2rac-373/16 — contestarea incalcarii drepturilor de autor si conexe, incsarea remuneratiei sia a prejudiciului

2rac-373/16 — contestarea incalcarii drepturilor de autor si conexe, incsarea remuneratiei sia a prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2rac-373/16

Prima instanță: judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (jud. D.Dulghieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.N. Vascan, E. Fistican, V. Negru)

DECIZIE

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Maria Ghervas

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinînd recursul declarat de Asociația Obștească „Asociația Națională

pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva deciziei din 04 mai 2016 a Curții

de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Аsociația

Obștească „Oficiul Republican al Drepturilor de Autor” împotriva Societății

Comerciale „Rebdacons” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea

încălcării drepturilor de autor și conexe, încasarea remunerației și a prejudiciului

moral și cererea intervenientului principal Аsociația Obștească „Asociația Națională

pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva Societății Comerciale „Rebdacons”

Societatea cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea remunerației și a

prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La data de 05 decembrie 2013, АО „Oficiul Republican al Drepturilor de

Autor” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SC „Rebdacons” SRL

solicitînd constatarea încălcării de către SC „Rebdacons” a drepturilor de autor și a

drepturilor conexe a autorilor/interpreților reprezentați de АО „Oficiul Republican

al Drepturilor de Autor”, încasarea din contul SC „Rebdacons” SRL a remunerației

compensatorii ce decurge din dreptul de autor și drepturile conexe în valoare de

500000 lei și a prejudiciului moral în mărime de 1000000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că este o organizație de gestiune

colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, înregistrată la Ministerul

Justiției la 10 mai 2012, cu atribuirea codului fiscal 101260003612.

Conform deciziei nr.2/2146 din 05 decembrie 2012, emisă de către Agenția de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală, publicată în Monitorul Oficial la 11 decembrie

2012, în corespundere cu dispozițiile Legii nr. 139/2010 privind dreptul de autor și

drepturile conexe, АО „Oficiul Republican al Drepturilor de Autor” ca Organizație

de gestiune colectivă a autorilor, interpreților și producătorilor de fonograme și

videograme, a fost avizată cu dreptul de a elibera beneficiarilor licențe pentru

1

următoarele categorii de drepturi: dreptul la comunicare publică prin eter și cablu;

dreptul la comunicare publică prin internet (punerea la dispoziție în regim

interactiv); dreptul la retransmiterea prin eter și cablu.

Indică că, reprezintă mii de autori/interpreți, repertoriul căror se ridică la zeci

de mii de opere, în baza contractelor încheiate cu privire la transmiterea drepturilor

patrimoniale de autor prin gestiune pe principii colective, a contractelor privind

transmiterea drepturilor conexe patrimoniale de interpret pentru gestiune pe principii

colective și în baza contractelor de reprezentare reciprocă cu alte organizații de

gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe naționale și

internaționale.

Susține că, începînd cu 11 decembrie 2012 pînă în prezent, în baza autorizației

de retransmitere Seria AB 000137 25.03.2011, nr.398 27.05.2011, eliberată de către

Consiliul Coordonator al Audiovizualului, valabilă pînă la 25 martie 2017, pîrîtul

SC „Rebdacons” SRL, prin distribuirea serviciilor de emisie prin cablu a diferitor

posturi inclusiv muzicale, a difuzat și a valorificat ilegal opere protejate a mii de

autori/interpreți, inclusiv ale membrilor АО „Oficiul Republican al Drepturilor de

Autor”.

Declară că, rezultînd din prevederile Legii nr.139 din 02 iulie 2010 privind

dreptul de autor și drepturile conexe și ale Codului audiovizualului, pîrîtul SC

„Rebdacons” SRL, ca radiodifuzor, are obligația de a încheia contract de autor

pentru operele utilizate în propriile servicii de programe și, concomitent, ca operator

de cablu, are obligația de a încheia contracte cu radiodifuzorul sau direct cu titularul

dreptului de autor pentru retransmitere. În lipsa unor astfel de contracte, în opinia

sa, este certă încălcarea de către pîrîtul SC „Rebdacons” SRL a dreptului de autor al

autorilor/interpreților reprezentați de către АО „Oficiul Republican al Drepturilor de

Autor”, ca rezultat al valorificării ilegale ale operelor acestora.

La data de 08 aprilie 2014, АО „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” a solicitat intervenirea în proces în calitate de intervenient principal.

Totodată, a solicitat, inclusiv prin concretizările ulterioare conform cererilor din 23

aprilie 2014 și din 20 mai 2014 (Vol. II, f.d.2-3, 23), respingerea acțiunii depusă de

către АО „Oficiul Republican al Drepturilor de Autor”, încasarea remunerației

echitabile pentru utilizarea drepturilor de autor și conexe în valoare de 35987, 60 lei,

pentru perioada 01 ianuarie 2011-31 decembrie 2013, din contul SC „Rebdacons”

SRL în beneficiul АО „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” și

a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei. Concomitent, a solicitat interzicerea

SC „Rebdacons” SRL valorificarea drepturilor de autor și conexe prin retransmisie

în lipsa acordului de licențiere.

În susținerea cererii, reclamantul a invocat că la data de 21 octombrie 2011, de

către Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, conform prevederilor art. 48 al

Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe nr. 139 din 02 iulie 2010, АО

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a fost avizată cu dreptul

de a activa ca organizație de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și

conexe ale autorilor, interpreților, producătorilor de fonograme și organizațiilor de

difuziune.

La 12 ianuarie 2012, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a emis

decizia nr.1/57 privind avizarea AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

2

Intelectuale” ca organizație de gestiune colectivă pentru următoarele categorii de

drepturi-de autor și conexe și pentru următoarele categorii de titulari- autori,

intrepreți, producători, organizații de difuziune.

Specifică că, prin decizia din 12 septembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție,

definitiv și irevocabil, s-a stabilit că AO „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” este legal avizată prin decizia nr.1/57 din 12 ianuarie 2012 ca

organizație de gestiune colectivă pentru următoarele categorii de drepturi-de autor

și conexe și pentru următoarele categorii de titulari- autori, intrepreți, producători,

organizații de difuziune.

Menționează că, în baza Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe,

organizația de gestiune colectivă își desfășoară legal activitatea dacă este avizată de

Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală.

Susține că, pîrîtul a fost notificat despre necesitatea primirii licenței din

numele titularilor de drepturi, deoarece activitatea de organizație de gestiune

colectivă presupunea eliberarea de licențe din numele titularilor de drepturi de autor

și conexe și încasarea remunerației de autor.

Concomitent, remarcă că pîrîtul cauzează prejudicii și creează impedimente în

activitatea legală a AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”.

În consecință, drepturile și interesele legale ale titularilor de drepturi au fost grav

prejudiciate, s-a încălcat legislația în vigoare și s-au cauzat prejudicii statului.

Declară că, a solicitat pîrîtului în formă scrisă achitarea remunerației

echitabile. Însă, pînă în prezent solicitarea a rămas neexecutată, a neglijat scrisorile

și a refuzat de a conveni împreună asupra cuantumului remunerației drepturilor de

autor și conexe.

Afirmă că, pîrîtul SC „Rebdacons” SRL desfășurînd activitatea de distribuitor

de servicii, de programe și de emisiuni de televiziune, are obligația să contacteze

organizația de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale pentru primirea licenței,

achitarea remunerației drepturilor de autor și prezentarea rapoartelor, pentru a fi

distribuit de organizația de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, remunerația

colectată, rezultînd din prevederile art. art. 1,2,11, 32, 36, 54 ale Legii privind

dreptul de autor și drepturile conexe și art. 667 alin.(2) Cod civil.

Relevă că, în condițiile art.63 alin.(3) al Legii privind dreptul de autor și

drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010, Consiliul de administrare al АО

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a stabilit că pîrîtul

urmează să achite o remunerație în mărime de 5000 lei lunar pentru anul 2012, în

total 60000 lei, iar pentru anul 2013, în legătură cu creșterea numărului abonaților

pîrîtului, urmează să achite în total 72000 lei.

Totodată, reclamantul pretinde și încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 09 aprilie 2014 a judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău s-a

acceptat intervenirea АО „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” în calitate de intervenient principal.

Prin încheierea protocolară din 19 iunie 2014 a judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău s-a respins cererea АO „Oficiul Republican al Drepturilor de Autor”

privind atragerea în calitate de intervenient accesoriu a Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova.

Prin hotărîrea din 20 noiembrie 2015 a judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău s-

3

a respins cererea de chemare în judecată depusă de АO „Oficiul Republican al

Drepturilor de Autor” împotriva SC „Rebdacons” SRL cu privire la constatarea

încălcării drepturilor de autor și conexe, încasarea remunerației compensatorii ce

decurge din aceste drepturi în mărime de 500000 lei și a prejudiciului moral în

mărime de 1000000 lei și cererea intervenientului principal АO „Asociația Națională

pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva SC „Rebdacons” SRL cu privire la

încasarea remunerației echitabile pentru utilizarea drepturilor de autor și conexe în

mărime de 35987, 60 lei pentru perioada 01 ianuarie 2011-31 decembrie 2013 și a

prejudiciului moral în mărime de 50000 lei.

Prin decizia din 04 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” și s-

a menținut hotărîrea din 20 noiembrie 2015 a judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău.

La data de 25 iunie 2016, AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” a declarat recurs împotriva deciziei din 04 mai 2016 a Curții de Apel

Chișinău, solicitînd casarea acesteia în partea respingerii acțiunii înaintate de AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, cu pronunțarea unei noi

hotărîri în această parte de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului s-a invocat că soluțiile instanțelor ierarhic inferioare

constituie o încălcare esențială și aplicare eronată a normelor de drept material și

procedural, au fost adoptate cu grave erori și încălcări esențiale ale Legii privind

drepturile de autor și drepturile conexe.

Remarcă că, s-a încălcat principiul disponibilității în drepturi, iar probele

administrate la dosar au fost examinate superficial și apreciate eronat din punct de

vedere al pertinenței și utilității.

Susține că, valorificarea operelor drepturilor de autor și conexe prin

retransmiterea simultană și fără modificări, prin eter sau prin cablu, a operei

transmise prin eter sau prin cablu constituie mod de valorificare a drepturilor

patrimoniale exclusive ale autorilor și titularilor de drepturi, fiind prevăzut la art. 11

alin, h), art. 37, 48 alin. 13 lit. e) al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe

nr.139 din 02 iulie 2010. Iar, intimatul urmează să dețină licența obligatorie în

conformitate art. 11 lit. h), art.11 alin. (2),5 -8, art. 28, art. 37, art. 48 alin. (13) și art.

49 al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010 și

este obligat să achite remunerația echitabilă cuvenită.

Declară că, în contextul prevederilor pct.45 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme

de Justiție nr. 1 din 26 aprilie 2016 cu privire la aplicarea unor prevederi ale

legislației privind dreptul de autor și drepturile conexe, se indică că orice persoană

care dorește să retransmită simultan, prin eter sau prin cablu, emisiunile unei alte

organizații de difuziune prin eter sau prin cablu, este obligată să plătească o

remunerație către societatea de gestiune colectivă (distribuită ulterior către autori,

interpreți și producători de fonograme) pentru valorificarea dreptului exclusiv la

retransmiterea simultană și fără modificări, prin eter sau prin cablu, a operei sau

fonogramei transmise prin eter sau cablu și să obțină acordul organizației de

difuziune prin eter sau prin cablu asupra dreptului exclusiv la retransmiterea

emisiunii (art. 1 alin. (1) lit. h), alin. (5,6,7,8), art. 36 alin. (1) lit. e), art. 37 alin. (1)

lit. с), art. 48 alin. (13) lit. e) din Legea 139/2010).

Conform aceleași hotărîri s-a menționat că în virtutea art. 11 alin. (5) al Legii

4

privind dreptul de autor și drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010, dreptul de

retransmisie prin cablu se exercită exclusiv prin intermediul unei organizații de

gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. Se impune concluzia că, de rând cu

licența obținută de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, pentru retransmisia

canalelor TV, operatorii rețelei prin cablu urmează să obțină licență si de la

organizațiile de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor pentru

valorificarea operelor. În caz contrar, se va considera că au fost violate drepturile de

autor.

Invocă că, instanțele ierarhic inferioare eronat au aplicat prevederile art. 1 alin.

(1) lit. h), alin. (5,6,7,8), art. 36 alin. (1) lit. e), art. 37 alin. (1) lit. с), art. 48 alin.

(13) lit. e) al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe nr.139 din 02 iulie

2010.

Afirmă că, rezultînd din prevederile art.11 alin.(1) lit.h). alin.(2) al Legii privind

dreptul de autor și drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010, autorul sau alt titular

al dreptului de autor are dreptul exclusiv să efectueze, să permită sau să interzică

valorificarea operei, inclusiv prin retransmiterea simultană si fără modificări, prin

eter sau prin cablu, a operei transmise prin eter sau prin cablu și are dreptul la o

remunerație echitabilă, cuantumul căreia și modul de achitare se stabilesc în

contractul de autor sau în contractele pe care organizațiile de gestiune colectivă a

drepturilor patrimoniale le-au încheiat cu utilizatorii.

Relevă că, în baza art. 63 al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe

nr.139 din 02 iulie 2010, are dreptul de a solicita despăgubiri.

Indică că, au prezentat calculul remunerației rezultînd din prevederile art. 50

alin.(3) al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010,

conform cărora cuantumul remunerației care se stabilește prin negocieri sau prin

mediere nu poate fi mai mic decît tarifele minime ale remunerației de autor, aprobate

de Guvern sau prevăzute de prezenta lege. În pct. 22 al Hotărîrii Guvernului

Republicii Moldova nr. 641 din 12 iulie 2001 sunt indicate tarifele minime ale

remunerației de autor pentru folosirea operelor în emisiuni radiofonice și televizate

(pentru fiecare folosire repetată a fonogramelor, videogramelor și filmelor).

Precizează că, rezultînd din prevederile art. 11 alin.(5) al Legii privind dreptul

de autor și drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010, dreptul de retransmisie prin

cablu prevăzut la alin.(1) lit.h) se exercită exclusiv prin intermediul unei organizații

de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. Suma remunerației de autor pentru

dreptul de retransmisie prin cablu se stabilește luînd ca bază orice tip de plăți pe care

operatorii rețelei prin cablu le încasează de la membrii publicului pentru serviciile

corespunzătoare, inclusiv pentru accesul tehnic, precum și pentru menținerea si

deservirea tehnică a echipamentului utilizat pentru realizarea retransmisiei. Suma se

stabilește pentru achitarea atît a remunerației cuvenite autorilor sau altor titulari ai

dreptului de autor pentru drepturile lor exclusive prevăzute la alin.(1) lit.h) din

prezentul articol cît si a remunerației echitabile cuvenite interpreților și

producătorilor de fonograme, prevăzută la art.37 alin. (1) lit.c).

Conform raportului financiar pentru 2011, 2012, 2013 venitul indicat la contul

611 din activitate de retransmisie simultană și fără modificări, prin eter sau prin

cablu, a operei transmise prin eter sau prin cablu a constituit suma de 196200,00

lei*5,6% = 10987,20 lei; 216000,00 lei*5,6% = 12096,00 lei; 230400,00*5,6% =

5

12904,40 lei, iar în total constituie suma de 35987,60 lei.

Referitor la circumstanțele ce nu au fost elucidate de instanțele ierarhic

inferioare, recurentul menționează că Comisia de Avizare formată în cadrul Agenției

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală la data de 21 octombrie 2011 a decis

eliberarea avizului în conformitate cu prevederile art.48 al Legii privind dreptul de

autor și drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010, pentru AO „Asociația Națională

pentru Protecția Creației Intelectuale” cu drept de a activa în calitate de organizație

de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și conexe ale autorilor,

interpreților, producătorilor de fonograme și organizațiilor de difuziune. Legalitatea

Deciziei Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală de avizare a AO „Asociația

Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” din 21 octombrie 2011 a fost

confirmata cu titlu definitiv și irevocabil ce nu poate fi supus nici unei cai de atac in

mai multe dosare civile și penale de către Curtea de Apel Chișinau și Curtea Supremă

de Justiție.

La data de 12 ianuarie 2012 Agenția de Stat Pentru Proprietatea Intelectuală a

emis decizia nr.1/57 privind avizarea Asociației Naționale pentru Protecția Creației

Intelectuale ca organizație de gestiune colectivă pentru următoarele categorii de

drepturi: - de autor și conexe și pentru următoarele categorii de titulari: -autori,

interpreți, producători, organizații de difuziune. Legalitatea acesteia a fost

confirmata prin hotărîrea din 17 mai 2012 a Curții de Apel Chișinău și prin decizia

din 12 septembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție cu titlu definitiv și irevocabil.

La data de 20 septembrie 2013 Comisia de Avizare a Agenției de Stat Pentru

Proprietatea Intelectuală a adoptat decizia nr. 3/1566 privind avizarea organizațiilor

de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe, a decis

avizarea Asociației “Drepturi de Autor și Conexe” (AsDAC), Asociației Naționale

“Copyright” (ANCO), Asociației “ReproMold” (ReproMold) și Oficiului

Republican al Dreptului de Autor (ORDA) să gestioneze toate drepturile care le-au

fost încredințate în gestiune, prin contractele încheiate cu titularii de drepturi, și cele

care cad sub incidența licenței obligatorii, de sine stătător sau în comun, în bază de

acord; să gestioneze doar drepturile titularilor de drepturi pe care-i reprezintă în baza

contractelor încheiate cu aceștia și cele care cad sub incidența licenței obligatorii, de

sine stătător sau în comun, în bază de acord.

Conform aceleași decizii s-au avizat conform listei organizațiile de gestiune

colectivă să gestioneze în mod consecutiv drepturile ce cad sub incidența licenței

extinse și obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o

organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova și care nici nu le-au

încredințat gestiunea drepturilor sale în alt mod, după principiul rotației, începînd cu

anul 2013: -Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale; - Oficiul

Republican al Dreptului de Autor; - Asociația “Drepturi de Autor și Conexe”; -

Asociația Națională “Copyright”. Perioada de gestiune fiind de un an pentru fiecare.

În caz de lipsă de capacitate pentru gestiunea drepturilor indicate la pct.2, drepturile

respective vor fi gestionate de către următoarea organizație din listă.

Remarcă că. decizia de a aviza reclamantul în calitate de organizație de gestiune

colectivă cuprinde ambele categorii de drepturi reglementate de Legea privind

dreptul de autor și drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010.

Prin decizia nr. 40 din 25 martie 2011, Consiliul Coordonator al

6

Audiovizualului a decis eliberarea autorizației de retransmisie SC „Rebdacons” SRL

pentru studioul TV prin cablu „Rise-TV” din satul Șireți, rl Strășeni și din satul

Costești, rl Ialoveni.

Conform pct.6 al deciziei nr. 70 din 23 mai 2012 a Consiliului Coordonator al

Audiovizualului cu privire la reperfectarea condițiilor la autorizațiile de retransmisie

și licențele de emisie, s-a decis reperfectarea condițiilor la Autorizația de

retransmisie seria AB, nr. 000137 din 25 martie 2011, eliberată SC „Rebdacons”

SRL, prin aprobarea ofertei serviciilor de programe retransmise (cu eliberarea unui

formular nou: Anexa nr. 1 - 39 de canale) pentru studioul TV prin cablu “Rise-TV”

din satele Sireți și Costești: 2 Plus, Național TV, Ohota & Rîbalka, Favorit TV, N 4,

Noroc TV, Bravo, Muzica TV, TV Dixi, Minimax, Discovery Science, Eurosport,

TV 7, Prime, Moldova 1, Pro TV Chișinău, TV Com, India TV, Euronews, TVC 21,

Eurosport 2, NGC, Canal 3, N 24, Euro TV Chișinău, Mir, Acasă în Moldova, NGW,

History, Explorer, Discovery Channel, Animal Planet, Alt TV, TV 1000 Action,

Dom Kino, Jurnal TV, Publika TV, UTV și Super TV.

Susține că, actele de dispoziție ale instanțelor ierarhic inferioare contravin

normelor materiale a dreptului internațional ce reglementează protecția juridică a

operelor titularilor de drepturi și anume art. art.7, 13, 15 al Convenției Internaționale

pentru Protecția Drepturilor Interpreților, ale Producătorilor de Fonograme și ale

Organizațiilor de Difuziune din 26 octombrie 1961, la care Republica Moldova a

aderat prin Hotîrîrea Parlamentului nr.510-XIII din 22 iunie 1995, ce ține de

protecția minimă pentru interpreți, drepturile minime ale organizațiilor de difuziune,

excepțiile admise.

Recurentul invocă încălcarea de către instanțele ierarhic inferioare a art.art.2,

3, 9, 11 bis al Convenției de la Berna din 09 septembrie 1886 (Convenție din 1886)

Convenție de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice din 9 septembrie

1886*) completată la Paris la 4 mai 1896, revizuită la Berlin la 13 noiembrie 1908,

completată la Berna la 20 martie 1914, revizuită la Roma la 2 iunie 1928, revizuită

la Bruxelles la 26 iunie 1948, revizuită la Stockholm la 14 iulie 1967 și la Paris la

24 iulie 1971 și modificată la 28 septembrie 1979 și art.art. 8, 9,10 al Directivei

93/83/CEE a Consiliului din 27 septembrie 1993 privind coordonarea anumitor

norme referitoare la dreptul de autor și drepturile conexe aplicabile difuzării de

programe prin satelit și retransmisiei prin cablu.

Relevă că, contrar prevederilor art.art.239, 241 alin. (5) Cod de procedură civilă

și normelor de drept material menționate, instanța de fond nu a supus unei analize

minuțioase și nu a verificat circumstanțele, care, însă, necesitau a fi examinate, prin

prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante

pentru soluționarea justă a pretențiilor înaintate în cauza respectivă. Instanța de

judecată nu s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor juridice, nu a stabilit cu

certitudine circumstanțele importante întru soluționarea justă a cerințelor înaintate.

În sensul art. 6 paragraful 1 al CEDO, instanța de fond trebuie să indice cu

suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere

caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o

apreciere a faptelor supuse aprecierii. Noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de

7

a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți. Or, în cazul în care instanța de

judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante

întrebări, fără a acorda părții care a formulat acțiunea posibilitatea de a ști dacă acest

mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a

dreptului

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la data de 04 mai 2016, iar AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a declarat recurs la data

de 25 iunie 2016, ceea ce denotă că recursul este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 21 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificînd legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” și va casa decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii la rejudecare,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvîrșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească, pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 238 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele

prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

8

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă

soluționării pricinii și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel

încît să se poată da un răspuns afirmativ sau negativ.

În conformitate cu dispozițiile art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă,

instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.

În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărîrii.

Or, în conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului

nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai

în temeiul celor invocate în primă instanță. Instanța de apel nu este legată de

motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanțe, ci este obligată să

verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanța de apel adoptînd soluția pe caz, prin prisma

verificării legalității și temeiniciei hotărîrii primei instanțe, eronat a concluzionat în

raport cu normele de drept material aplicabile speței precum că AO „Asociația

Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” nu ar avea împuterniciri de a

acționa în justiție din numele autorilor/interpreților reprezentați în condițiile cînd nu

au fost indicați titularii a căror drepturi au fost încălcate, prin ce se impune concluzia

de a fi casată decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii la rejudecare.

Conform art.11 alin.(1)-(2) al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe

nr.139 din 02 iulie 2010, autorul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul

exclusiv să efectueze, să permită sau să interzică valorificarea operei, inclusiv prin:

a) reproducerea operei; b) distribuirea originalului sau a exemplarelor operei; c)

închirierea exemplarelor operei, cu excepția operelor de arhitectură și a operelor de

artă aplicată; d) importul exemplarelor operei în vederea distribuirii, inclusiv al

exemplarelor confecționate cu consimțămîntul autorului sau al altui titular al

dreptului de autor; e) demonstrarea publică a operei; f) interpretarea publică a operei;

g) comunicarea publică a operei prin eter, inclusiv prin satelit (tele- radiodifuziune),

sau prin cablu; h) retransmiterea simultană și fără modificări, prin eter sau prin cablu,

a operei transmise prin eter sau prin cablu; i) punerea la dispoziție în regim interactiv

a operei; j) traducerea operei; k) transformarea, adaptarea, aranjamentul sau alte

modificări ale operei, cu excepția cazurilor cînd efectuarea unor acțiuni din cele

9

enumerate la lit.a)–k) nu se încadrează în forma de exprimare a operei și pentru care

nu pot fi stabilite sancțiuni. Autorul sau alt titular al drepturilor patrimoniale

exclusive de autor are dreptul la o remunerație echitabilă. Cuantumul și modul de

achitare a remunerației de autor pentru fiecare caz și mod de valorificare a operei se

stabilesc în contractul de autor sau în contractele pe care organizațiile de gestiune

colectivă a drepturilor patrimoniale le-au încheiat cu utilizatorii.

Conform art. 55 alin. (2) al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe

nr.139 din 02 iulie 2010, proceduri judiciare în privința încălcării dreptului de autor,

a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de prezenta lege pot fi inițiate: a)

de titularii de drepturi sau de autoritățile abilitate cu protecția drepturilor acestora;

b) de alte persoane care beneficiază de astfel de drepturi, în special de licențiați; c)

de organizațiile de gestiune colectivă a dreptului de autor și/sau a drepturilor conexe;

d) de organizațiile profesionale de apărare și de alți reprezentanți ai titularilor de

drepturi și ai licențiaților.

Colegiul notează că prin cererea depusă la data de 08 aprilie 2014, АО

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, inclusiv prin

concretizările ulterioare conform cererilor din 23 aprilie 2014 și din 20 mai 2014 a

solicitat încasarea remunerației echitabile pentru utilizarea drepturilor de autor și

conexe în valoare de 35987, 60 lei, pentru perioada 01 ianuarie 2011-31 decembrie

2013, din contul SC „Rebdacons” SRL și a prejudiciului moral în mărime de 50000

lei. Concomitent, a solicitat interzicerea SC „Rebdacons” SRL valorificarea

drepturilor de autor și conexe prin retransmisie în lipsa acordului de licențiere,

rezultînd din prevederile art.art. 48, 63 al Legii privind dreptul de autor și drepturile

conexe nr.139 din 02 iulie 2010 (Vol.I, f.d.29-31, Vol. II, f.d.2-3, 23).

Prin hotărîrea din 20 noiembrie 2015 a judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de АO „Asociația Națională pentru

Protecția Creației Intelectuale” împotriva SC „Rebdacons” SRL cu privire la

încasarea remunerației echitabile pentru utilizarea drepturilor de autor și conexe în

mărime de 35987, 60 lei pentru perioada 01 ianuarie 2011-31 decembrie 2013 și a

prejudiciului moral în mărime de 50000 lei (Vol.II, f.d.69, 75-82).

Prin decizia din 04 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” și s-

a menținut hotărîrea din 20 noiembrie 2015 a judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău

(Vol.II, f.d.128-141).

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare, constatînd lipsa împuternicirilor

AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” de a înainta careva

pretenții deoarece nu ar fi fost indicați titularii a căror drepturi au fost încălcate, au

ignorat prevederile Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe nr.139 din 02

iulie 2010.

Din materialele pricinii rezultă că AO „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” a fost înregistrată la 29 aprilie 2011 conform certificatului de

înregistrare a organizației necomerciale eliberat de Ministerul Justiție al Republicii

Moldova, eliberat la data de 03 mai 2011 (Vol.I, f.d.32).

Condițiile obligatorii pentru desfășurarea activității organizației de gestiune

colectivă și respectiv avizarea acesteia sunt impuse prin prisma art. 48 alin.(5), (6)

al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010 și

10

anume să fie înregistrată ca organizație în conformitate cu prevederile legislației în

vigoare și să fie avizată în calitate de organizație de gestiune colectivă de către

Agenția de Stat Pentru Proprietatea Intelectuală. Agenția de Stat Pentru Proprietatea

Intelectuală avizează o organizație de gestiune colectivă în modul stabilit de Guvern

dacă aceasta întrunește următoarele condiții: a) majoritatea membrilor organizației

sau majoritatea titularilor de drepturi care, în alt mod, i-au încredințat în gestiune

drepturile lor sînt titulari de drepturi care au cetățenia Republicii Moldova sau care

au domiciliul, iar în cazul persoanelor juridice – sediul, pe teritoriul Republicii

Moldova și la aceasta se pot asocia alți titulari de drepturi care doresc acest lucru, în

conformitate cu statutul respectivei organizații; b) a încheiat acorduri de

reprezentare reciprocă a intereselor cu organizații similare care îi reprezintă pe

titularii de drepturi din străinătate sau, cel puțin, întreprinde toate acțiunile necesare

pentru încheierea unor asemenea acorduri; c) are capacitatea de a gestiona, pe

principii colective, drepturile patrimoniale corespunzătoare, inclusiv dispune de

personal și de mijloace tehnice adecvate; d) dispune de mecanisme adecvate de

acumulare, distribuire și de plată a remunerației de autor sau a remunerației cuvenite

titularilor de drepturi conexe; e) garantează un tratament egal titularilor de drepturi

și utilizatorilor atunci cînd este vorba de aceleași condiții obiective; f) statutul și alte

regulamente ale organizației corespund prevederilor prezentei legi și altor acte

normative relevante ale Republicii Moldova, precum și tratatelor internaționale la

care Republica Moldova este parte.

Colegiul precizează că AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” a fost avizată prin decizia nr.1/57 din 12 ianuarie 2012 ca organizație

de gestiune colectivă pentru următoarele categorii de drepturi-de autor și conexe și

pentru următoarele categorii de titulari –autori, interpreți, producători, organizații de

difuziune, care a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 20

ianuarie 2012, decizie în vigoare la data adresării acesteia în instanța de judecată.

Conform pct.1 al deciziei menționate gestiunea drepturilor de către AO

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” se va realiza pentru

titularii de drepturi membri ai acestei organizații (Vol.I, f.d.35).

La data de 20 septembrie 2013 Comisia de Avizare a Agenției de Stat Pentru

Proprietatea Intelectuală a adoptat decizia nr. 3/1566 privind avizarea organizațiilor

de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe, a decis

avizarea Asociației “Drepturi de Autor și Conexe” (AsDAC), Asociației Naționale

“Copyright” (ANCO), Asociației “ReproMold” (ReproMold) și Oficiului

Republican al Dreptului de Autor (ORDA) să gestioneze toate drepturile care le-au

fost încredințate în gestiune, prin contractele încheiate cu titularii de drepturi, și cele

care cad sub incidența licenței obligatorii, de sine stătător sau în comun, în bază de

acord; să gestioneze doar drepturile titularilor de drepturi pe care-i reprezintă în baza

contractelor încheiate cu aceștia și cele care cad sub incidența licenței obligatorii, de

sine stătător sau în comun, în bază de acord.

Conform aceleași decizii s-au avizat conform listei organizațiile de gestiune

colectivă să gestioneze în mod consecutiv drepturile ce cad sub incidența licenței

extinse și obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o

organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova și care nici nu le-au

încredințat gestiunea drepturilor sale în alt mod, după principiul rotației, începînd cu

11

anul 2013: -Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale; - Oficiul

Republican al Dreptului de Autor; - Asociația “Drepturi de Autor și Conexe”; -

Asociația Națională “Copyright”. Perioada de gestiune fiind de un an pentru fiecare.

În caz de lipsă de capacitate pentru gestiunea drepturilor indicate la pct.2, drepturile

respective vor fi gestionate de către următoarea organizație din listă.

Concomitent, prin decizia respectivă a fost abrogată decizia Agenției de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală nr. 2/2146 din 05 decembrie 2012 privind avizarea

Asociației „Drepturi de Autor și Conexe” și Oficiului Republican al Dreptului de

Autor și s-a dispus eliberarea avizelor, în termen de 10 zile după intrarea în vigoare

a deciziei la toate 5 organizații de gestiune colectivă înregistrate în modul stabilit la

Ministerul Justiției: Asociației Naționale pentru Protecția Creației Intelectuale;

Asociației „Drepturi de Autor și Conexe”, Oficiului Republican al Dreptului de

Autor; Asociației Naționale „Copyright” și Asociației „ReproMold”.

Conform art. 49 alin.(1-3) al Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe

nr.139 din 02 iulie 2010, organizația de gestiune colectivă exercită, în numele

titularilor de drepturi pe care îi reprezintă și în limitele împuternicirilor acordate de

aceștia, iar în cazurile pentru care se prevede gestiunea colectivă obligatorie și în

numele celor pe care nu-i reprezintă, următoarele atribuții: a) eliberează utilizatorilor

licențe pentru valorificarea operelor sau a obiectelor drepturilor conexe, drepturile

asupra cărora le-au fost încredințate în gestiune de titularii de drepturi sau sînt

exercitate în virtutea legii; b) negociază cu utilizatorii cuantumul remunerației

pentru valorificarea operelor sau a obiectelor drepturilor conexe, precum și alte

condiții de licențiere; c) acumulează remunerația stipulată, conform prevederilor

lit.b), în licențele eliberate și/sau pe cea care este datorată în virtutea dreptului la o

remunerație echitabilă (drept din gestiunea sa);d) repartizează remunerația

acumulată, o achită la timp și, pe cît este posibil, echitabil și proporțional cu valoarea

și valorificarea reală a operelor și obiectelor drepturilor conexe corespunzătoare; e)

îi reprezintă pe titularii de drepturi, inclusiv pe cei străini (în persoana organizațiilor

de gestiune colectivă din țara corespunzătoare), în instanțele de judecată și în cadrul

altor proceduri legale, precum și în organele și organizațiile de stat, în legătură cu

drepturile transmise de aceștia sau de prezenta lege în gestiune și efectuează orice

alte acte juridice necesare pentru protecția și asigurarea drepturilor respective,

inclusiv în nume propriu; f) asigură exercitarea drepturilor membrilor săi în

străinătate prin încheierea acordurilor de reprezentare reciprocă a intereselor cu

organizații similare de gestiune colectivă din străinătate;g) întreprinde orice alte

acțiuni în limitele împuternicirilor care i-au fost delegate de către titularii dreptului

de autor și ai drepturilor conexe.

Organizația de gestiune colectivă are dreptul să ceară utilizatorilor de opere

și/sau de obiecte ale drepturilor conexe prezentarea rapoartelor privind operele

valorificate (identificate după titularii de drepturi), a altor documente și informații

referitoare la orice mod de valorificare, ce corespunde unui drept care cade sub

incidența gestiunii respectivei organizații, precum și a altei informații necesare

pentru calcularea, acumularea și repartizarea remunerației.

Organizația de gestiune colectivă are, în interesele titularilor dreptului de

autor și ai drepturilor conexe, următoarele obligații: a) să utilizeze remunerația

acumulată exclusiv pentru repartizarea și plata ei titularilor dreptului de autor și ai

12

drepturilor conexe. Totuși, organizația are dreptul să rețină din remunerația

acumulată cheltuielile efective aferente gestionării drepturilor, precum și sumele

destinate unor fonduri speciale create de organizație, cu condiția că întemeierea

acestora a fost autorizată fie de titularii de drepturi, fie, în cazul titularilor de drepturi

străini, de organizația de gestiune colectivă care îi reprezintă; b) să repartizeze, după

deducerea sumelor menționate la lit.a), remunerația acumulată și să efectueze plăți

regulate, proporțional cu valorificarea reală a operelor și/sau a obiectelor drepturilor

conexe;c) să prezinte titularilor dreptului de autor și ai drepturilor conexe,

concomitent cu plata remunerației, dări de seamă cu privire la valorificarea

drepturilor lor.

Colegiul remarcă că din Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice

nr. 2518 din 30 ianuarie 2013, rezultă că unul din obiectul principal de activitate a

SC „Rebdacons” SRL constituie activitatea în domeniul televiziunii și

radiodifuziunii (Vol.I, f.d.48).

Prin decizia nr. 40 din 23 martie 2011 a Consiliului Coordonator al

Audiovizualului s-a decis eliberarea autorizației de retransmisie SC ”Rebdacons”

SRL, fiindu-i eliberată Autorizația de retransmisie Seria AB 000137 din 25 martie

2011 valabilă pînă la data de 25 martie 2017 privind activitatea în domeniul

televiziunii cu distribuire prin cablu (Vol.II, f.d.56).

Conform pct.6 al deciziei nr. 70 din 23 mai 2012 a Consiliului Coordonator al

Audiovizualului cu privire la reperfectarea condițiilor la autorizațiile de retransmisie

și licențele de emisie, s-a decis reperfectarea condițiilor la Autorizația de

retransmisie seria AB, nr. 000137 din 25 martie 2011, eliberată SC „Rebdacons”

SRL, prin aprobarea ofertei serviciilor de programe retransmise (cu eliberarea unui

formular nou: Anexa nr. 1 - 39 de canale) pentru studioul TV prin cablu “Rise-TV”

din satele Sireți și Costești: 2 Plus, Național TV, Ohota & Rîbalka, Favorit TV, N 4,

Noroc TV, Bravo, Muzica TV, TV Dixi, Minimax, Discovery Science, Eurosport,

TV 7, Prime, Moldova 1, Pro TV Chișinău, TV Com, India TV, Euronews, TVC 21,

Eurosport 2, NGC, Canal 3, N 24, Euro TV Chișinău, Mir, Acasă în Moldova, NGW,

History, Explorer, Discovery Channel, Animal Planet, Alt TV, TV 1000 Action,

Dom Kino, Jurnal TV, Publika TV, UTV și Super TV.

Colegiul relevă că, rezultînd din prevederile art. 11 alin. (5) al Legii privind

dreptul de autor și drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010, conform căruia dreptul

de retransmisie prin cablu se exercită exclusiv prin intermediul unei organizații de

gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, se impune concluzia că, de rând cu

licența obținută de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, pentru retransmisia

canalelor TV, operatorii rețelei prin cablu urmează să obțină licență și de la

organizațiile de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor pentru

valorificarea operelor. În caz contrar, se va considera că au fost violate drepturile de

autor.

În atare circumstanțe, Colegiul relevă că acest aspect urmează a fi luat în

considerare la rejudecare pricinii și supus aprecierii în raport cu circumstanțele

pricinii și normele de drept aplicabile speței, or, SC „Rebdacons” SRL avea obligația

de a exercita dreptul de retransmisie prin cablu prin intermediul organizației de

gestiune colectivă, care în virtutea legii acționează în numele titularului de drept.

13

Rezultînd din cele menționate supra, Colegiul reliefă că AO „Asociația

Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” în virtutea reglementărilor legale-

art.art. 11, 48, 55 ale Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe nr.139 din

02 iulie 2010, este în drept de a iniția proceduri judiciare în privința încălcării

dreptului de autor, fără a fi necesar de a prezenta suplimentar careva împuterniciri.

Respectiv instanțele ierarhic inferioare greșit au concluzionat că AO „Asociația

Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” nu este în drept de a solicita

remunerație de la pîrît, din cauza neprezentării listei titularilor de drepturi și

împuternicirilor transmise de aceștia către AO „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale”.

Această concluzie se bazează și pe normele materiale care expres indică că

retransmisiunea prin eter sau cablu urma a fi efectuată doar în baza unei licențe

eliberate de societatea de gestiune colectivă, și pe faptul că AO „Asociația Națională

pentru Protecția Creației Intelectuale” la o anumită perioadă de timp a fost unica

organizație care dispunea de competențe de a elibera agenților economici licențe

pentru retransmie prin eter sau cablu.

Conform art. 48 alin.(11), (12) al Legii privind dreptul de autor și drepturile

conexe nr.139 din 02 iulie 2010, gestiune colectivă extinsă (licență extinsă). Efectele

unei licențe eliberate utilizatorilor de către organizația de gestiune colectivă în

numele titularilor de drepturi, membri ai acesteia sau care, în alt mod, i-au încredințat

în gestiune drepturile, se extind, de asemenea, asupra titularilor de drepturi care nu

au calitatea de membru al acestei organizații și nici nu i-au încredințat, în vreun alt

mod, drepturile în gestiune, cu condiția că aceștia nu și-au retras drepturile din

repertoriul organizației de gestiune colectivă, cu referire la următoarele drepturi: a)

dreptul de interpretare publică, de comunicare publică prin eter sau prin cablu (cu

excepția comunicării publice prin satelit, atunci cînd aceasta nu este simultană cu

tele-, radiodifuzarea terestră efectuată de aceeași organizație de difuziune), precum

și dreptul de retransmisie prin eter și dreptul de a pune la dispoziția publicului în

regim interactiv operele muzicale și fragmentele din operele muzical-dramatice; b)

dreptul de reproducere a operelor sub formă de fonograme, în cazul în care titularii

de drepturi vizați au transmis anterior unui producător de fonograme dreptul la o

asemenea reproducere; c) dreptul interpreților de a pune la dispoziția publicului în

regim interactiv interpretările lor imprimate pe fonograme.

În cazul gestiunii colective extinse, prevăzută la alin.(11), titularii de drepturi

care nu sînt membri ai organizației de gestiune colectivă și nici nu i-au încredințat,

în alt mod, în gestiune drepturile lor pot notifica, în formă scrisă, organizației de

gestiune colectivă, nu mai tîrziu decît cu 3 luni înainte de sfîrșitul anului

calendaristic, despre faptul că își retrag drepturile din sistemul de gestiune colectivă.

O astfel de retragere a drepturilor își produce efectele începînd cu 1 ianuarie al anului

următor celui în care s-a făcut notificarea.

Conform art. 48 alin. (13) lit. e) al Legii privind dreptul de autor și drepturile

conexe nr.139 din 02 iulie 2010, Gestiune colectivă obligatorie (licență obligatorie).

În conformitate cu prevederile prezentei legi, pot fi exercitate exclusiv prin

intermediul unei organizații de gestiune colectivă avizate de Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală dreptul autorilor și al altor titulari ai dreptului de autor și ai

drepturilor conexe la retransmiterea, simultană și fără modificări, prin cablu a

14

operelor, interpretărilor și fonogramelor lor, conform prevederilor art.11 alin.(1)

lit.h) și alin.(5)–(8) și art.37 alin.(1) lit.c).

Prin urmare, AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” a fost în drept de a elibera licențe extinse, în condițiile prevăzute de

lege, în perioada 01 august 2012-11 decembrie 2012, fiind atunci unica

organizație de gestiune colectivă avizată.

Astfel, la rejudecarea pricinii instanța de apel urmează a verifica dacă SC

„Rebdacons” SRL deținea licență eliberată de o organizație de gestiune colectivă

avizată la perioada de referință.

Aceste circumstanțe urmează a fi stabilite și necesită importanță pentru

soluționarea pricinii, în condițiile cînd AO „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” pretinde și încasarea unor despăgubiri, rezultînd din

prevederile art. 63 alin.(1), (2) lit.b), (3) al Legii privind dreptul de autor și drepturile

conexe nr.139 din 02 iulie 2010, conform cărora în cadrul procedurilor judiciare

inițiate în privința încălcării dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor

drepturi protejate de prezenta lege, persoanele specificate la art.55 alin.(2) pot

solicita instanțelor de judecată sau altor organe competente, după caz, recunoașterea

drepturilor lor, constatarea încălcării acestora, restabilirea situației existente pînă la

încălcarea dreptului și încetarea acțiunilor care comportă încălcarea dreptului sau

creează pericolul încălcării lui, precum și repararea prejudiciului prin stabilirea unor

despăgubiri. Instanța de judecată, la stabilirea despăgubirii, va ține cont de

necesitatea perceperii profitului obținut ilegal de persoana care a încălcat drepturile.

Atunci cînd violatorul a comis o încălcare neintenționat sau neavînd motive

rezonabile să cunoască acest lucru, instanța de judecată poate stabili despăgubiri sub

formă de taxe forfetare, cum ar fi cel puțin suma remunerației sau a tarifului pe care

ar fi datorat-o violatorul dacă ar fi fost autorizat prin licență să valorifice dreptul în

cauză.

În consecință, Colegiul reiterează că la rejudecarea pricinii urmează a fi luate

în considerare circumstanțele menționate, ca, în final, să fie adoptată o hotărîre

legală și întemeiată.

La caz, Colegiul menționează obligația instanței de apel de a verifica legalitatea

hotărîrii primei instanțe în întregul ei, independent de motivele apelului declarat

împotriva hotărîrii, în conformitate cu art. 373 alin. (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, Colegiul reiterează că norma procedurală enunțată supra obligă

instanța de apel de a verifica legalitatea soluției adoptate de prima instanța în raport

cu pretențiile înaintate, circumstanțele de fapt și de drept invocate, cît și cele

constatate și aplicabile speței.

În atare circumstanțe, pornind de la faptul că această eroare nu poate fi corectată

de instanța de recurs, Colegiul concluzionează asupra anulării deciziei instanței de

apel contestate, cu remiterea pricinii la rejudecare.

Concomitent, Colegiul notează că CtEDO reamintește că dreptul de acces la o

instanță nu include doar dreptul de a institui proceduri, ci și dreptul de a obține o

„soluționare” a litigiului de către o instanță (Beneficio Cappella Paolini împotriva

San Marino, nr. 40786/98, pct.29, CEDO 2004). Acest drept ar fi iluzoriu dacă

sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite unui individ să introducă o

acțiune civilă în fața unei instanțe fără a asigura că respectiva cauză fost soluționată

15

printr-o decizie definitivă, în cursul procedurii judiciare. Ar fi de neconceput ca art.

6 § 1 să descrie în detaliu garanțiile procedurale oferite părților în litigiu – proceduri

care sunt echitabile, publice și prompte – fără a asigura părților dreptul ca litigiile

lor civile să fie în cele din urmă soluționate (Multiplex împotriva Croației,

nr.58112/00, pct.45, 10 iulie 2003).

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează a adopta soluția la caz atît prin

prisma argumentelor reclamantului, intervenientului principal, cît și a pîrîtului,

rezultînd din prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință

soluția adoptată să fie certă și coerentă, sub aspectul temeiniciei/netemeiniciei

acțiunii acesteia. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează

a fi stabilit în coraport cu circumstanțele pricinii și normele de drept material și

procedural aplicabile speței.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Asociația Obștească „Asociația Națională pentru

Protecția Creației Intelectuale”.

Se casează decizia din 04 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Аsociația Obștească

„Oficiul Republican al Drepturilor de Autor” împotriva Societății Comerciale

„Rebdacons” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea încălcării

drepturilor de autor și conexe, încasarea remunerației și a prejudiciului moral și

cererea intervenientului principal Аsociația Obștească „Asociația Națională pentru

Protecția Creației Intelectuale” împotriva Societății Comerciale „Rebdacons”

Societatea cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea remunerației și a

prejudiciului moral, cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Maria Ghervas

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

16