2ra-1418/16 — repararea prejudiciului material

2ra-1418/16 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: E. Palanciuc dosarul nr.2ra-1418/16

instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

D E C I Z I E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii : Dumitru Mardari, Ion Druță

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Angela Roșcovan în interesul copiilor

minori Ștefan Roșcovan și Iuliana Roșcovan,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Roșcovan în

interesele copiilor minori Ștefan Roșcovan și Iuliana Roșcovan împotriva lui

Valentin Chirinciuc, Ludmila Chirinciuc și Ecaterina Pojoga (Roșcovan),

intervenienții accesorii Ecaterina Enițcaia și Anatol Ciobanu cu privire la repararea

prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2016, prin care

au fost admise apelurile declarate de către Valentin Chirinciuc, Ludmila Chirinciuc

și Ecaterina Pojoga (Roșcovan), casată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 23 martie 2015 și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 30 august 2012, Angela Roșcovan în interesele copiilor minori Ștefan

Roșcovan și Iuliana Roșcovan a depus o cerere de chemare în judecată împotriva

lui Valentin Chirinciuc, Ludmila Chirinciuc și Ecaterina Pojoga (Roșcovan),

intervenienții accesorii Ecaterina Enițcaia și Anatol Ciobanu.

Pe parcursul examinării cauzei și-a concretizat cerințele și în final a solicitat

încasarea sume de 583358,80 lei în vederea reparării prejudiciului material cauzat

prin posesiunea nelegitimă a 1/3 cotă-parte din bunul imobil nr. cadastral

0100213,059.01 din mun. Chișinău, str. Ion Nistor, 30, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în februarie 1996 Anatol

Roșcovan s-a adresat cu cerere de chemare judecată împotriva fostei soții Ecaterina

Roșcovan (Pojoga) de partajare a casei de locuit din str. Ion Nistor, 30, mun.

Chișinău, dobândită în devălmășie în perioada căsătoriei. Judecătoria Centru mun.

Chișinău a emis încheierea din 14 februarie 1996 de asigurare a acțiunii. La 13

martie 1996 întru executarea încheierii au fost întocmit proces-verbal și act de

aplicare a sechestrului asupra casei de locuit. Actele de aplicare a sechestrului

asupra averii sechestrate, precum și averea sechestrată, a fost transmisă spre

păstrare Ecaterinei Roșcovan (Pojoga), până la adoptarea hotărârii în litigiul

1

privind partajarea averii. Prin decizia irevocabilă a Curții de Apel a Republicii

Moldova din 23 ianuarie 2003, a fost admisă parțial acțiunea și din casa de locuit

din str. Nistor, 30, mun. Chișinău s-a atribuit lui Roșcovan Anatol de la etajul 1

încăperile: nr. 4 suprafața 1.7 m.p. preț 1 477 lei; nr. 5 suprafața 3.8 m.p. preț 480

lei; nr. 6 suprafață 11.0 m.p. preț 1 389 lei; nr. 7 suprafața 5,9 m.p. preț de 745 lei;

nr. 9 suprafața 1.0 m.p. preț de 126 lei; anexa lit. „a” 5 de 416 lei; din încăperea nr.

1 „a” suprafața 12,5 m.p. de 1 578 lei, de la etajul II: încăperea nr. 6 suprafață 25,2

m.p. de 3 182 lei; nr. 7 suprafață de 19,8 m.p. de 2 500 lei; veranda lit. „a” 4 de

332 lei, din mansardă încăperea nr. 3 suprafața 55,2 m.p. de 4 141 lei, ce constituie

1/3 cotă-parte, în valoare de 16 336 lei. A fost obligat Roșcovan Anatol să

stabilească îngrădire spre încăperea nr. 1 la etajul II; să instaleze trecerea din

încăperea nr. 3 în încăperea nr. 1 și de la încăperea nr. 1 spre acoperiș; să

organizeze instalarea scării pentru ieșirea la etajul II și terasă, cu instalarea ușii

pentru intrarea spre această scară, precum și trecerea din încăperea nr. 6 și din

terasa încăperii nr. 3 sau de a instala ieșire din încăperea nr. 3 spre acoperiș. S-a

atribuit Ecaterinei Pojoga (Roșcovan) celelalte încăperi ce constituie 2/3 cotă-parte

în valoare de 32 623 lei. Pe parcursul executării hotărârii a fost sesizat că, casa de

locuit din str. Nistor, 30, mun. Chișinău, sechestrată prin încheierea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 14 februarie 1996 și care nu a fost dată în exploatare, a

fost înstrăinată ilicit de către Ecaterina Pojoga (Roșcovan) în mai multe etape ca

teren pentru construcție locativă cu suprafața 0,045 ha și bunuri mobile

caracterizate ca materiale de construcții. Potrivit extrasului din Registrul bunurilor

imobile eliberat de OCT Chișinău, imobilul sechestrat inițial a fost înregistrat pe

numele Ecaterinei Pojoga în temeiul titlului de autentificare a dreptului

deținătorului le teren nr. 0100213059 din 21 ianuarie 2001, a fost vândut lui Anatol

Ciobanu prin contractul nr. 1231 din 23 decembrie 2002; la 17 martie 2003 Anatol

Ciobanu a vândut Parascoviei Enițcaia imobilul prin contractul de vânzare-

cumpărare nr. 998, iar ulterior a fost înregistrat pe numele lui Valentin Chirinciuc

în baza contractului de vânzare-cumpărare din 03 iulie 2003. Prin acțiunile ilicite

ale Ecaterinei Roșcovan (Pojoga) privind înstrăinarea bunului imobil a lui Anatol

Roșcovan care a fost sechestrat, a înaintat acțiune către Ecaterina Roșcovan

(Pojoga), Anatol Ciobanu, Parascovia Enițcaia și Valentin Chirinciuc privind

recunoașterea nulă a contractelor de vânzare-cumpărare, și aducerea părților în

poziția inițială.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2007 au fost anulate ca

ilegale contractele de vânzare-cumpărare nr. 1231 din 23 decembrie 2002, nr. 998

din 17 martie 2003 și din 03 iulie 2003. Pârâții ilegal se folosesc de proprietate

care nu le aparține lor până la momentul actual și obțin din aceasta posesie

nelegitimă beneficii, calificate de art. 1389 Codul civil ca îmbogățire fără justă

cauză, iar în toată aceasta perioadă proprietarul Anatol Roșcovan ulterior substituit

în drepturi, a fost în imposibilitate de a se folosi de bunul său imobil, fiind cauzat

astfel prejudiciu semnificativ.

Astfel, consideră că pârâții urmează să achite prejudiciul material format

prin îmbogățire fără justă cauză și posesiune nelegitimă a bunului imobil o

perioadă de 9 ani.

Prin urmare, solicită Angela Roșcovan în interesele copiilor minori Ștefan

Roșcovan și Iuliana Roșcovan încasarea sumei de 583.358,80 lei în vederea

2

reparării prejudiciului material cauzat prin posesiunea nelegitimă a 1/3 cotă-parte

din bunul imobil nr. cadastral 0100213,059.01 din mun. Chișinău, str. Ion Nistor,

30, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 martie 2015

acțiunea a fost admisă parțial. A fost încasat de la Valentin Chirinciuc, Ludmila

Chirinciuc și Ecaterina Pojoga (Roșcovan) prejudiciul material în sumă de

585.358,80 lei. Au fost respinse pretențiile privind încasarea cheltuielilor de

judecată. A fost încasat de la Valentin Chirinciuc, Ludmila Chirinciuc și Ecaterina

Pojoga (Roșcovan) în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 17500,76 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2016 au fost admise

apelurile declarate de către Valentin Chirinciuc, Ludmila Chirinciuc și Ecaterina

Pojoga (Roșcovan), casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre cu

privire la respingerea acțiunii.

La 21 aprilie 2016, Angela Roșcovan în interesele copiilor minori Ștefan

Roșcovan și Iuliana Roșcovan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel deoarece la examinarea pricinii contrar art. 372 alin. (2) și 130 alin. (1) CPC

nu a verificat circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei

instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar au importanță pentru

soluționarea pricinii, nu a apreciat probele din dosar și cele prezentate suplimentar

în ansamblul lor călăuzindu-se de lege.

La fel, a indicat că soluția instanței de apel nu conține nici o argumentare din

care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care a ajuns, fiind în

imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să

verifice temeinicia și legalitatea hotărîrii atacate cu privire la oricare dintre

motivele prevăzute de lege.

La fel a indicat că instanța de apel a dat o apreciere eronată circumstanțelor

de fapt și a aplicat eronat prevederile legii materiale privind încasarea prejudiciului

material.

La 15 iunie 2016, Ecaterina Pojoga, Valentin Chirinciuc și Ludmila

Chirinciuc au depus referințe prin care au solicitat de a considera recursul Angelei

Roșcovan în interesele lui Ștefan Roșcovan și Iuliana Roșcovan ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art.434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este depus în termenul prevăzut de lege,

deoarece la actele pricinii lipsesc probe care ar confirma momentul recepționării

de către recurentă a deciziei instanței de apel redactate.

În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 29 iunie 2016 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

3

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și a restitui pricina spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Valentin Chirinciuc, Liudmila

Chirinciuc și Ecaterinei Pojoga (Roșcovan), intervenienții accesorii Ecaterina

Enițcaia, Anatol Ciobanu, Angela Roșcovan în interesele copiilor minori Ștefan

Roșcovan și Iuliana Roșcovan, concretizîndu-și ulterior cerințele, a solicitat

repararea prejudiciului material în mărime de 583.358,80 lei, ceea ce constituie

prejudiciul material cauzat pentru folosirea ilegală a imobilului, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii și admiterea parțială a acesteia.

În susținerea acestei concluzii prima instanță cu referire la prevederile art.

14, art.1389 alin. (1) și art. 1393 alin. (2) Codul civil, a reținut că Angelei

Roșcovan, care a acționat în interesele copiilor minori, i s-a cauzat un prejudiciu

în urma acțiunilor ilegale a pîrîților, care au folosit și se folosesc din momentul

încheierii tranzacțiilor de vînzare-cumpărare, de o parte din bunul imobil din str.

Ion Nistor 30, mun. Chișinău, care nu le aparține, posedînd ilegal cota-parte ce le

aparține copiilor minori, motiv din care ultimii au fost în imposibilitate de a se

folosi de bunul lor.

În aceste condiții instanța a concluzionat de a încasa în mod solidar de la

Valentin Chirinciuc, Liudmila Chirinciuc și Ecaterina Pojoga (Roșcovan) în

beneficiul Angelei Roșcovan prejudiciul material în mărime de 583.358,80 lei

calculat pentru 1/3 cotă-parte din suprafața imobilului de 191,5 m.p. ținînd cont de

Raportul de evaluare a imobilului amplasat pe str. Ion Nistor nr. 30, mun. Chișinău

întocmit de SRL „GeoInfoSistem” la 04 noiembrie 2013.

Totodată, instanța de fond a concluzionat despre respingerea cererii privind

încasarea cheltuielilor de judecată ca fiind neprobate.

Judecând apelurile declarate de către Ecaterina Pojoga (Roșcovan) și

Valentin Chirinciuc și Liudmila Chirinciuc, instanța de apel a ajuns la concluzia

admiterii acestora ca întemeiate, casînd hotărîrea primei instanțe și emiterea unei

noi hotărîri de respingere a acțiunii, considerând că instanța de fond nu a elucidat

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii și nu a aplicat

corect normele de drept material și procedural.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție este una greșită, fapt

ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care

presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate

aspectele, mai mult că concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere

unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu

normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

4

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (4) CPC, ca rezultat al aprecierii probelor,

instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor

sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și

argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică,

în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Astfel, după cum se constată la caz și după cum au invocat însuși părțile

procesului prin decizia Curții de Apel a Republicii Moldova din 23 ianuarie 2003,

s-a decis partajarea imobilului situat pe str. Nistor 30, mun. Chișinău ce aparține

lui Anatol Roșcovan și Ecaterina Roșcovan (Pojoga) atribuindu-i în natură lui

Anatol Roșcovan:

- de la etajul I - încăperile de locuit: nr.4 cu suprafața de 1,7 m.p. cu

preț de 1 477 lei, nr.5 cu suprafața de 3,8 m.p. cu preț de 480 lei, nr.6 cu suprafața

de 11,0 m.p. cu preț de 1 389 lei, nr.7 cu suprafața de 5,9 m.p. cu preț de 745 lei,

nr.9 cu suprafața de 1,0 m.p. cu preț de 126 lei, anexa lit."a" 5 cu preț de 416 lei,

partea din încăperea nr.1”a” cu suprafața de 12,5 m.p. în sumă de 1 578 lei;

- de la etajul II- încăperea: nr.6 cu suprafața de 25.2 m.p. cu preț de 3

182 lei, nr.7 cu suprafața de 19,8 m.p. la preț de 2 500 lei, veranda lit."a"4 la preț

de 332 lei,

- din mansardă încăperea nr.3 cu suprafața de 55,2 m.p. la preț de 4 141 lei,

total ce constituie 1/3 cotă-parte din casa de locuit din str. Nistor nr.30,

mun.Chișinău în valoare de 16 336 lei, fiind obligat să stabilească îngrădire spre

încăperea nr.1 la etajul II și de a instala trecere din încăperea nr.3 în încăperea nr. 1

și între încăperea nr.l spre acoperiș, să organizeze instalarea scării pentru ieșirea la

etajul II și terasă, cu instalarea ușii pentru intrarea spre această scară, precum și

trecerea din încăperea nr.6 și din terasa încăperii nr.3 sau de a instala ieșire din

încăperea nr.3 spre acoperiș,

Iar Ecaterinei Pojoga (Roșcovan) i-a fost atribuit în natură:

- de la etajul I- încăperile: nr.2 cu suprafața de 17,1 m.p. la preț de 2 159

lei, nr.3 cu suprafața de 21,8 m.p. la preț de 2 753 lei, nr.8 cu suprafața de 23,4

m.p. la preț de 2 955 lei, o parte din încăperea nr. 1 cu suprafața de 19,4 m.p. la

preț de 2 450 lei, anexa lit."a" la preț de 3 094 lei,

- de la etajul II încăperile: nr.l cu suprafața de 19,4 m.p. la preț de 2 450 lei,

nr.2 cu suprafața de 18,3 m.p. la preț de 2 311 lei, nr.3 cu suprafața de 24.5 m.p. la

preț de 3 094 lei, nr.8 cu suprafața de 8,7 m.p. la preț de 1 099 lei, nr.4 cu suprafața

de 11,8 m.p. la preț de 1 490 lei, nr.5 cu suprafața de 3, 1 m.p. la preț de 391 lei,

anexa lit "a" 2 la prețul de 1 386 lei, lit.”a” 3 la preț de 481 lei,

5

-din mansardă încăperea nr.l cu suprafața de 13,2 m.p. la preț de 990 lei, nr.2

cu suprafața de 55,1 m.p. la preț de 4 133 lei, terasa lit."a" cu suprafața de 6 m.p. la

preț de 134 lei,

- beciul nr.l la preț de 2 809 lei,

total ce constituie 2/3 cotă-parte din casa de locuit din str.Nistor nr.30,

mun.Chișinău în valoare de 32 623 lei. Porțile nr. 1 cu prețul de 994 lei, nr.2 în

sumă de 328 lei și nr.3 în sumă de 932 au fost lăsate în folosință comună (f.d. 17-

21 vol.I).

S-a mai stabilit că, la 20 octombrie 2008 Anatol Roșcovan a decedat, fapt ce

se confirmă prin certificatul de deces seria DC-IV 0624670 din 21 octombrie 2008

(f.d.11, vol.I).

Din extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. 0100213059 urmează că

dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,045 ha nr.0100213.059 și

casei de locuit cu suprafața de 191,5 m.p. nr. 0100213.059.01, situat în

mun.Chișinău str.Ion Nistor nr.30, aparține 2/3 cotă-parte lui Chirinciuc Liudmila

și Chirinciuc Valentin în temeiul contractului de vînzare-cumpărare nr.3200 din

03.07.2003, 1/3 cotă parte aparține lui Roșcovan Iuliana în temeiul certificatului de

moștenitor testamentar nr.11386 din 01 octombrie 2009 și 1/3 cotă parte aparține

lui Roșcovan Ștefan în temeiul certificatului de moștenitor legal nr. 11387 din 01

octombrie 2009, înregistrarea fiind efectuată la data de 07 octombrie 2009 (f.d.30-

33 vol.I).

Astfel, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, din extrasul menționat

urmează că la data de 12 martie 2001 în temeiul titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr.0100213.059 din 21 februarie 2001 a fost înregistrat

dreptul de proprietate asupra terenului cu 1.0 cotă parte după Pojoga Ecaterina

Gheorghe, care la data de 23 decembrie 2002 în temeiul contractului de vînzare-

cumpărare nr.1231 1-a înstrăinat lui Ciobanu Anatolie, care la data de 17 martie

2003 în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.998 1-a înstrăinat lui

Enițcaia Parascovia, care în rîndul său la data de 03 iulie 2003 în temeiul

contractului de vînzare-cumpărare nr.3200 1-a înstrăinat lui Chirinciuc Liudmila și

Chirinciuc Valentin (f.d.30-31 vol.I).

La fel, instanța de apel nu a ținut cont faptul că prin decizia Curții Supreme

de Justiție din 30 ianuarie 2008 a devenit irevocabilă decizia Curții de Apel

Chișinău din 08 mai 2007, prin care au fost anulate ca ilegale contractele de

vînzare-cumpărare nr.1231 din 23 decembrie 2002 încheiat între Pojoga Ecaterina

și Ciobanu Anatolie, nr.998 din 17 martie 2003 încheiat între Ciobanu Anatolie și

Enițcaia Parascovia și nr.3200 din 03 iulie 2003 încheiat între Enițcaia Parascovia

și Chirinciuc Valentin, cu aducerea părților la poziția inițială (f.d.22-29, vol.I).

Totodată, prin decizia menționată este stabilit că prin acțiunile dolosive ale

recurentei Ecaterina Pojoga a fost lipsit intimatul Anatol Roșcovan de cota sa de

proprietate în imobilul vîndut situat pe str. Ion Nistor 30, mun. Chișinău. În acest

sens intimații Valentin Chirinciuc și Liudmila Chirinciuc nu sunt cumpărători de

bună-credință, or reaua credință a acestora a fost stabilită prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2008.

Acest aspect se impune a fi verificat deoarece, tranzacțiile de vînzare-

cumpărare a imobilului au fost declarate nule, iar intimații Valentin Chirinciuc și

6

Liudmila Chirinciuc încă locuiesc și se folosesc de proprietatea minorilor Ștefan și

Iuliana Roșcovan.

Mai mult, instanța de recurs relevă că instanța de apel nu a ținut cont nici de

faptul că decizia Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2007 pînă la moment nu a

fost executată deoarece, în vederea executării documentului executoriu menționat,

executorul judecătoresc la data de 01 aprilie 2011 prezentîndu-se pe adresa

mun.Chișinău, str.Ion Nistor, nr.30 a constatat că atribuirea în natură lui Roșcovan

Iuliana și Roșcovan Ștefan a 1/3 cotă-parte din casă, nu este posibilă pe motiv că la

moment structura și forma casei era modificată, iar încăperile nu mai au aceeași

formă și același metraj indicat în documentul executoriu, deoarece conform

declarațiilor lui Chirinciuc Valentin, care la moment domicilia pe adresa dată,

începînd cu anul 2002 a modificat structura casei, fapt confirmat prin demersul

executorului judecătoresc N.Nicolaescu adresat Curții Supreme de Justiție în

vederea stabilirii modului de executare a documentului executoriu nr.2r-28/03 din

23 ianuarie 2003 emis de Curtea de Apel privind atribuirea în natură a 1/3 parte din

bunul imobil nr.30, din mun.Chișinău. str.I.Nistor lui Roșcovan Iuliana și

Roșcovan Ștefan, care prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 martie

2012 a fost respins ca neîntemeiat (f.d.50, vol I, 21-26 vol.II).

Totodată, actele pricinii denotă faptul că prin hotarîrea Judecătoriei Rîșcani

mun.Chișinău din 16 noiembrie 2012, devenită irevocabilă la data de 12 decembrie

2012, s-a constatat încălcarea dreptului reclamantei Roșcovan Angela în interesele

copiilor minori Roșcovan Ștefan și Roșcovan Iuliana pentru neexecutarea hotarîrii

Curții de Apel a Republicii Moldova din 23 ianuarie 2003, încasînd din bugetul

statului suma în mărime de 20 000 lei (f.d.28-34 vol.II), circumstanță care la fel nu

a fost examinată de către instanța de apel la emiterea deciziei contestate.

Cu toate acestea instanța de apel, fără a supune unei cercetări minuțioase

problema care a generat apariția litigiului în speță, în raport cu probele

administrate în speță, consideră drept constatat faptul că recurentei Angela

Roșcovan în interesele copiilor minori nu i s-a lezat careva drept prin acțiunile

intimaților și a considerat drept neîntemeiată soluția primei instanțe cu privire la

admiterea acțiunii.

Instanța de recurs consideră că o astfel de constatare este lipsită de

certitudine, or la baza acestora a stat materialul probator prezentat de Angela

Roșcovan, inclusiv și Raportul de evaluare a imobilului amplasat în mun. Chișinău

din str. I. Nistor 30 întocmit de SRL „GeoInfoSistem” la 04 noiembrie 2013.

De altfel, ca rezultat al aprecierii probelor, instanța de apel urma să reflecte

în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea

altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, cu toate

acestea instanța de apel deși, a considerat ca relevante și pertinente la determinarea

soluției finale de respingere a acțiunii, doar probele prezentate de Valentin și

Liudmila Chirinciuc, însă a omis să motiveze respingerea înscrisurilor cu aceiași

forță probantă prezentate de Angela Roșcovan în susținerea pretențiilor înaintate,

fapt ce contravine direct normelor de drept procedural.

În conexiunea celor descrise se constată că instanța de apel a soluționat

cauza superficial și unilateral, astfel un asemenea act de dispoziție nu are putere de

convingere, fapt ce denotă netemeinicia acestuia.

7

În această ordine de idei este cert că omiterea aspectelor menționate de către

instanța de apel, cât și admiterea unor încălcări vădite, direct indică la examinarea

superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea

soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul

acestui, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a

situației de fapt și de drept, care, este diferită de la caz la caz.

În acest context, se remarcă că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu

au asigurat disponibilitatea, contradictorialitatea și egalitatea în drepturi a

recurentului, ce constă în posibilitatea de a dispune liber de dreptul subiectiv

material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de drepturile

procedurale, de asemenea și de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces,

prin urmare fiind admisă încălcarea prevederilor art. 26 și art. 27 Codul de

procedură civilă.

Ca consecință, a fost încălcat în mod direct dreptul recurentului la un proces

echitabil garantat de art. 6 Convenția Europeană pentru Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, or, unul din principiile procesului echitabil este

contradictorialitatea între părțile care sunt parte a procesului. Iar pentru a răspunde

exigențelor articolului enunțat procedura în fața instanțelor de judecată trebuie să

aibă un caracter contradictoriu, un concept similar celui al egalității armelor.

Prin urmare, instanța de apel a încălcat principiile funcționale ale dreptului

procesual civil, fapt ce determină instanța de recurs să caseze decizia instanței de

apel.

Lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este

posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând pricina, să emită o decizie legală și întemeiată,

respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a

constatat încălcarea normelor de drept procedural și deoarece eroarea

judecătorească nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanței de apel cu restituirea

pricinii spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Angela Roșcovan în interesul copiilor

minori Ștefan Roșcovan și Iuliana Roșcovan.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Roșcovan în interesele copiilor

minori Ștefan Roșcovan și Iuliana Roșcovan împotriva lui Valentin Chirinciuc,

Ludmila Chirinciuc și Ecaterina Pojoga (Roșcovan), intervenienții accesorii

Ecaterina Enițcaia și Anatol Ciobanu cu privire la repararea prejudiciului material

8

și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii: Dumitru Mardari

Ion Druță

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

9