2ra-2010/16 — incasarea compensatiei

dosarul nr. 2ra-2010/16 Prima instanță; Judecătoria Botanica mun. Chișinău (jud: L. Gafton) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, V. Efros, M. Muruianu) Î N C H E I E R E 28 septembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Babicenco Pavel împotriva ÎS Compania Aeriană „Air Moldova” privind protecția drepturilor consumatorului, c o n s t a t ă : La data de 23.07.2015, avocatul Serghei Rascov, în interesele lui Babicenco Pavel, a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS CA „Air Moldova” privind încasarea compensației în mărime de 250 euro, a prejudiciului moral în mărime de 3500 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime 1800 lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la data de 04.02.2015 Babicenco Pavel a procurat bilet avia nr. 5722402105423 pentru ruta Roma (FCO) - Chișinău (KIV) nr. 9U 892 pentru data de 08.06.2015 ora 14:40 de la ÎS CA „Air Moldova”. Menționează că, la data de 08.06.2015, Babicenco Pavel s-a prezentat personal pentru înregistrare și îmbarcare la aeroportul Fiumicino din Roma în condițiile stipulate și la ora indicată, însă din motive necunoscute, zborul a fost amînat pîna la ora 17:44, adică cu 3 ore și 4 minute mai târziu decît ora de plecare prevăzută inițial. La data de 10.06.2015 în adresa pîrîtului a fost expediată o cerere privind compensarea prejudiciului cauzat prin întîrzierea zborului, care conform avizului de recepție a fost primită de către pîrît la data de 11.06.2015, specificînd că încercările de a soluționa litigiul pe cale amiabila nu s-au soldat cu succes.

Pîrîtul, prin răspuns nedatat, a comunicat că o astfel de modificare de orar este considerată o operațiune curentă și nu depășește 2 ore. Prin hotărîrea din 18 decembrie 2015 a judecătoriei Botanica mun. Chișinău s-a admis acțiunea înaintată de Babicenco Pavel și s-a încasat de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul lui Babicenco Pavel compensația pentru întârzierea zborului pe ruta nr. 892 Roma - Chișinău din 08.06.2015 în mărime de 250 euro, prejudiciul moral în mărime de 3500 lei și cheltuielile de asistenta juridică în sumă de 1800 lei; s-a încasat de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 259,49 lei. Prin decizia din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de ÎS CA „Air Moldova” și s-a menținut hotărîrea primei instanțe.

La data de 05 iulie 2016 ÎS CA „Air Moldova” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor instanțelor judecătorești cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că decizia contestată este ilegală și neîntemeiată, pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, dar a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. Menționează că, intimatul nu a probat în instanța de judecată faptul că reținerea cursei aeriene s-a produs din intenție sau din culpa gravă a recurentului, iar instanțele de judecată nu au constatat aceste circumstanțe importante pentru soluționarea pricinii.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 07 aprilie 2016 și expediată participanților la proces în baza scrisorii de însoțire datate cu 28.04.2016 (f.d. 87). Recursul declarat la data de 05 iulie 2016 se consideră a fi declarat în termen, deoarece la materialele pricinii lipsește confirmarea recepționării de către recurent a deciziei contestate. Examinînd temeiurile recursului declarat de ÎS CA „Air Moldova”, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎS CA „Air Moldova” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul acestora la soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are 2 caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de ÎS CA „Air Moldova” ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală 3