2rh-215/16 — repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2rh-215/16

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul - Valeriu Doagă

Judecătorii – Iuliana Oprea, Ala Cobăneanu,

Galina Stratulat, Oleg Sternioală

examinînd cererea de revizuire depusă de reprezentantul revizuentului Natalia

Ciubuc, avocatul Pascal Veronica,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ciubuc

împotriva societății pe acțiuni „Moldasig”, intervenient accesoriu Alexei Șevcenco cu

privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016

c o n s t a t ă

La data de 29 martie 2013, Natalia Ciubuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Moldasig”, intervenient accesoriu Alexei Șevcenco cu privire la repararea

prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, prin sentința Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 02 iulie 2010, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08

noiembrie 2011, s-a dispus încasarea de la SA „Moldasig” a sumei de 155751,79 de lei, cu

titlu de prejudiciu material cauzat în urma accidentului rutier din 15 octombrie 2006.

Susține că, la data de 01 martie 2012, pârâtă i-a achitat prejudiciul material suportat

de la data producerii accidentului rutier pînă la pronunțarea sentinței.

Afirmă că, prin certificatul seria EM nr. 667181, eliberat de Consiliul republican de

expertiză medicală a vitalității din 08 august 2012 se atestă că, ea este inaptă de muncă,

fiind încadrată în gradul II de invaliditate, cu reducerea vitalității pînă la 01 septembrie

2012.

Relevă că, pînă la moment, ea se află în concedii medicale.

Mai relevă că, în perioada iulie 2010 – martie 2013, pentru tratamentul medical

suportat ulterior pentru recuperare a cheltuit, conform bonurilor de plată, suma de 53265

de lei, pentru deplasare în or. Odessa – 785,29 de lei, pentru consultația medicului

traumatolog din or. Odessa – 394 de lei și pentru tratament în sanatoriu – 7058 de lei.

Menționează că, venitul ratat în perioada iunie 2011-iulie 2013 prin pierderea

salariului prin cumul la firma farmaceutică „Egis” în baza contractului individual de

muncă constituie 61984 de lei.

Susține că, a fost angajată prin cumul la data de 10 iulie 2010, cu un salariu de 2384

de lei lunar și a activat pînă la data de 13 mai 2011, cînd i s-a înrăutățit starea sănătății.

1

Afirmă că, a mai suportat și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5200 de lei.

Invocă faptul că, tratamentul primit nu a dat rezultate, iar conform concluziei

medicale, urmează să continue tratamentul trimestrial și să urmeze cursuri balneo-

sanatoriale, care costă 7380 de lei.

Solicită încasarea de la SA „Moldasig” a sumei de 123942 de lei, cu titlu de

prejudiciu material, care constă din cheltuielile pentru tratament suportate în sumă de

61502 lei, cheltuielile viitoare pentru tratament în sumă de 14760 de lei și venitul ratat în

sumă de 47680 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul judecării pricinii, Natalia Ciubuc a depus cerere de majorare a

cuantumului pretențiilor, solicitând încasarea de la pârâtă a sumei de 174391,12 lei, cu

titlu de prejudiciu material, care constă din cheltuielile pentru tratament suportate în sumă

de 78911,12 lei, cheltuielile viitoare pentru tratament în sumă de 14760 de lei și venitul

ratat în sumă de 71520 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 9200 de lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 27 decembrie 2013 s-a respins

acțiunea pe motiv că, pretențiile reclamantei nu sunt probate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2016 s-a admis apelul declarat de

avocatul Veronica Pascal în interesele Nataliei Ciubuc, s-a casat hotărârea primei instanțe

și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial acțiunea și s-a încasat din contul SA

„Moldasig” în beneficiul Nataliei Ciubuc suma de 77732 de lei, cu titlu de prejudiciu

material, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 de lei și cheltuielile pentru

efectuarea expertizei în sumă de 1317 lei. În rest s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Instanța de apel, încasând din contul SA „Moldasig” în beneficiul Nataliei Ciubuc

suma de 77732 de lei, cu titlu de prejudiciu material, care constă din cheltuielile pentru

tratamentul suportat în urma accidentului rutier, și-a argumentat concluzia prin faptul că,

pe parcursul judecării pricinii a fost demonstrat cu certitudine producerea accidentului

rutier, a fost stabilită partea vinovată de producerea accidentului rutier și a fost

demonstrată obligația asigurătorului de a achita părții vătămate cheltuielile legate de

recuperarea sănătății în urma cazului asigurat, iar ca urmare, apelanta a demonstrat prin

probe întemeiate acutizarea stării sănătății și, respectiv, suportarea cheltuielilor necesare

pentru menținerea sănătății în urma accidentului rutier.

Totodată, instanța de apel a conchis că sunt neîntemeiate cerințele apelantei cu privire

la încasarea cheltuielilor pentru deplasarea în or. Odessa în sumă de 785,29 de lei și pentru

consultația medicului traumatolog din această regiune în sumă de 394 de lei, deoarece în

circumstanțele în care sistemul medical în vederea tratării post-traumatice în Republica

Moldova este destul de dezvoltat, necesitatea deplasării și, respectiv, a consultării anume

la medicul presupus nu a fost demonstrată de apelantă.

De asemenea, instanța de apel a conchis că, este neîntemeiată și pretenția apelantei cu

privire la încasarea venitului ratat din pierderea salariului, pe care aceasta îl obținea

suplimentar la locul de muncă de bază (în cumul), deoarece contractul, la care a făcut

referire, a fost semnat după producerea accidentului rutier, or, acesta nici nu a fost reziliat

în urma accidentului rutier în legătură cu imposibilitatea exercitării obligațiilor sale. Mai

mult ca atît, actele prezentate în senul confirmării venitului ratat reprezentă doar plata

obținută prin cumul și nicidecum nu reprezintă pierderea venitului de bază.

În afară de aceasta, instanța de apel, respingând pretenția apelantei cu privire la

încasarea cheltuielilor viitoare pentru tratament, a reținut că, pot fi puse spre dezbatere și

urmează a fi apreciate doar probele și argumentele cu privire la cheltuielile deja efectuate,

2

pe cînd cheltuielile, care urmează a fi suportate, poartă un caracter îndoielnic și nu pot fi

supuse dezbaterilor.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016 s-au respins recursurile

declarate de reprezentantul Nataliei Ciubuc, avocatul Veronica Pascal și societatea pe

acțiuni „Moldasig”, s-a menținut decizia Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2016 în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ciubuc împotriva

societății pe acțiuni „Moldasig”, intervenient accesoriu Alexei Șevcenco cu privire la

repararea prejudiciului material.

La data de 24 august 2016 reprezentantul revizuentului Natalia Ciubuc, avocatul

Pascal Veronica a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție

din 25 mai 2016, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei în partea ce ține

de respingerea recursului declarat de recurenta Natalia Ciubuc, cu emiterea unei noi

hotărîri de admitere a acțiunii privind încasarea venitului ratat din salariu.

În motivarea cererii de revizuire s-a referit la art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă susținînd că, pînă la data de 31 mai 2016 nu a dispus de contractele individuale de

muncă încheiate la data de 05 ianuarie 2004, fiind prelungite în fiecare an pentru fiecare

lună, iar la data de 10 iulie 2010 a fost angajată prin cumul cu un salariu de 2384 de lei și a

activat pînă la data de 13 mai 2011, situație de înrăutățire a sănătății.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este inadmisibilă din

următoarele motive.

Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres și

exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Colegiul relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile,

totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și

nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul

pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit

irevocabilă.

Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este necesar

ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, să existe anterior pronunțării

hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Din conținutul cererii de revizuire, Colegiul constată că, revizuentul nu a declarat

careva temei legal pentru admiterea cererii de revizuire, iar argumentele invocate în

suportul revizuirii deciziei instanței de recurs nu pot fi reținute, deoarece pretinsele

circumstanțe invocate de revizuent nu sunt susceptibile să influențeze soluția instanței de

recurs.

Totodată, revizuentul nu a fost împiedicat de a prezenta instanțelor inferioare

contractele individuale de muncă respective. Or, din conținutul contractelor se desprinde

că acestea au fost perfectate în două exemplare autentice, cîte unul pentru fiecare dintre

3

părți, ceea ce denotă că revizuentul cunoștea despre existența acestora și existau anterior

pronunțării deciziei a cărei revizuire se solicită.

Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care

Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un

apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu

este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar

atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v.

Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v.

Rusia, nr.52854/99, §52,).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

de revizuire depusă de reprezentantul revizuentului Natalia Ciubuc, avocatul Pascal

Veronica ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de reprezentantul

revizuentului Natalia Ciubuc, avocatul Pascal Veronica, în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Natalia Ciubuc împotriva societății pe acțiuni „Moldasig”,

intervenient accesoriu Alexei Șevcenco cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

4