3ra-1356/16 — anularea actului administrativ

prima instanță: V . Ciumac dosarul nr. 3ra- 1356/16

instanța de apel: N. Traciuc, G. Dașchevici, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a întreprinderii de stat „Calea

Ferată din Moldova” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” și a

fost menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 13 noiembrie

2015,

c o n s t a t ă:

La data de 03 septembrie 2015, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 24 aprilie 2015, la stația

Strășeni, filială a ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost inițiat controlul fiscal prin

metoda operativă, în urma căruia de către IFS pe r-nul Strășeni a fost întocmit actul

de control nr. 1-713364 din 24 aprilie 2015, în care în rubrica concluzii a fost indicat

că, stația Strășeni, filială a ÎS „Calea Ferată din Moldova” dispune de mașină de casă

și control de model BTIMO, înregistrată la IFS pe r-nul Strășeni și au fost constatate

încălcări ale prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) Cod fiscal, fiind depistate excedente de

mijloace bănești în sumă de 6 674,5 lei (sumă încasată pentru vînzarea a 5 bilete de

călătorie pe ruta Chișinău-Moscova).

Consideră actul de control enunțat ilegal, deoarece biletele de călătorie, eliberate

pe ruta Chișinău-Moscova, inclusiv cele indicate în actul de control, sînt documente

justificative tipizate, iar conținutul, forma și structura biletului de transport călători pe

rutele internaționale este coordonat cu administrațiile feroviare ale țărilor de parcurs a

trenurilor.

Susține că, încălcările stabilite prin decizia nr.11 din 10 iunie 2015, pentru

neutilizarea mașinii de casă și control cu aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în

sumă de 5000 lei, sunt eronate.

1

La data de 26 mai 2015, a expediat în adresa Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat cererea prealabilă nr.H-4/1502, prin care a solicitat anularea deciziei nr.11 din 10

iunie 2015, iar prin decizia nr.143 din 27 iulie 2015, recepționată la 05 august 2015, a

primit refuz.

Solicită reclamantul anularea deciziei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

nr.111 din 10 iunie 2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 13 noimbrie 2015 a fost

respinsă acțiunea ca nefondată.

Prima instanță, și-a argumentat concluzia prin faptul că, inspectorii Direcției

Control Fiscal a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pe r-nul Strășeni, potrivit

atribuțiilor și împuternicirilor conferite de legislația fiscală precum și în baza deciziei

privind inițierea controlului nr.81 din 24 aprilie 2015, au efectuat controlul operativ

la subdiviziunea Stația Strășeni ce aparține ÎS „Calea Ferată din Moldova” în mod

legal și fără depășirea cărorva atribuții.

Totodată, prima instanță, respingînd pretențiile reclamantului a concluzionat că,

eliberarea biletelor de călătorie nu constituie confirmare a utilizării mașinii de casă și

control și nu eliberează ÎS „Calea Ferată din Moldova” de obligația de a folosi

mașina de casă și control.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016 a fost respins apelul

declarat de către ÎS „Calea Ferată din Moldova” și a fost menținută hotărîrea primei

instanțe.

La data de 26 aprilie 2016, în termenul prevăzut de lege, ÎS „Calea Ferată din

Moldova” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărîrile instanțelor

inferioare, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost

elucidate pe deplin, au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, iar

erorile comise au dus la soluționarea greșită a cauzei.

Susține că, instanța de apel nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii

primei instanțe în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii, nu a verificat raporturile juridice stabilite, dar a afirmat sau a infirmat unele

fapte neprobate, fără a da apreciere tuturor probelor pertinente din dosar, ceea ce a

dus la emiterea unei decizii ce se bazează pe presupuneri.

Prin referința depusă la data de 06 septembrie 2016, inspectoratul Fiscal

Principal de stat, a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, menținerea deciziei

instanței de apel și hotărîrii primei nstanțe ca fiind legale și întemeiate.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

2

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către ÎS „Calea Ferată din

Moldova” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

Argumentul invocat de către recurent precum că, instanța de apel a apreciat

arbitrar probele, anexate la materialele dosarului, fapt ce a dus la încălcarea dreptului

său la un proces echitabil nu poate fi reținut, deoarece la caz, instanța de apel a

apreciat probele în corespundere cu exigențele art. 130 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentul invocat în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanțele ierarhic inferioare, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

3

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul ÎS „Calea Ferată din Moldova” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4