3ra-1445/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1445/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Judecătoria Buiucani Dosarul nr.3ra-1445/16
Mun. Chișinău
Judecător: V. Chisilița
Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, N. Simciuc
ÎNCHEIERE
05 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului Valeriu Doagă
Judecători Galina Stratulat, Iuliana Oprea
soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Frangoglo Ivan, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Frangoglo Ivan împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea actului
administrativ și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016,
C O N S T A T Ă :
La 06 aprilie 2015, Ivan Frangoglo a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea deciziei Colegiului
disciplinar al executorilor judecătorești din 05 februarie 2015, privind acțiunile
executorului judecătoresc T. Dimitrova, pe care o consideră ilegală.
Susține că la 09 martie 2015, a primit decizia prin intermediul poștei în limba
română, cu toate că a solicitat să fie expediată în limba rasă,invocând necunoașterea
limbii de stat.
Consideră că, decizia menționată favorizează acțiunile executorului
judecătoresc Tatiana Dimitrova, fiind ignorate prevederile art. 20 al Constituției
Republicii Moldova, art.6 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor
omului și libertăților fundamentale, art. 24 alin.(l) din Legea nr.344-XIII din 23
decembrie 1994 cu privire la statutul juridic al Găgăuziei și Legea Republicii
Moldova nr. 113 din 17 iunie 2010 cu privire la executorii judecătorești.
Menționează că, de nenumărate ori s-a adresat Ministerului Justiției cu privire
la întreprinderea măsurilor în privința executorului judecătoresc din r-nul Ceadîr-
Lunga, Tatiana Dimitrova, cu privire la comiterea abuzului de serviciu.
Concretizează că executorul judecătoresc a întocmit în privința lui două
procese-verbale, din 24 septembrie 2013 și din 10 octombrie 2013 care în opinia
dânsului contravin prevederilor art. 384, 10, 12, 380, 448, 450, 441, 443 din Codul
de executare, art. 8 lit. a), 13, 36, 38 alin. (4) din Legea cu privire la executorii
judecătorești.
Indică reclamantul că la 10 octombrie 2013, executorul judecătoresc însoțit
de 6 persoane dintre care 3 colaboratori ai poliției, printre care și soțul executorului
judecătoresc, au întocmit în privința sa un proces - verbal, prin care l-a învinuit
nejustificat de încălcarea prevederilor art. 318 alin. (1) Cod de executare, care
prevede amendă până la 3 000 lei, astfel înjosindu-i demnitatea și onoarea.
1
Concretizează că indiferent de faptul că, nu a executat dispozițiile
executorului judecătoresc, acțiunile lui urmau a fi calificate în temeiul art. 319 Cod
de executare, care prevede o amendă până la 1 000 lei, circumstanță în care soția,
nora sa și vecinii au fost speriați și indignați de faptul că aceste persoane au venit de
la Ciadăr-Lunga pentru ai confisca averea unui invalid, fără a avea o hotărâre
judecătorească.
Mai indică reclamantul că Ministerul Justiției a ignorat în interesele T.
Dinitrova, hotărârea Judecătoriei Ciadîr-Lunga din 11 decembrie 2013 prin care a
fost recunoscut neîntemeiat procesul verbal cu privire la contravenții întocmit de
executorul judecătoresc T. Dimitrova.
Astfel, Ivan Frangoglo, solicită anularea hotărârii Colegiului Disciplinar al
executorilor judecătorești din 05 februarie 2015, retragerea licenței executorului
judecătoresc, Tatiana Dimitrova pentru încălcarea gravă a drepturilor lui
constituționale și depășirea atribuțiilor de serviciu, pentru constatarea ca fiind ilegal
întocmit procesul-verbal, pentru înjosirea demnității prin acțiuni ilegale, pentru
discriminare pe principiul de limbă vorbită din partea Ministerului Justiției care a
refuzat să îi expedieze hotărârea Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești
în limba rusă și încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a prejudiciului moral
în mărime de 100 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 25 ianuarie 2016, a fost respinsă
acțiunea lui Ivan Frangoglo împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea
actului administrativ și repararea prejudiciului moral.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a
tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se
încadrează în prevederile legii.
La 15 februarie 2016 Ivan Frangoglo a declarat apel, prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani din 25 ianuarie 2016 cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a
constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept
procedural.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 s-a respins ca fiind
lipsit de temei apelul declarat de Frangoglo Ivan și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Buiucani din 25 ianuarie 2016.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de
apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele
dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.
Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare
obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat
normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și
întemeiată.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Frangoglo Ivan a declarat recurs,
prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe din
25.01.2016 și decizia instanței de apel din 21.06.2016, cu emiterea unei noi hotărâri
prin care cererea înaintată să fie admisă.
Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 21.06.2016
2
a fost expediată recurentului la 01.07.2016, însă deoarece la materialele cauzei nu
există confirmarea recepționării acesteia, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC,
consideră recursul depus la data de 05.08.2016 în termen.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.
În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse
în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural
pertinente cauzei.
Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele
considerente.
Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că
recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au
apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.
Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și
de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic
inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care
este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum
formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui
temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în
recursul declarat de către Frangoglo Ivan asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Frangoglo Ivan ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,
completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
D I S P U N E:
Recursul declarat de către Frangoglo Ivan se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului Valeriu Doagă
Judecători Galina Stratulat
Iuliana Oprea
4