Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.09.2016

3ra-938/16 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
28.09.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
neprezentarea la prima cerere a documentelor de provenientă pentru mărfurile expuse spre comercializare, comercializarea mărfurilor supuse accizelor pasibile marcării obligatorii în lipsa timbrului de acciz
Citează această cauză
3ra-938/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: M. Moraru dosarul nr. 3ra-938/16 instanța de apel: E. Ababei, G. Polivenco și A. Garbuz D E C I Z I E 28 septembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru Dumitru Mardari și Sveatoslav Moldovan examinând recursurile declarate de avocatul Fetcu Andrian în interesele societății cu răspundere limitată „ Silex”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „ Silex” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „ Silex” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni din 31 ianuarie 2015 c o n s t a t ă: La 26 decembrie 2013 societatea cu răspundere limitată „ Silex” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la 23 august 2013 inspectorii fiscali de stat au efectuat la societatea cu răspundere limitată „Silex” control fiscal. În rezultatul controlului efectuat, la 20 septembrie 2013 șeful Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni a emis decizia nr.206, prin care a sancționat societatea cu răspundere limitată „ Silex” conform art.253 alin.(1) Codul fiscal, pentru neprezentarea la prima cerere a documentelor de proveniență pentru mărfurile expuse spre comercializare cu amendă în mărime de 10000 lei, pentru comercializarea mărfurilor supuse accizelor pasibile marcării obligatorii în lipsa timbrului de acciz și utilizarea unor timbre de acciz falsificate cu amendă în mărime de 50000 lei conform art.262 Codul fiscal.

Consideră decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni nr.206 din 20 septembrie 2013 eronată, nefondată, emisă în rezultatul aprecierii subiective și incompletă a legislației și probelor. 1 La examinarea cazului de încălcare fiscală, Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni nu a clarificat dacă a comis încălcare fiscală, trebuie să fie trasă la răspundere, dacă există alte circumstanțe pentru soluționarea justă a cazului. Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni nu a solicitat acte de proveniență a mărfurilor, administrația întreprinderii nu a fost informată despre controlul ce se efectuează pentru a asigura prezența reprezentantului. La 23 octombrie 2013 a contestat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni nr.206 din 20 septembrie 2016, însă prin decizia nr.95-3/8478 din 22 noiembrie 2013 contestația a fost respinsă pe motiv că nu a fost depusă împotriva deciziei, dar asupra actului de control.

Cere societatea cu răspundere limitată „ Silex” anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni nr.206 din 20 septembrie 2013 ca fiind ilegală. Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 31 ianuarie 2015 s-a respins acțiunea ca neîntemeiată (f.d.81, 86-89). La 27 februarie 2015 societatea cu răspundere limitată „ Silex” a declarat apel, iar la 29 septembrie 2015 apel suplimentar împotriva hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 31 ianuarie 2015 (f.d.91-92, 113-115). Curtea de Apel Bălți prin decizia din 23 februarie 2016 a respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „ Silex” și a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni din 31 ianuarie 2015 (f.d.181-185). Prin mandatul nr.0845543 din 20 august 2015 avocatul Fetcu Andrian a fost împuternicit de societatea cu răspundere limitată „ Silex” să-i acorde asistență juridică cu dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească etc. (f.d.112).

La 27 aprilie 2016 și 11 august 2016 avocatul Fetcu Andrian a declarat în interesele societății cu răspundere limitată „ Silex” recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2016 solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri. În motivarea recursului avocatul Fetcu Andrian a invocat că conform art.253 Codul fiscal, doar împiedicarea controlului fiscal constituie încălcare fiscală, însă societatea cu răspundere limitată „ Silex” a fost sancționată pentru lipsa actelor de proveniență a mărfii propuse spre comercializare, situație susceptibilă de a fi calificată contravenție prevăzută la art.265 Codul contravențional.

Vînzătorul (barmenul) nu este contribuabilul sau reprezentantul acestuia și nu poate fi subiect al încălcării prevederilor art.253 Codul fiscal. Obiectul încălcării fiscale a fost administrat ilegal și orice probă dobîndită ilegal nu poate fi luată în considerație. Conform modificărilor operate în legislație, la data comiterii încălcări fiscale imputate societății cu răspundere limitată „ Silex”, art.253 alin.(1) Codul fiscal prevedea amendă în mărime de 5000 lei și nu 10000 lei, iar sancțiunea prevăzută la art.262 Codul fiscal este de 30000 lei și nu 50000 lei. Sechestrarea bunurilor a fost efectuată cu încălcarea prevederilor art.199 Codul fiscal, au participat ca martori doi colaboratori de poliție care au venit împreună cu inspectorul fiscal.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune 2 expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție prin încheierea din 24 august 2016 a considerat recursul admisibil, fără a prejudicia fondul. În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Judecând recursurile declarate în limitele invocate pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt depuse în termen, neîntemeiate și urmează a fi respinse cu menținerea deciziei Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2016 și hotărârii Judecătoriei Ungheni din 31 ianuarie 2015 din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La 03 martie 2016 Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților copia deciziei din 23 februarie 2016 (f.d.186).

Prin avizul de recepție DS3118013646AR se confirmă că societatea cu răspundere limitată „ Silex” a recepționat copia deciziei Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2016 la 11 martie 2016. Prin urmare, recursurile declarate la 27 aprilie 2016 și 11 august 2016 de avocatul Fetcu Andrian în interesele societății cu răspundere limitată „ Silex” sunt depuse în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. Din actele pricinii rezultă că la 23 august 2013 Inspectoratul Fiscal pe raionul Ungheni a efectuat la societatea cu răspundere limitată „ Silex” control fiscal privind respectarea legislației fiscale.

În rezultatul controlului efectuat, Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni a întocmit actul de control nr.1-620039 în care s-a stabilit că societatea cu răspundere limitată „ Silex” comercializează băuturi alcoolice tari în cantitate de 2 sticle marca „Bacardi superior” dintre care 1 sticlă este comercializată în lipsa timbrului de acciz, iar a doua sticlă este marcată cu timbru de acciz nr.1003006922319 falsificată, nu a prezentat documentele de proveniență a mărfii la prima cerere (f.d.158).

Tot la 23 august 2013 inspectorul Tatus Veaceslav a Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni în prezența reprezentantului societății cu răspundere limitată „Silex” barmenul Rusnac Nelea, martorilor Damian Ivan și Caducenco Ivan a întocmit proces-verbal de ridicare a bunurilor seria PV nr. 2 și act de sechestru seria AS nr.2 a 2 sticle de băutură alcoolică „Bacardi superior” una cu timbru de acciz 1003006922319 și una fără marcarea cu timbru de acciz (f.d.34-36). 3 Prin citația nr. 018685 din 29 august 2013 administratorul societății cu răspundere limitată „Silex” – Ivanov Rodion a fost citat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni la 20 septembrie 2013 pentru examinarea cazului de încălcare fiscală (f.d.

40). Șeful Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni examinând actul de control nr.1-620039 din 23 august 2013, la 20 septembrie 2013 a emis decizia nr.206, prin care a constatat că societatea cu răspundere limitată „ Silex” a încălcat prevederile art.8 alin.(2) lit.f) Codul fiscal și art.123 alin.(5) Codul fiscal, nu a prezentat la prima cerere documentele de proveniență a mărfurilor și comercializează băuturi alcoolice tari în cantitate de 2 sticle marca „Bacardi superior”, dintre care 1 stică este comercializată în lipsa timbrului de acciz, iar a doua sticlă este marcată cu timbru de acciz falsificată, fiind sancționată în temeiul art.253 alin.(1) și art.262 Codul fiscal cu amendă în mărime de 10000 lei și 50000 lei (f.d.8-9).

La 23 octombrie 2015 societatea cu răspundere limitată „ Silex” s-a adresat Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni cu cerere prealabilă solicitînd anularea deciziei nr.206, prin care a fost sancționată în baza art.253 alin.(1) și art.262 Codul fiscal (f.d.10). Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni prin răspunsul nr.95-3/8478 din 22 noiembrie 2013 a comunicat societății cu răspundere limitată „ Silex” că cererea din 23 octombrie 2013 rămâne neexaminată, deoarece conform art.267 Codul fiscal, contribuabilul este obligat să prezinte contestație cu prezentarea dovezilor incorectitudinii deciziei emise de organul fiscal, însă contribuabilul a prezentat cerere, prin care nu este de acord cu conținutul actului de control (f.d.11).

Societatea cu răspundere limitată „ Silex” a contestat în instanța de contencios administrativ decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni nr.206 din 20 septembrie 2013. Prima instanță a respins acțiunea. Instanța de apel a fost de acord cu soluția primei instanțe. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că prima instanță și instanța de apel au aplicat corect normele de drept material și au emis hotărîri legale. Conform art.214 alin.(1) și art.216 alin.(1) Codul fiscal, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale.

Controlul fiscal la fața locului are drept scop verificarea respectării legislației fiscale de contribuabil sau de o altă persoană supusă controlului, care se efectuează la locurile aflării acestora de către funcționarii fiscali sau de persoane cu funcție de răspundere ale altor organe cu atribuții de administrare fiscală. Conform art.8 alin.(2) lit.f) Codul fiscal, contribuabilul este obligat în caz de control al respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a impozitelor și taxelor și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii evidenței computerizate, la sistemul electronic de evidență contabilă.

4 La 23 august 2013 în timpul efectuării controlului fiscal, reprezentantul contribuabilului societatea cu răspundere limitată „ Silex” – Rusnac Nelea a refuzat să dea explicații de ce nu prezintă inspectorilor fiscali la prima cerere documentele ce confirmă proveniența băuturii alcoolice tari „Bacardi” (f.d.37). În cererea din 23 octombrie 2015 administratorul societății cu răspundere limitată „ Silex – Ivanov Rodion a indicat că la momentul efectuării controlului angajații prezenți nu au putut prezenta actele solicitate (f.d.10).

Conform art.253 alin.(1) Codul fiscal Codul fiscal, în redacția Legii nr. 267 din 23 decembrie 2011, în vigoare la momentul comiterii încălcării, împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încăperile de producție, în depozite, în locurile de păstrare a bunurilor, în spațiile comerciale și în spațiile cu o altă destinație, prin neprezentarea de explicații, date, informații și documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar în timpul controlului, prin alte acțiuni sau inacțiune se sancționează cu amendă de 10000 de lei. Așadar, neprezentarea documentelor necesare organului fiscal este considerată încălcare fiscală și se sancționează conform art.253 alin.(1) Codul fiscal.

Prin urmare, nu pot fi reținute afirmațiile societății cu răspundere limitată „ Silex” că doar împiedicarea controlului fiscal constituie încălcare fiscală și a fost sancționată pentru lipsa actelor de proveniență a mărfii propuse spre comercializare, situație susceptibilă de a fi calificată contravenție prevăzută la art.265 Codul contravențional.

Conform art.123 alin.(5) Codul fiscal, mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, cum ar fi votca, lichiorurile și alte băuturi spirtoase, vermuturile și alte vinuri din struguri proaspeți, alte băuturi fermentate de la pozițiile tarifare 2205 și 220600, divinurile, comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum și mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, procurate de la agenții economici rezidenți aflați pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării obligatorii cu “Timbru de acciz”.

Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, pînă la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova – pînă la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz. Modul de procurare și de utilizare a “Timbrelor de acciz” este stabilit de către Guvern. Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni prin actul de control nr.1-620039 din 23 august 2013 a stabilit că societatea cu răspundere limitată „ Silex” a încălcat legislația fiscală prin comercializarea băuturilor alcoolice în lipsa timbului de acciz. Prin procesul-verbal de ridicare a bunurilor și actul de sechestru din 23 august 2013 a fost ridicată o sticlă de băutură „Bacardi superior” fără marcarea timbrului de acciz (f.d.34-36).

Conform art. 262 Codul fiscal, în redacția Legii nr. 267 din 23 decembrie 2011, în vigoare la momentul comiterii încălcării, lipsa timbrelor de acciz, “Timbrelor de acciz” la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz, “Timbrelor de acciz” falsificate ori nevalabile se sancționează, în cazul în care contribuabilul comercializează, transportă sau depozitează mărfuri fără timbre de acciz, “Timbre de acciz” sau cu timbre de acciz, “Timbre de acciz” falsificate ori nevalabile, cu o amendă în mărime de 50000 lei, iar în cazul comiterii repetate a 5 încălcărilor în cauză, se sancționează cu o amendă de 100000 lei. Încălcările specificate în prezentul alineat comise a treia oară și mai mult se sancționează cu o amendă de 250000 lei pentru fiecare caz.

Prima instanță și instanța de apel corect au stabilit circumstanțele pricinii concluzionînd că Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni a emis decizia de sancționare a societății cu răspundere limitată „Silex” în strictă conformitate cu normele legale. Or, conform art.267 alin.(3) Codul fiscal, obligația de a dovedi incorectitudinea deciziei emise de organul fiscal se atribuie persoanei care contestează. La 29 august 2013 Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni a expediat societății cu răspundere limitată „ Silex” materialele controlului la 23 august 2013 și anume: actul de control nr.1-620039, procesul-verbal de ridicare a bunurilor nr.2, actul de sechestru nr.2 și lista bunurilor sechestrate din 23 august 2013 (f.d.39).

Prin citația nr. 018685 din 29 august 2013 administratorul societății cu răspundere limitată „Silex” – Ivanov Rodion a fost citat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni la 20 septembrie 2013 pentru examinarea cazului de încălcare fiscală (f.d. 40). La 17 septembrie 2013 citația și avizul de recepție nr.67/3 a fost restituit Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni pe motiv că adresatul a refuzat să primească scrisoarea. Deși societatea cu răspundere limitată „ Silex” a fost citată în mod legal despre data, ora și locul examinării cazului de încălcare fiscală, nu s-a prezentat și nu a prezentat probe că acțiunile organului fiscal nu sunt corecte.

Argumentele reprezentantului societății cu răspundere limitată „ Silex” că conform modificărilor din legislație, la data comiterii încălcări fiscale imputate art.253 alin.(1) Codul fiscal prevedea amendă în mărime de 5000 lei și nu 10000 lei, iar sancțiunea prevăzută la art.262 Codul fiscal este de 30000 lei și nu 50000 lei nu pot fi reținute din următoarele motive.

Prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte acte legislative, în vigoare în momentul comiterii încălcării, art.253 Codul fiscal la aliniatul (1) cifra „3000” s-a înlocuit cu cifra „10000”, iar art.262 a fost expus în următoarea redacție: lipsa timbrelor de acciz, “Timbrelor de acciz” la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz, “Timbrelor de acciz” falsificate ori nevalabile se sancționează, în cazul în care contribuabilul comercializează, transportă sau depozitează mărfuri fără timbre de acciz, “Timbre de acciz” sau cu timbre de acciz, “Timbre de acciz” falsificate ori nevalabile, cu o amendă în mărime de 50000 lei, iar în cazul comiterii repetate a încălcărilor în cauză, se sancționează cu o amendă de 100000 lei.

Încălcările specificate în prezentul alineat comise a treia oară și mai mult se sancționează cu o amendă de 250000 lei pentru fiecare caz. Prin Legea nr.324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, art.262 Codul fiscal s-a expus în următoarea redacție: lipsa “Timbrelor de acciz” la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor “Timbre de acciz” falsificate ori nevalabile se sancționează cu amendă în mărime de 30000 lei pentru fiecare caz, în cazul în care contribuabilul comercializează, 6 transportă sau depozitează mărfuri fără “Timbre de acciz” sau cu “Timbre de acciz” falsificate ori nevalabile. Prin Legea nr.71 din 12 aprilie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare de la 01 mai 2015, la art.253 Codul fiscal la aliniatul (1) cifra „10000” s-a înlocuit cu cifra „5000”.

Conform art.6 alin.(1) Codul civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. Conform art.46 alin.(1) și (2) Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001, actul legislativ produce efecte numai în timpul cît este în vigoare și nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Au efect retroactiv doar actele legislative prin care se stabilesc sancțiuni mai blînde.

Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni a emis decizia contestată în perioada cînd erau în vigoare art.253 alin.(1) și art.262 Codul fiscal în redacția Legii nr.267 din 23 decembrie 2011. Modificarea ulterioară a normelor de drept citate nu este prevăzută de lege ca temei de anulare a actului administrativ contestat emis în baza acestora. Nu pot fi reținute nici afirmațiile că sechestrarea bunurilor a fost efectuată cu încălcarea prevederilor art.199 Codul fiscal, deoarece au participat în calitate de martori doi colaboratori de poliție care au venit împreună cu inspectorul fiscal.

Conform art.199 alin.(1) și (2) Codul fiscal, îndeplinirea hotărîrii organului fiscal de sechestrare a bunurilor contribuabilului se efectuează, dacă legislația nu prevede altfel, în prezența contribuabilului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu funcție de răspundere, iar în cazul în care contribuabilul este persoană fizică neînregistrată ca subiect al activității de întreprinzător – a unui membru major al familiei lui. Dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcție de răspundere se eschivează de a fi prezenți la sechestrarea bunurilor, aceasta se efectuează fără consimțămîntul sau în absența lor. Deschiderea fără consimțămîntul contribuabilului (reprezentantului acestuia), al persoanei lui cu funcție de răspundere ori în lipsa acestora a încăperilor și a altor locuri în care se află bunurile, precum și sechestrarea lor, se efectuează în prezența a doi martori asistenți.

Barmenul societății cu răspundere limitată „ Silex” – Rusnac Nelea a fost prezentă la sechestrarea băuturii alcoolice și refuzul acesteia de a semna procesul- verbal și actul de sechestru nu poate fi calificat ca absența contribuabilului. Transmițînd barmenului Rusnac Nelea în gestiune bunurile întreprinderii, societatea cu răspundere limitată „ Silex” și-a asumat riscul și consecințele acțiunilor acesteia. În afară de aceasta, actul și procesul-verbal de sechestru a fost semnat de doi martori asistenți în modul stabilit de lege.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu aplicarea corectă a normelor 7 de drept material, procedural și au emis hotărâri legale, iar argumentele invocate de avocatul Fetcu Andrian în cererea de recurs sunt neîntemeiate și poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile, de a menține decizia Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2016 și hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 31 ianuarie 2016. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se resping recursurile declarate de către avocatul Fetcu Andrian în interesele societății cu răspundere limitată „Silex”.

Se menține decizia Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2016 și hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 31 ianuarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „ Silex” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Sveatoslav Moldovan 8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-10-05
0,94
3ra-1454/16 — contestarea actului administrativ
prima instanţă: C. Vîrlan dosarul nr. 3ra-1454/16 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac ÎN C H E I E R E 05 octombrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în
CSJ 2016-09-21
0,94
3ra-1346/16 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-1346/16 prima instanţă – (judecătoria Rîşcani mun. Chişinău) A.Miron instanţa de apel – (Curtea de Apel Chişinău) V.Pruteanu, L.Popova, A.Gavriliţa ÎNCHEIERE 21 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de c
CSJ 2016-07-20
0,93
3ra-909/16 — contestarea actului administrativ
prima instanţă: V. Ciumac dosarul nr.3ra-909/16 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna D E C I Z I E 20 iulie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în co
CSJ 2018-11-21
0,93
3ra-1575/18 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-1575/18 prima instanţă: Judecătoria Strășeni (jud.: T. Andronic) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 21 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2016-07-21
0,93
3ra-1026/16 — contestarea actului administrativ
prima instanţă: V. Ciumac dosarul nr. 3ra-1026/16 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Î N C H E I E R E 21 iulie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în comp
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă