2ra-1991/16 — reamplasarea tomberonului

prima instanță: N.Mazur

(Judecătoria Centru, mun.Chișinău) dosarul nr.2ra-1991/16

instanța de apel: Iu.Cimpoi, A.Minciuna, N.Simciuc

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Victor

Brînza în interesele recurentului Boțan George,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Calmiș

împotriva Direcției Generale Locativ-comunale din cadrul Consiliului municipal

Chișinău, intervenienții accesorii George Boțan și Întreprinderea Municipală de

Gestionare a Fondului Locativ-8 privind reamplasarea tomberonului de gunoi,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de avocatul Victor Brînza în interesele lui Boțan

George, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20

ianuarie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 15 septembrie 2015, Andrei Calmiș a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției Generale Locativ-comunale din cadrul Consiliului

municipal Chișinău, intervenient accesoriu George Boțan, solicitînd reamplasarea

tomberonului de gunoi din str. Șciusev 18, mun. Chișinău în str. Șciusev 27, mun.

Chișinău (conform locului autorizat).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, cet. Ion Calmiș a devenit

proprietarul apartamentului nr. 1 din str. Șciusev nr. 18 din anul 2006. Tot din anul

2006 beneficiază de servicii autosalubritate și evacuarea deșeurilor și achită cu

regularitate acest serviciu. Aproximativ la sfîrșitul lunii aprilie 2015, vis-a-vis de

locuința acestuia și-a deschis oficiul Executorul judecătoresc George Boțan. În

perioada de timp menționată, George Boțan a efectuat lucrări neautorizate de

construcție pe adresa str. Șciusev 27, of. 2, a schimbat accesul de intrare în casa

menționată din ogradă, chiar în str. Șciusev.

Pentru ca să nu fie deranjat de tomberonul pentru acumularea deșeurilor,

amplasat în fața biroului acestuia, George Boțan a schimbat samovolnic locul de

amplasare a acestui tomberon fără autorizarea corespunzătoare a organului

adminitrației publice locale, în fața casei ce aparține cet. Calmiș Andrei, chiar sub

ferestrele acestuia.

Consideră că George Boțan a acționat samovolnic, nu a coordonat cu nimeni

locul amplasării tomberonului și la propria discreție a schimbat locul amplasării

acestuia, direct în str. Șciusev nr. 18, în fața casei menționate. Astfel, încă din anii

1997 pentru acumularea deșeurilor menajere casnice din preajma străzii Șciusev a

fost repartizat un teren asfaltat în str.Șciusev 27, mun.Chișinău, însă pîrîtul fără a

1

avea o permisiune în acest sens, a mutat în loc neautorizat tomberonul.

La data de 03 august 2015, avocatul Denis Staruș în interesele lui Ion Calmiș

a expediat în adresa lui George Boțan și în adresa ÎM „Autosalubritate”, Direcției

Generale Locativ-Comunale, INP al IPG, o pretenție prin care a solicitat

reinstalarea tomberonului în locul autorizat. Ca răspuns la pretenția înaintată,

Inspectoratul General al Poliției, a comunicat că problema reamplasării

tomberonului ține de competența autorităților publice locale.

La 24 august 2015 a primit răspunsul Preturii sect. Centru, care a cerut ÎM

„Autosalubritate”să prezinte schema de amplasare a tomberonului.

La 06 iunie 2015 a primit răspunsul ÎM „Autosalubritate” prin care acesta a

comunicat că strămutarea containerelor de acumulare a deșeurilor, este competența

administrației publice locale, gestionarul fondului locativ. La 25 mai 2015 Direcția

Generală locativ-comunală, i-a comunicat că a dat o preîntîmpinare executorului

judecătoresc pentru reamplasarea tomberonului la locul autorizat.

De drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. art. 2, 3,(d);

7 (e);14 din Legea nr. 1402 din 24 octombrie 2002 a serviciilor publice de

gospodărire comunală, art. 6 lit. a) din Legea nr. 1347 din 09 octombrie 1997

privind deșeurile de producție și menajere, pct. pct. 1.10; 4,2,7,1 din Regulamentul

Consiliului mun. Chișinău nr. 4/11 din 05 decembrie 2000 privind salubrizarea

mun. Chișinău.

Cere, Andrei Calmiș obligarea Direcției Generale locativ-comunală din cadrul

Consiliului mun. Chișinău să reamplaseze tomberonul de gunoi din str. Șciusev 18

mun. Chișinău în str. Șciusev nr. 27, mun. Chișinău (conform locului autorizat)

precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 20 ianuarie 2016 a fost

admisă acțiunea și a fost obligată Direcția Generală Locativ-Comunală din cadrul

Consiliului mun. Chișinău să reamplaseze tomberonul de gunoi din str. Șciusev 18,

mun. Chișinău într-un loc autorizat sau special amenajat.

Ne fiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 03 februarie 2016 avocatul

Victor Brînza în interesele lui Boțan George a depus apel, solicitînd casarea

hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 20 ianuarie 2016, cu emiterea unei

noi hotărîri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2016 s-a respins apelul

declarat de avocatul Victor Brînza în interesele lui Boțan George, fiind menținută

hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 20 ianuarie 2016.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, conform art. 14 alin. (1)

din Legea nr. 1402 din 24 octombrie 2002 a serviciilor publice de gospodărire

comunală, autoritățile administrației publice locale au competența exclusivă

privind înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul

funcționării serviciilor publice de gospodărie comunală, precum și crearea,

administrarea și exploatarea bunurilor proprietate publică din infrastructura

edilitară a unităților administrativ-teritoriale respective.

Conform art. 6 lit.a) din Legea nr. 1347 din 09 octombrie 1997 privind

deșeurile de producție și menajere, autoritățile administrației publice locale: a)

asigură executarea pe teritoriile din subordine a legislației privind gestionarea

deșeurilor.

Instanța de apel a menționat că este cert faptul că pretenția lui Andrei Calmiș

referitor la reamplasarea tomberonului de acumulare a deșeurilor a fost examinată

2

de Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului municipal

Chișinău în comun cu reprezentanții ÎM Regia „Autosolubritate” și ÎMGFL-8 și

prin scrisoarea nr.117/15 din 15 septembrie 2015 a comunicat intimatului că

containerul pentru acumularea deșeurilor amplasat anterior la adresa str. Șciusev

27 a fost reamplasat la Șciusev 18, la înțelegerea verbală a reprezentanților Preturii

sectorului ÎM Regia „Autosolubritate”. Din motivul existenței obiecțiilor

proprietarilor imobilelor, conducerea ÎM „Autosolubritate” a luat decizia de a

reamplasa containerul de evacuare a deșeurilor menajere la adresa A. Șciusev 33,

deoarece la această adresă nu este situat un bun imobil, proprietarii cărora ar avea

pretenții.

Ținînd cont de faptul că pînă la moment administrația publică locală nu a luat

măsurile necesare pentru reamplasarea containerului de evacuare a deșeurilor,

instanța de apel a considerat că soluția primei instanțe cu privire la admiterea

acțiunii este legală și întemeiată, care a cercetat pertinent probele administrate la

materialele pricinii și corect a soluționat litigiul dat în conformitate cu art. 130

CPC.

La 04 iulie 2016 avocatul Victor Brînza în interesele recurentului Boțan

George a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acțiunea integral.

În motivarea recursului se invocă că atît instanța de apel cît și instanța de fond

nu au constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a

cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material.

Se mai indică în recurs că, la examinarea cauzei instanțele inferioare nu au

stabilit un șir de circumstanțe necesare pentru soluționarea obiectivă a cazului și

anume: unde este locul autorizat de amplasare a tomberonului în litigiu; care este

instituția competentă de a decide strămutarea tomberonului; care este procedura de

soluționare a litigiului apărut.

Consideră recurentul că fară soluționarea acestor întrebări instanța de apel și

instanța de fond nu puteau soluționa obiectiv cazul.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Victor Brînza

în interesele recurentului Boțan George, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situația de

apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei,

iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Victor Brînza în

interesele recurentului Boțan George, în esența lor, sînt similare argumentelor

3

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către avocatul Victor Brînza în interesele

recurentului Boțan George ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către avocatul Victor Brînza în interesele recurentului

Boțan George, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4