3ra-1375/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: V. Ciumac dosarul nr. 3ra- 1375/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ștefan

Balmuș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ștefan Balmuș împotriva

Comisiei pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

intervenient accesorii Daniel Berladean cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Ștefan Balmuș și a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Rășcani mun. Chișinău din 16 octombrie 2015,

c o n s t a t ă:

La data de 03 iulie 2015, Ștefan Balmuș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, intervenient accesoriu Daniel Berladean cu privire la contestarea actului

administrativ din 10 martie 2014.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 10 martie 2014, de către

Comisia pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova a fost

emisă decizia cu privire la sancționarea disciplinară și aplicarea unei amenzi în sumă

de 3000 lei pe motivul încălcării de către el a normelor Legii cu privire la avocatură,

Codului deontologic al avocatului și ale prevederilor Statutului profesiei de avocat.

Susține că, la baza emiterii deciziei de sancționare a stat petiția depusă de către

Daniel Berladean care a invocat că, în ședința de judecată a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău fiind examinată în cauza civilă nr.2e-2127/2012 la cererea de chemare în

judecată depusă de către SRL „Ortel Sp. Jawna” SA, Polonia împotriva SRL „Select

Stil” SC cu privire la încasarea sumei, a prezentat mandat de reprezentare a

intereselor reclamantului, fără știrea acestuia.

Menționează că, Comisia pentru Etică și Disciplină a examinat superficial

materialele anexate de către petiționarul Daniel Berladean și materialele anexate de

către reclamant ca răspuns la petiție și nu a luat în considerație toate circumstanțele și

împrejurările enumerate în petiție.

1

Afirmă că, la data de 06 noiembrie 2012 CA „Balmuș Ștefan” a încheiat cu

Violeta Berladean contractul de asistență juridică nr.31, cu anexa nr.1 și eliberarea de

către SRL „ORTEL Sp.Jawna” SC – Polonia a procurii nr.004 pentru reprezentarea

intereselor SRL „ORTEL Sp.Jawna” SC – Polonia în litigiul cu SRL „SELECT

STIL” SC, iar la data de 22 martie 2013 a fost semnat actul de predare-primire a

serviciilor prestate, fără invocarea a careva pretenții referitor la calitatea și cantitatea

serviciilor.

Susține că, relațiile contractuale între SRL „ORTEL Sp.Jawna” SC – Polonia și

CA „Balmuș Ștefan” au încetat ca consecință a faptului că Daniel Berladean și SRL

„Select Stil” au stins integral datoria față de SRL „ORTEL Sp.Jawna” SC – Polonia,

ultimul renunțînd la cererea de chemare în judecată.

Invocă că, CA „Balmuș Ștefan” nu a încălcat prevederile art.54 alin.(1), lit.k) al

Legii cu privire la avocatură și nici art. 57 alin. alin. (25) și (35) al Statutului profesiei

de avocat, deoarece el în calitate de avocat a întreprins toate măsurile legale în

vederea verificării și stabilirii identității exacte a clientului, cu care a contractat.

Mai invocă că, acțiunile neîntemeiate ale SRL „ORTEL Sp.Jawna” SC –

Polonia au început după refuzul acestuia de a achita onorariul coordonat și acceptat

de părțile contractante.

Consideră că, acțiunile ilicite întreprinse de Daniel Berladean în privința sa s-au

făcut cu scopul ponegririi onoarei și demnității sale de avocat.

Solicită anularea deciziei Comisiei pentru Etică și Disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova din 10 martie 2014 cu privire la constatarea

abaterilor disciplinare și stabilirea sancțiunii disciplinare sub formă de amendă în

mărime de 3000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 16 octombrie 2015 a fost

respinsă acțiunea ca nefondată.

Prima instanță, și-a argumentat concluzia prin faptul că, pretențiile

reclamantului sunt nefondate, careva încălcări procedurale la individualizarea și

aplicarea sancțiunii disciplinare nu au fost stabilite, astfel că, nu există temei de

anulare a actului administrativ contestat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016 a fost respins apelul

declarat de către Ștefan Balmuș și a fost menținută hotărîrea primei instanțe.

La data de 11 iulie 2016, în termenul prevăzut de lege, Ștefan Balmuș a declarat

recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

La data de 09 august 2016, Ștefan Balmuș a declarat recurs motivat, invocînd

aceleași solicitări.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărîrile instanțelor

inferioare, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost

elucidate pe deplin, au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material și

procedural, iar erorile comise au dus la soluționarea greșită a cauzei.

Prin referința depusă la data de 02 septembrie 2016, Daniel Berladean a solicita

respingerea recursului ca inadmisibil și menținerea deciziei instanței de apel ca fiind

legală și întemeiată.

2

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ștefan Balmuș nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs sunt similare argumentelor invocate

atît în prima instanță, cît și în instanța de apel și sunt expuse asupra circumstanțelor

de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la

bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate

conform art.130 CPC.

3

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către Ștefan Balmuș, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul lui Ștefan Balmuș ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul lui Ștefan Balmuș se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4