2ra-2006/16 — incasarea datoriei

Prima instanță: I. Țîmbalari 2ra– 2006/16

Instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova

Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Cotun Oleg, prin intermediul avocatului Dudulica Liubomir,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cotun

Oleg împotriva lui Băietrău Lilian și Parfeni Ala privind încasarea, în mod

solidar, a datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, prin care

a fost respins apelul declarat de către Cotun Oleg și menținută hotărîrea

Judecătoriei Orhei din 02 noiembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La 10 iulie 2015, Cotun Oleg a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Băietrău Lilian și Parfeni Ala privind încasarea, în mod solidar, a

datoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că în anul 2009, a făcut cunoștință cu pîrîții

Băietrău Lilian și Parfeni Ala, iar, în luna august-septembrie, pîrîtul Băietrău

Lilian l-a rugat să-i împrumute suma de 3000 euro pentru a-i transmite lui

Parfeni Ala, în legătură cu faptul că ultima deține o afacere în Italia și are nevoie

de mijloace bănești.

Mai indică reclamantul că i-a transmis lui Parfeni Ala suma de 3000 euro,

astfel, după expirarea unui an de zile de la momentul predării banilor,

reclamantul s-a întîlnit cu Băietrău Lilian, unde i-a solicitat restituirea sumei

împrumutate, la care ultimul l-a informat că va discuta pe acest subiect cu pîrîta

Parfeni Ala.

Ulterior, pîrîtul Băietrău Lilian l-a informat pe reclamant că a divorțat de

Parfeni Ala și respectiv suma de bani împrumutată urmează a fi încasată de la

ea.

Reclamantul consideră că pîrîții se sustrag cu rea-voință de la restituirea

datoriei, astfel, în acest sens a depus o plîngere la organele de drept privind

deposedarea prin înșelăciune de suma de 3000 Euro, unde, în cadrul urmării

penale pîrîții au depus declarații contradictorii prin care confirmă veridicitatea

faptelor invocate de către acesta.

Reclamantul Cotun Oleg solicită încasarea, în mod solidar, de la pîrîții

Băietrău Lilian și Parfeni Ala, a sumei de 3000 euro, cu titlu de datorie și

încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 02 noiembrie 2015, s-a admis parțial

acțiunea înaintată de către Cotun Oleg, s-a încasat de la pîrîți în beneficiul

reclamantului suma de 1400 euro cu titlu de datorie, sau echivalentul în lei

moldovenești la momentul plății, cît și cheltuielile de judecată în sumă de 500

lei cu titlu de taxă de stat și cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 3000

lei, în rest pretențiile au fost respinse.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, a fost respins

apelul declarat de către Cotun Oleg și menținută hotărîrea Judecătoriei Orhei din

02 noiembrie 2015.

La 29 iunie 2016, Cotun Oleg, prin intermediul avocatului Dudulica

Liubomir a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 12

aprilie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Orhei din 02 noiembrie 2015, în partea

respingerii acțiunii, cu emiterea unei noi hotărîri, în această parte, prin care să

fie admise pretențiile integral.

În motivarea recursului a invocat că hotărîrile instanțelor judecătorești, în

partea recurată, sunt ilegale și neîntemeiate deoarece au fost emise cu încălcarea

și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural și anume, instanța

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea,

cît și a dat o apreciere arbitrară probelor anexate la materialele dosarului.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea

de recurs, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Cotun Oleg,

prin intermediul avocatului Dudulica Liubomir nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Cotun Oleg,

prin intermediul avocatului Dudulica Liubomir nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un

temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel, ci a formulat critici

ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie

temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței

CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie

1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Cotun Oleg, prin intermediul avocatului Dudulica

Liubomir ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440

alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Cotun Oleg, prin

intermediul avocatului Dudulica Liubomir.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas