3ra-1251/16 — constatarea incalcarii

Prima instanță: V. Sandu 3ra– 1251/16

Instanța de apel: N. Cernat, A. Pahopol. L. Bulgac

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova

Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Străisteanu Gheorghe,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Străisteanu Gheorghe împotriva Agenției pentru Protecția Consumatorilor privind

constatarea încălcării de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor a

termenului de furnizare a informației solicitate, cît și obligarea furnizării

informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor,

casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 martie 2016 și emisă

o nouă hotărîre prin care a fost respinsă acțiunea înaintată de către Străisteanu

Gheorghe,

c o n s t a t ă:

La 10 noiembrie 2015, Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției pentru Protecția Consumatorilor privind constatarea

încălcării de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor a termenului de

furnizare a informației solicitate, cît și obligarea furnizării informației și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 08 octombrie 2015, a expediat o

cerere către Agenția pentru Protecția Consumatorilor prin care a solicitat a fi

informat în termenul stabilit de lege dacă reprezentantul Agenției pentru

Protecția Consumatorilor, Anatol Matroi, a apelat la data de 14 mai 2015, la

serviciul de poliție 902 și despre ce încălcare a legislației în vigoare comisă de

Străisteanu Gheorghe, a comunicat polițiștilor.

Mai indică că pînă la data înaintării prezentei acțiuni, au trecut 33 de zile,

însă nu a primit nici un răspuns, nici o informație solicitată prin cererea din 08

octombrie 2015, astfel, reclamantul Străisteanu Gheorghe invocă că i-a fost

încălcat dreptul la informație și dreptul la examinare a cererii în termenul stabilit

de lege.

Reclamantul consideră că, în temeiul art. 1398 alin. (1) Cod civil, este

îndreptățit la reperarea prejudiciului moral, deoarece există legătură cauzală

între acțiunea ilegală a angajaților Agenției pentru Protecția Consumatorilor și

suferințele pe care le-a avut, or, pîrîtul a acționat vădit ilegal, ignorînd

intenționat termenul prevăzut de lege pentru soluționarea cerințelor indicate în

cererea din 08 octombrie 2015 și furnizarea informației solicitate, astfel,

estimînd mărimea prejudiciului moral la suma de 25300 lei.

Reclamantul Străisteanu Gheorghe solicită constatarea încălcării

dreptului său la informație și dreptul la examinarea cererii din 08 octombrie

2015 în termenul stabilit de lege, obligarea Agenției pentru Protecția

Consumatorilor să examineze cererea din 08 octombrie 2015 în strictă

conformitate cu prevederile legislației în vigoare, cît și să-i prezinte informația

solicitată și să fie încasat de la pîrît în beneficiul acestuia suma de 25300 lei cu

titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinare în

termenul stabilit de lege a cererii din 08 octombrie 2015 și prin refuzul de a

furniza informația solicitată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 martie 2016,

acțiunea înaintată de către Străisteanu Gheorghe a fost admisă parțial, s-a

constatat încălcarea de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor a dreptului

de liber acces la informație prin nefurnizarea informației solicitate, s-a respins

cererea lui Străisteanu Gheorghe privind obligarea Agenției pentru Protecția

Consumatorilor de a furniza informația referitor la cererea din 08 octombrie

2015 ca neîntemeiată, s-a încasat de la Agenția pentru Protecția Consumatorilor

în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe prejudiciul moral în sumă de 1000 lei, în

rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, a fost admis apelul

declarat de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor, casată hotărîrea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 martie 2016 și emisă o nouă hotărîre

prin care a fost respinsă acțiunea înaintată de către Străisteanu Gheorghe.

La 30 iunie 2016, Străisteanu Gheorghe a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 cu menținerea hotărîrii Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 17 martie 2016.

În motivarea cererii de recurs a invocat că decizia instanței de apel este

ilegală și neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material și procedural și anume, nu a aplicat legea care trebuia

să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, cît și faptul că pricina a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată.

La 02 august 2016, Agenția pentru Protecția Consumatorilor a depus

referință la recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe, solicitînd

respingerea cererii de recurs și menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din

21 iunie 2016.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea

de recurs, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Străisteanu

Gheorghe nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a

hotărîrii primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Străisteanu

Gheorghe nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea

deciziei instanței de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului

cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie

temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței

CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie

1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440

alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas