3ra-1137/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- asigurarea de stat obligatorie
3ra-1137/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: V. Boico dosarul nr.3ra-1137/16
instanța de apel: N. Vascan, V. Negru, E. Fistican
D E C I Z I E
12 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu
Judecătorii : Valentina Clevadî, Ion Druță,
Maria Ghervas, Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de către Dinu Șargu,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dinu Șargu împotriva
Serviciului de Informații și Securitate cu privire la contestarea actului
administrativ, încasarea indemnizației unice, a compensației lunare și repararea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de către Dinu Șargu și avocatul Vitalie Ciofu și
menținută hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 08
iunie 2015 și hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29 aprilie 2014
prin care acțiunea a fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 08 octombrie 2013, Dinu Șargu a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului de Informații și Securitate cu privire la contestarea actului
administrativ, încasarea indemnizației unice, a compensației lunare și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 06 octombrie 2010 Comisia
privind examinarea producerii evenimentului asigurat a Serviciului de Informații și
Securitate i-a constatat invaliditatea de gradul II, dobândită în urma participării
sale la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomoelectrictă „Cernobîl”,
fiind considerată ca fiind survenită în legătură cu exercițiu funcției.
În baza art. 55 alin. (5) din Legea privind statutul ofițerului de informații și
securitate nr. 170-XVI din 19 iulie 2007, Comisia a decis achitarea compensației
lunare în mărime de 80% din salariul funcției.
Faptele date se confirmă și prin certificatul medical al Comisiei medicale a
Direcției medico-sanitare a Serviciului de Informație și Securitate nr. 160 din 21
septembrie 2010, Legitimația de participant la lichidarea consecințelor avariei de la
Cernobîl nr. 2087 din 12 iunie 2001, Concluzia consiliului interdepartamental de
1
expertiză pentru stabilirea legăturii cauzale a bolilor, invalidității decesului
persoanelor, care au participat la lucrările de lichidare a consecințelor avarieri CAE
Cernobîl, inclusiv persoanelor care s-au aflat în zonele de radiație sporită a
Ministerului Sănătății nr. 729388 din 13 martie 2008 și Certificatul Consiliului
Republican de expertiză medicală a vitalității seria EM 532356 privind gradul II de
invaliditate.
Serviciul de Informații și Securitate nu i-a achitat compensația lunară și
indemnizația unică pentru eliberarea din serviciul special.
Indică că a solicitat Comisiei privind examinarea procedurii evenimentului
asigurat a Serviciului de Informații și Securitate copia proceselor-verbale de la
ședințele din 06 octombrie 2010 și 24 noiembrie 2010, însă până în prezent nu i-au
fost puse la dispoziție.
Solicită Dinu Șargu încasarea de la Serviciul de Informații și Securitate a
indemnizației unice în mărime de 60 salarii lunare, calculate conform ultimei
funcții deținute pentru eliberare din serviciu pe motiv de clasare ca fiind inapt
pentru serviciu conform art. 55 alin. (5) Legea privind statutul ofițerului de
informații și securitate nr. 170-XVI din 19 iulie 2007, a compensației lunare,
raportată la salariul lunar conform ultimei funcții deținute, în proporție de 80%
pentru gradul II de invaliditate, inclusiv pentru perioada anterioară începând cu 06
octombrie 2010, a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și a cheltuielilor de
judecată (f.d. 1-2).
Dinu Șargu a depus cerere de completare a pretențiilor din cererea de
chemare în judecată solicitând anularea deciziei Comisiei Serviciului de Informații
și Securitate pentru examinarea producerii riscului asigurat din luna noiembrie
2013 (f.d. 35).
Prin mandatul din 17 februarie 2014 avocatul Moțarschi Vadim a fost
împuternicit de Șargu Dinu să-i acorde asistență juridică în instanța de judecată cu
dreptul de a majora sau reduce cuantumul pretențiilor (f.d. 44).
Avocatul Vadim Moțarschi a solicitat în interesele lui Dinu Șargu anularea
deciziei Comisiei pentru examinarea producerii riscului asigurat a Serviciului de
Informații și Securitate din 12 noiembrie 2013, încasarea de la Serviciul de
Informații și Securitate a indemnizației unice în mărime de 60 salarii lunare,
calculate conform ultimei funcții deținute pentru eliberare din serviciu pe motiv de
clasare ca fiind inapt pentru serviciu conform art. 55 alin. (5) Legea privind statutul
ofițerului de informații și securitate nr. 170-XVI din 19 iulie 2007, a compensației
lunare, raportată la salariul lunar conform ultimei funcții deținute, în proporție de
80% pentru gradul II de invaliditate, inclusiv pentru perioada anterioară începând
cu 06 octombrie 2010 și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei (f.d.
47-50).
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 aprilie 2014
acțiunea depusă de Dinu Șargu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 70, 73-
75).
Prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 08
iunie 2015 a fost respinsă cererea lui Dinu Șargu privind anularea în totalitate a
Deciziei Comisiei Serviciului de Informații și Securitate din 12 noiembrie 2013,
Cu privire la examinarea producerii riscului asigurat.
2
Nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29
aprilie 2014 precum și cea suplimentară din 08 iunie 2015, Dinu Șargu a declarat
apel, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor contestate cu emiterea unei noi
hotărîri de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016 a fost respins apelul
declarat de către Dinu Șargu și Vitalie Ciofu și a fost menținute hotărîrea și
hotărîrea suplimentară a primei instanțe.
La 26 aprilie 2016, Dinu Șargu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii
primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.
Recurentul, Dinu Șargu, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord
cu decizia instanței de apel, cu hotărîrea și hotărîrea suplimentară a primei instanțe
deoarece, la emiterea deciziei contestate nu a fost aplicată legea care trebuia
aplicată, instanțele au interpretat în mod eronat legea.
Menționează că instanța nu a elucidat și nu a dat apreciere corespunzătoare
circumstanțelor și probelor administrate, deoarece la momentul angajării acestui în
cadrui Serviciului de Informație și Securitate era sănătos și apt de muncă, iar în
timpul serviciului în cadrul Serviciului de Informație și Securitate sănătatea
acestuia s-a înrăutățit.
Indică că instanțele de judecată nu au motivat prin argumente și probe
plauzibile concluzia de respingere a acțiunii.
La 27 iuie 2016, Dinu Șargu a depus supliment la cererea de recurs, indicînd
că instanța de apel neîntemeiat a concluzionat că a fost încălcată Legea cu privire
la conflictul de interese nr. 16-XVI din 15 februarie 2008 la emiterea deciziei din
06 octombrie 2010 a Comisiei privind examinarea producerii evenimentului
asigurat a Serviciului de Informații și Securitate, precum și la emiterea deciziei
unanime a Comisiei privind examinarea producerii evenimentului asigurat a
Serviciului de Informații și Securitate din 24 noiembrie 2010.
Instanța de apel neîntemeiat a concluzionat că decizia din 06 octombrie 2010
a Comisiei privind examinarea producerii evenimentului asigurat a Serviciului de
Informații și Securitate și decizia unanimă a Comisiei privind examinarea
producerii evenimentului asigurat a Serviciului de Informații și Securitate din 24
noiembrie 2010 nu produc efecte juridice, deoarece au fost anulate prin ordinul
Serviciului de Informații și Securitate nr. 89 din 05 noiembrie 2013.
De asemenea a invocat că nu pot fi aplicate prevederile art. 55 alin. (4) din
Legea nr. 170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și
securitate, deoarece Dinu Șargu nu are careva mutilări.
În conformitate cu art.434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Termenul
de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ consideră că
recursul este declarat în termen, deoarece din materialele dosarului rezultă că
Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 23 martie 2016, iar la 26
aprilie 2016, Dinu Șargu a depus cererea de recurs.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
3
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 28 iulie 2016, Serviciul de Informație și Securitate a depus referință prin
care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție prin încheierea din 03 august 2016 a considerat recursul
admisibil și a dispus judecarea acestuia de către completul din 5 judecători.
În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care
recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul
recursului.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii
atacate, fără a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și
care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei
instanțe din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină
decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate
cu recurs.
Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că Dinu Șargu a participat la
lucrările de lichidare a consecințelor accidentului de la CAE Cernobîl în perioada
de la 27 septembrie 1988 până la 15 decembrie 1988 (f.d. 6).
În Serviciul de Informații și Securitate Dinu Șargu a fost încadrat la 30
august 2003. Iar, prin ordinul Serviciului de Informații și Securitate nr. 761-ps din
30 septembrie 2013 Șargu Dinu a fost eliberat din serviciu și trecut în rezerva
Serviciului de Informații și Securitate începând cu octombrie 2010 (f.d. 46).
La ședința Comisiei din cadrul Serviciului de Informații și Securitate din 06
octombrie 2010 s-a decis achitarea lui Dinu Șargu a indemnizației lunare în
proporție de 80% raportată la ultima funcție deținută pe perioada valabilității
certificatului eliberat de Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalității și
transmiterea materialelor Direcției economico-financiare pentru calcularea mărimii
compensației (f.d. 27-28).
La 16 noiembrie 2010 Dinu Șargu a solicitat Serviciului de Informații și
Securitate acordarea indemnizației unice pe motiv de clasare ca fiind inapt pentru
serviciu (f.d. 45).
Comisia privind examinarea producerii evenimentului (riscului asigurat) la
24 noiembrie 2010 a decis de a-i achita lui Dinu Șargu indemnizația unică în
legătură cu eliberarea din serviciul special pe motiv de clasare ca fiind inapt pentru
serviciu ca urmare a schilodirii (mutilării) în legătură cu exercițiul funcției stipulată
de punctul 14, capitolul II Regulamentul cu privire la asigurare de stat obligatoriei
4
a ofițerului de informații și securitate, aprobat prin Ordinul Serviciului de
Informații și Securitate nr. 46 din 24 iunie 2009 (f.d. 29-30).
Din procesele-verbale din 06 octombrie 2010 și 24 noiembrie 2010 rezultă
că în calitate de membru al comisiei a participat Șargu Dinu.
Conform art. 11 alin. (3) și (7) Legea cu privire la conflictul de interese nr.
16-XVI din 15 februarie 2008, tratarea și soluționarea conflictului de interese se
efectuează de către persoana prevăzută la art.3 și de către conducătorul organizației
publice.
Recuzarea presupune cedarea către un terț a responsabilității luării deciziei
sau abținerea de la vot, cu informarea tuturor părților afectate de decizia respectivă
cu privire la măsurile luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a
deciziilor.
Conform art. 12 alin. (1) Legea cu privire la conflictul de interese nr. 16-
XVI din 15 februarie 2008, actele administrative emise/adoptate sau actele juridice
încheiate de persoanele prevăzute la art.3 cu încălcarea dispozițiilor art.9 alin.(l)
sînt lovite de nulitate.
Ținând cont de prevederile sus-citate, prin ordinul Serviciului de Informații
și Securitate nr. 89 din 05 noiembrie 2013 s-au anulat deciziile Comisiei pentru
examinarea producerii riscului asigurat la ședințele din 06 octombrie 2010 și 24
noiembrie 2010, menționate în procesele-verbal nr. 5 și nr.7. S-a indicat că,
comisia pentru examinarea producerii riscului asigurat va examina repetat în regim
de urgență cererile lui Dinu Șargu cu privire la stabilirea compensației lunare în
mărime de 80% din salariul ultimei funcții și a indemnizației unice în mărime de
60 salarii lunare (f.d. 22-23).
Prin urmare, având în vedere că deciziile Comisiei pentru examinarea
producerii riscului asigurat la ședințele din 06 octombrie 2010 și 24 noiembrie
2010 au fost anulate, aceasta nu mai produc efecte juridice.
Ordinul Serviciului de Informații și Securitate nr. 89 din 05 noiembrie 2013
de către Dinu Șargu nu se contestă.
Atît instanța de apel, cît și prima instanță corect au stabilit că la ședința
Comisiei privind examinarea producerii evenimentului (riscului) asigurat din 12
noiembrie 2013 s-a decis că inaptitudinea (boala/maladia) și invaliditatea lui Dinu
Șargu au legătură cauzală cu exercitarea funcției de militar prin contract în cadrul
Forțelor Armate ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, și anume
radiația ionizată acumulată în timpul participării la lichidarea consecințelor avariei
de la CAE Cernobîl în anul 1988 și nu pot fi în legătură cauzală cu exercitarea
funcției de ofițer de informații și securitate, deoarece în acea perioadă Dinu Șargu
nu avea statut de ofițer de informații și securitate. Legea privind statutul ofițerului
de informații și securitate nr. 170-XVI din 19 iulie 2007 nu are efect retroactiv.
Prevederile art. 55 alin. (4) și (5) din aceeași Lege nu pot fi aplicate, deoarece se
referă la exercitarea funcției de ofițer de informații și nu la exercitarea funcției de
militar prin contract în cadrul Forțelor Armate ale fostei Uniuni a Republicilor
Sovietice Socialiste, și nu este temei de admitere a cererilor lui Șargu Dinu (f.d.
24-26).
Conform pct. 24 din Regulamentul cu privire la asigurarea de stat obligatorie
a ofițerului de informații și securitate, aprobat prin Ordinul directorului Serviciului
5
de Informații și Securitate mr. 46 din 24 iunie 2009, comisia efectuează cercetarea
cazului cu privire la faptul dacă evenimentul (riscul) asigurat în exercițiul
funcțiunii, dacă este legătura cauzală între apariția evenimentului (riscului) asigurat
și exercițiul funcției în urma cercetării condițiilor de producere a evenimentului
(riscului) asigurat. În baza materialelor acumulate, comisia în cel mult 30 zile
calendaristice, întocmește încheiere în care își expune poziția (f.d. 21).
Conform art. 55 alin. (4) Legea privind statutul ofițerului de informații și
securitate nr. 170-XVI din 19 iulie 2007, în caz de eliberare din serviciu pe motiv
de clasare ca fiind inapt pentru serviciu ca urmare a unei mutilări (răniri, traume,
contuzii) în legătură cu exercițiul funcției, ofițerului de informații i se plătește o
indemnizație unică de 60 de salarii lunare, calculate conform ultimei funcții
deținute.
Din sensul acestor prevederi legale rezultă că pentru acordarea indemnizației
unice în mărime de 60 salarii, urmează a fi întrunite 2 condiții: inaptitudinea
trebuie să survină ca urmare a unei mutilări, răniri, traume, contuzii și această
mutilare trebuie să fie în legătură cu exercițiu funcției.
Totodată prevederile art. 55 alin. (5) lit. b) Legea privind statutul ofițerului
de informații și securitate nr. 170-XVI din 19 iulie 2007 stipulează că, în caz de
invaliditate survenită în legătură cu exercițiul funcției, ofițerului de informații i se
plătește o compensație lunară, raportată la salariul lunar conform ultimei funcții
deținute, în următoarele proporții de 80% pentru gradul II de invaliditate.
Pentru aplicarea acestei prevederi legale și acordarea compensației lunare
este necesar ca invaliditatea să survină în legătură cu exercițiul funcției de ofițer de
informații și securitate și să fie o legătură cauzală evidentă.
Totodată, pentru aplicarea prevederilor acestui articol este necesar că
persoana solicitantă să cadă sub incidența Legii privind statutul ofițerului de
informații și securitate nr. 170-XVI din 19 iulie 2007.
Din legitimația nr. 2087 eliberată lui Dinu Șargu rezultă că acesta a
participat la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl în anul 1998 și are
dreptul la înlesnirile și privilegiile prevăzute de legislația Republicii Moldova (f.d.
4).
Prin certificatul medical nr. 160 din 21 septembrie 2010 Comisia medicală a
Direcției medico-sanitare a Serviciului de Informații și Securitate a constatat că
boala lui Dinu Șargu a fost contractată în timpul exercițiului funcției serviciului
special în legătură cu avaria de la Cernobîl (f.d. 5).
Consiliul interdepartamental de expertiză pentru stabilirea legăturii cauzale a
bolilor, invalidității sau decesului persoanelor, care au participat la lucrările de
lichidare a consecințelor avariei CAE Cernobîl, inclusiv persoanelor care s-au aflat
în zonele de radiație sporită a Ministerului Sănătății la 13 martie 2008 a
concluzionat că Dinu Șargu a participat la lucrările de lichidare a consecințelor
accidentului de la CAE Cernobîl în perioada de la 27 septembrie 1988 până la 15
decembrie 1988 și că maladiile acestuia au legătură cauzală cu radiația ionizată
acumulată în perioada lucrărilor de lichidare a consecințelor avariei (f.d. 6).
Consiliul Republican de expertiză a vitalității a stabilit lui Dinu Șargu gradul
de invaliditate II cu reducerea vitalității de 60%, fiind indicată cauza invalidității în
legătură cu avaria de la CAE Cernobîl (f.d. 7).
6
Așadar, Comisia Serviciului de Informații și Securitate la 12 noiembrie 2013
corect a constatat că inaptitudinea (boala/maladia) și invaliditatea lui Șargu Dinu
au legătură cauzală cu exercitarea funcției de militar prin contract în cadrul
Forțelor Armate ale fostei Uniuni Republicilor Sovietice Socialiste, și anume
radiația ionizată acumulată în timpul participării la lichidarea consecințelor avariei
de la CAE Cernobîl în anul 1988 și nu pot fi în legătură cauzală cu exercitarea
funcției de ofițer de informații și securitate, deoarece în acea perioadă Dinu Șargu
nu avea statut de ofițer de informații și securitate.
Prin urmare, maladiile/bolile, invaliditatea lui Dinu Șargu sunt în legătură
cauzală cu avaria de la CAE Cernobîl, el fiind în acea perioadă în exercițiul
serviciului militar în cadrul forțelor armate ale URSS și nu cu exercitarea funcției
de ofițer de informații și securitate.
De menționat că, garanțiile stabilite de Legea privind statutul ofițerului de
informații și securitate nr. 170-XVI din 19 iulie 2007 se referă la exercitarea
funcției de ofițer de informații și securitate, pe când în perioada lichidării
consecințelor avariei de la CAE Cernobîl, Dinu Șargu a exercitat funcția de militar
prin contract în cadrul Forțelor Armate ale fostei URSS.
Deci, perioada în care Dinu Șargu a participat la lichidarea consecințelor
avariei de la CAE Cernobîl nu cade sub incidența Legii privind statutul ofițerului
de informații și securitate nr. 170-XVI din 19 iulie 2007, deoarece această lege nu
are caracter retroactiv.
În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că
instanța de apel la examinarea pricinii nu a constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii în fond și că a
aplicat eronat normele de drept material, deoarece acestea sunt declarative, lipsite
de suport legal și probatoriu.
Analizînd întregul material probator administrat în cauză, prin prisma
criticilor invocate de către recurent, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, atît prima instanță cît
și instanța de fond au ajuns la o concluzie justă privind respingerea acțiunii depuse
de Dinu Șargu.
Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, atît decizia
instanței de apel cît și hotărîrea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar
temeiurile invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și hotărîrea primei
instanțe.
În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Dinu Șargu.
Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, hotărîrea și
hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 aprilie 2014
și 08 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dinu
Șargu împotriva Serviciului de Informații și Securitate cu privire la contestarea
7
actului administrativ, încasarea indemnizației unice, a compensației lunare și
repararea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Valentina Clevadî
Ion Druță
Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
8