc în casele

individuale.

Menționează că, Primăria mun. Bălți ca gestionar a dispus și investit SRL

„Terra Salubritate”, conform contractului nr.2 din 21 septembrie 2012 ca operator

pentru prestarea serviciilor de salubritate ce constau în evacuarea deșeurilor

menajere de pe teritoriul mun. Bălți.

Susține că, operatorul a prestat în mod continuu cantitativ și calitativ

serviciile publice de evacuare a deșeurilor tuturor beneficiarilor/utilizatorilor de pe

teritoriul municipiului Bălți, inclusiv și lui Capcelea Vladimir Pavel, la adresa

mun.Bălți, str. Paladii, nr. 50, atribuindu-i cont personal pentru serviciile de

salubritate prestate la această adresă.

1

Indică că, operatorul lunar a expediat în adresa pîrîtului avizele de plată în

care se indică tariful lunar al costului serviciilor prestate de operator și datoria

acumulată pentru perioada anterioară. Rezultînd din datele înregistrate în Actul

calculării serviciilor de evacuare a deșeurilor la contul lui Vladimir Capcelea la

rubrica „Plătit” este vizibil că pîrîtul nu a achitat pentru serviciile prestate,

acumulînd astfel o datorie în sumă 826,40 lei.

Declară că, s-a intenționat recuperarea datoriei pe cale amiabilă prin

intermediul apelurilor efectuate și notificărilor expediate, care însă, au fost ignorate

de pîrît.

În luna august 2014, ÎM „Incaso” SRL a remis pîrîtului o reclamație prin care

a fost informat că în caz de neachitare a datoriei va fi acționat în judecată întru

încasarea datoriei, suplimentar și a cheltuielilor de judecată, care ar putea duce la

sporirea sumei datorate.

Prin hotărîrea din 18 decembrie 2015 a Judecătoriei Bălți s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de ÎM „Incaso” SRL împotriva lui Vladimir Capcelea

cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile de salubrizare prestate de SRL „Terra

Salubritate”.

Prin decizia din 11 mai 2016 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat

de ÎM „Incaso” SRL și s-a casat hotărîrea din 18 decembrie 2015 a Judecătoriei Bălți

și s-a pronunțat o nouă hotărîre prin care s-a încasat din contul lui Vladimir Capcelea

în beneficiul ÎM „Incaso” SRL datoria în mărime de 826,40 lei, dobînda de întîrziere

și cheltuielile de judecată în mărime de 1272, 50 lei.

La data de 30 iunie 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.108),

Vladimir Capcelea a declarat recurs împotriva deciziei din 24 martie 2016 a Curții

de Apel Chișinău solicitînd casarea acesteia cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În susținerea recursului s-a invocat că prin hotărîrea Judecătoriei Bălți de la 18

decembrie 2015 pronunțată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de către ÎM „Incaso” SRL către de Capcelea Vladimir privind încasarea încasarea

datoriei acțiunea a fost respinsă.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel eronat a concluzionat

precum că plata pentru serviciile de salubrizare urmează a fi încasată în temeiul

Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,

comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și

condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002,

în pofida faptului că acestea nu au fost prestate.

Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că în caz de prestare a

serviciilor publice de gospodărie comunală, indiferent de faptul a fost sau nu încheiat

contract în acest sens, consumatorii urmează să achite serviciul prestat.

Remarcă că, rezultînd din prevederile art. art. 512 alin.(1), 513 alin.(1), 514

Cod civil, în virtutea raportului obligațional creditorul este în drept să pretindă de la

debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute, însă, în cazul

său nu a fost încheiat careva contracte cu SRL „Salubrity Solution”.

Opinează că, în atare circumstanțe nu exista vreun temei de a solicita încasarea

vreunei plăți. Furnizorul pretinde plata pentru unele servicii neprestate, deoarece

urmează a fi confirmat faptul prestării acestora. Or, conform Legii privind protecția

2

consumatorului, obligația de a dovedi faptului prestării serviciului o are furnizorul,

iar consumatorul este în drept să ceară dovada de prestare a acestui serviciu.

Relevă că, în contextul prevederilor art. art. 970, 971 Cod civil există o

consecutivitate la recepționarea și plata în cazul contractului de prestări servicii. Iar,

la caz invocă că probă privind imposibilitatea de a presta servicii de salubrizare ,

precum și inexistența colectării deșeurilor servește certificatul eliberat vecinului său-

Eduard Cebanu, domiciliat pe str. Paladii, nr. 56, mun. Bălți de ÎM” Gospodăria

Specializată Auto” prin care se confirmă refuzul furnizorului de a încheia contract

de prestări servicii din motivul inexistenței accesului din stradă.

Indică că, o altă probă servește și adresarea Primăriei mun. Bălți către SRL

„Salubrity Solutions” nr. Col- 889/3 din 26 mai 2016, conform căreia se confirmă

existența cererii colective formulate de locuitorii str. Paladii, mun. Bălți privind

problema colectării deșeurilor și lipsa tomberoanelor de colectare pe strada dată. La

fel, menționează că probă și cererea colectivă adresată de locuitorii str. Paladii, mun.

Bălți către SRL „Salubrity Solutions” nr. 06/577 de la 16 mai 2016 privind

solicitarea prestării serviciilor în modul corespunzător.

Susține că, sunt dubioase și neclare sumele indicate în reclamațiile și nota

contabilă expediate de ÎM „Incaso” SRL în adresa sa, deoarece în reclamația din 11

martie 2015 se solicită achitarea sumei în mărime de 1296,11 lei, formată din suma

datoriei de 826,40 lei, penalitatea de întîrziere în mărime de 69,71 lei și cheltuielile

de judecată în mărime de 400 lei.

Prin reclamația din 22 ianuarie 2016 se solicită achitarea sumei de 1003,35

lei, formată din datorie și penalitatea de întîrziere.

Prin reclamația din 06 mai 2016 se solicită achitarea sumei de 1044,95 lei,

care include suma datoriei și penalității de întîrziere. Însă, în nota contabilă din 06

mai 2016, prezentată de reprezentantul ÎM „Incaso” SRL în ședința de judecată în

instanța de apel, se indică suma de 876,95 lei, care ar fi existat la data de 11 iulie

2014.

Relevă că, aceste date contravin cu datele din Actul de predare- primire a

debitorilor nr. 1 conform contractului de cesiune nr. 32/8837 din 10 octombrie 2014,

care la poziția nr. 1403 suma datoriei sale este de 826,40 lei.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 11 mai 2016, iar Vladimir

Capcelea a declarat recurs la data de 30 iunie 2016, conform sigiliului oficiului

poștal (f.d.108), ceea ce denotă că recursul este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 28 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

3

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificînd legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Vladimir Capcelea și va casa decizia instanței de apel, cu menținerea

hotărîrii primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.

Conform art. 556 alin.(1), (2) Cod civil, o creanță transmisibilă și sesizabilă

poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. Din

momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în

drepturile ce decurg din creanță. Cesiunea creanței nu poate aduce atingere

drepturilor debitorului și nici nu poate face obligația acestuia mai oneroasă.

Colegiul precizează că, după cesiune, obligația debitorului nu poate deveni mai

oneroasă, adică nu se poate modifica cuantumul ei (fațetă a principiului libertății

contractuale, nimeni nu se poate vedea obligat în cadrul unui contract decât în

virtutea propriului consimțămînt) sau modifica condițiile sau termenele de

executare, întreg raportul obligațional rămânând neschimbat, mai puțin subiectul

activ

Conform art. 557 Cod civil, titularul unei creanțe o poate transmite, fără

consimțămîntul debitorului, unui terț dacă aceasta nu contravine esenței obligației,

înțelegerii dintre părți sau legii. Înțelegerea cu debitorul asupra inadmisibilității

cesiunii produce efecte doar atunci cînd acesta are un interes legitim în acest sens.

În conformitate cu art. 118 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea pricinii.

Fiind investită cu judecarea pricinii, instanța de fond corect a ajuns la

concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Incaso” SRL

împotriva lui Vladimir Capcelea cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile de

salubrizare prestate de SRL „Terra Salubritate”, or, din suportul probatoriu prezentat

4

în susținerea acțiunii, prestarea serviciilor de salubrizare la adresa de referință nu

este confirmată prin careva dovezi indubitabile.

În acest sens, Colegiul notează că din materialele pricinii rezultă că prin

decizia nr.4/4 din 19 iunie 2008 a Consiliului mun. Bălți a fost stabilit tariful la

serviciile de salubrizare în mărime de 6, 40 lei pentru o persoană, în cazul locuitorilor

fondului locativ amenajat și în mărime de 11, 40 lei, în cazul locuitorilor caselor

individuale (f.d.9).

Conform contractului de concesiune a serviciului de salubrizare a

municipiului Bălți nr. 2 din 21 septembrie 2012, Consiliul mun.Bălți ca concedent,

a predat și SRL „Terra Salubritate” ca concensionar, a primit în concesiune serviciul

public de salubrizare din raza municipiului Bălți (f.d.7-8).

Conform Acordului Adițional la contractul de concesiune a serviciului de

salubrizare a municipiului Bălți nr. 2 din 21 septembrie 2012, încheiat la data de 29

noiembrie 2013, a fost modificat pct. 4.10 din contract referitor la prevederea unor

procente de întîrziere (f.d.8 verso).

Conform contractului de cesiune a creanței nr. 17/16 august 2013 din 16

august 2013, încheiat între SRL „Terra Salubritate” ca cedent și ÎM „Incaso” SRL

ca cesionar, SRL „Terra Salubritate” a cedat ÎM „Incaso” SRL dreptul de creanță

împotriva debitorilor săi, aflate în faza prejudiciară, judiciară sau de executare

(f.d.13-20).

Conform actului privind achitările pentru serviciile de salubrizare (evacuarea

deșeurilor) prestate, la data de 01 octombrie 2014 datoria lui Vladimir Capcelea

constituia 826, 40 lei (f.d.12).

Colegiul relevă că conform actului de primire-predare a debitorilor nr.1

conform contractului de cesiune nr.32/8857, semnat de către ÎM „Incaso” SRL și

SRL „Terra Salubritate”, la data de 10 octombrie 2014 Capcelea Vladimir Pavel este

înregistrat cu o datorie în mărime de 826, 40 lei (f.d.22).

Prin somația nr. 1190911 din 17 octombrie 2014, Capcelea Vladimir Pavel

este informat de către ÎM „Incaso” SRL despre necesitatea achitării în termen de 15

zile a datoriei în mărime de 1241, 28 lei, formată din suma datoriei în mărime de

826, 40 lei, penalitatea în mărime de 14,88 lei, în temeiul art. art. 585, 619 Cod civil,

care se calculează zilnic pînă la achitarea datoriei și cheltuielile suportate în mărime

de 400 lei pentru neachitarea datoriei în termen, rezultînd din prevederile art. art.

1030-1052 Cod civil (f.d.25).

Din reclamația nr. 1433751292632 din 08 iunie 2015 rezultă că Capcelea

Vladimir Pavel este notificat de către ÎM „Incaso” SRL despre necesitatea achitării

în termen de 5 zile de la primirea notificării a datoriei în mărime de 1325,15 lei,

formată din suma datoriei în mărime de 826, 40 lei, penalitatea în mărime de 98, 45

lei și costurile/daunele, cauzate prin neachitarea datoriei, în mărime de 400 lei.

Concomitent, a fost notificat Vladimir Capcelea că în caz de neachitare a datoriei în

termenul stabilit, va fi obligat să achite o dobîndă de întîrziere pentru întreaga

perioada de cca 16% per an de la data formării datoriei, în temeiul art. art. 585, 619

Cod civil (f.d.26).

Conform borderoului de calcul, la data de 04 noiembrie 2015 a fost calculată

o dobîndă de întîrziere în mărime de 106,11 lei pentru neachitarea datoriei în termen

de către Vladimir Capcelea (f.d.28).

5

Astfel, prin cererea de chemare în judecată depusă la data de 17 noiembrie

2015, ÎM „Incaso” SRL, în baza contractului de cesiune a creanței nr. 17/16 august

2013 din 16 august 2013, încheiat între SRL „Terra Salubritate” și ÎM „Incaso” SRL,

pretinde încasarea de la Vladimir Capcelea a datoriei în mărime de 826,40 lei, a

dobînzii de întîrziere în mărime de 98,75 lei și a cheltuielilor de judecată constituite

din taxa de stat în mărime de 270 lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime

de 800 lei (f.d.2-6).

Or, rezultînd din prevederile art. 512 alin.(1) Cod civil, în virtutea raportului

obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei

prestații, iar debitorul este ținut să o execute.

Colegiul consideră irelevantă referința instanței de apel la prevederile art. 51

alin. (5) al Legii cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015 privind interzicerea

debranșării de la serviciile comunale și necomunale care constituie exigențele

minimale pentru locuințele stabilite, din care face parte evacuarea controlată a

reziduurilor menajere, or, la caz, nici nu a fost făcute careva acțiuni în vederea

asigurării condițiilor necesare pentru prestarea serviciului de evacuare a deșeurilor,

adică nu au fost amplasate tomberoane/containere pentru acumularea deșeurilor.

La acest capitol, Colegiul apreciază ca fiind relevantă constatarea instanței de

fond precum că servicii de salubrizare la adresa pîrîtului nu au fost prestate, ceea ce

se confirmă și prin răspunsul Primăriei Bălți nr. D-1837 din 11 decembrie 2015, din

care rezultă absența tomberoanelor de acumulare a deșeurilor pe segmentul de stradă

între numerele 30-58, în care se află și imobilul pîrîtului (f.d.44).

Concomitent, Colegiul remarcă că în acest sens locuitorii imobilelor de pe

segmentul de stradă menționat au adresat petiții administrației publice locale întru

soluționarea problemei referitor la lipsa tomberoanelor de acumulare a deșeurilor,

fapt specificat și în răspunsul Primăriei Bălți nr. D-1837 din 11 decembrie 2015

(f.d.44).

Prin urmare, Colegiul apreciază ca fiind corectă constatarea instanței de fond

precum că reclamantul nu a probat prestarea serviciilor de salubrizare, or, însăși lipsa

tomberoanelor de acumulare a deșeurilor la adresa de referință atestă suplimentar

necesitatea confirmării prestării serviciilor de salubrizare.

Tot aici, este de menționat că obligația părților de a dovedi circumstanțele

invocate rezultă și din prevederile art. 118 alin.(1) Cod de procedură civilă, normă

procedurală reiterată supra, or, în lipsa confirmării faptului prestării cărorva servicii,

nu se poate pretinde plata pentru prestarea acestora.

Colegiul consideră irelevantă referința instanței de apel la prevederile

Capitolului VI al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a

serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă, care ar stabili modul de reducere a plăților în cazul

nerespectării volumului, termenului, calității serviciilor prestate și precum că

prestarea calitativă a serviciului public se prezumă pînă la proba contrarie, în

condițiile cînd însăși prestarea serviciilor nu a fost confirmată de către furnizor și

nici de cesionar în cadrul ședinței de judecată. Iar recurentul Vladimir Capcelea a

prezentat suficiente probe care confirmă inacțiunea prestatorului de serviciu, adică

neprestarea serviciului pentru care se pretinde achitarea plății.

6

La acest capitol, Colegiul reține și faptul că prin certificatul eliberat de către ÎS

„Gospodăria Specializată Auto” lui Eduard Cebanu, locuitor al str. Paladii, 56, mun.

Chișinău, amplasat pe segmentul de stradă între numerele 30-58, se atestă că nu este

posibil de încheiat contracte pentru evacuarea deșeurilor menajere din lipsa scărilor

(f.d.101). Astfel, prezentul certificat indirect confirmă că însăși prestarea serviciilor

de salubrizare la adresa respectivă nu s-a efectuat.

Mai mult, Colegiul reiterează că locuitorii imobilelor amplasate pe segmentul

de stradă între numerele 30-58 au adresat petiții administrației publice locale întru

soluționarea problemei referitor la lipsa tomberoanelor de acumulare a deșeurilor,

fapt specificat și în răspunsul Primăriei Bălți nr. D-1837 din 11 decembrie 2015.

În atare circumstanțe, Colegiul conchide că instanța de apel eronat a

concluzionat asupra obligației lui Vladimir Capcelea la plata serviciilor pentru

transportul deșeurilor menajere, deoarece în lipsa tomberoanelor de acumulare este

imposibilă prestarea acestor servicii, or, la materialele pricinii lipsesc careva probe

care să ateste contrariul.

Concomitent Colegiul remarcă că, întru susținerea poziției sale, reclamantul ÎM

„Incaso” SRL a anexat actul privind achitările pentru serviciile de salubrizare

prestate, reclamații, notificări adresate pîrîtului referitor la obligația de plată a

serviciilor prestate de SRL „Terra Salubritate”, însă, nu anexează careva înscrisuri

care să ateste prestarea „de facto” a serviciilor de salubrizare.

Prin urmare, Colegiul precizează că prima instanță corect a concluzionat

asupra netemeiniciei acțiunii înaintate de către ÎM „Incaso” SRL împotriva lui

Vladimir Capcelea cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile de salubrizare

prestate de SRL „Terra Salubritate”, rezultînd din probele administrate la speță în

raport cu circumstanțele pricinii și normele de drept material aplicabile raportului

litigios.

Cu referire la argumentul recurentului precum că nu este încheiat contract de

prestare a serviciilor de salubrizare, Colegiul menționează că în caz de prestare a

serviciilor publice de gospodărie comunală în lipsa contractelor încheiate cu

consumatorii (proprietarii, chiriașii și locatarii apartamentelor, caselor individuale

de locuit, încăperilor locative în cămine și încăperilor nelocative), aceștia din urmă

sunt obligați să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite.

Această concluzie rezultă din prevederile exprese cuprinse în art. 25 alin. (5) al

Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24 octombrie 2002, în

care se stipulează că agenții economici care furnizează/prestează servicii de

gospodărie comunală fără contracte cu consumatorii, în caz de neachitare a sumelor

datorate, pot acționa conform prevederilor alin.(2)–(4), care prevăd acțiunile ce pot

fi întreprinse de către operator în privința consumatorilor care nu achită serviciile

prestate, inclusiv acționarea în judecată.

Prin urmare, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală,

indiferent de faptul a fost sau nu încheiat contract în acest sens, consumatorii

urmează să achite serviciile prestate. Or, lipsa unui contract scris nu scutește

consumatorul de obligația de a achita serviciul prestat.

Astfel, Colegiul consideră irelevant argumentul recurentului privind lipsa

unui contract încheiat de evacuare a deșeurilor.

7

Concomitent, Colegiul relevă că în cadrul judecării pricinii, instanța de

judecată a creat participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru

exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în

asigurarea părților dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al

Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului.

În circumstanțele de fapt și de drept menționate și avînd în vedere faptul că

instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material în raport cu

circumstanțele pricinii, iar hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea normelor de drept material și procedural, cu verificarea și

aprecierea probelor administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu

casarea deciziei contestate și menținerea în vigoare a hotărîrii primei instanțe.

În baza celor expuse, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), art.445 alin.(3)

Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Vladimir Capcelea.

Se casează decizia din 11 mai 2016 a Curții de Apel Bălți, adoptată în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Incaso”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Vladimir Capcelea cu privire la

încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată, cu menținerea

hotărîrii din 18 decembrie 2015 a Judecătoriei Bălți.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

8