2ra-2135/16 — cu privire la achitarea platilor salariale si repararea prejudiciului

dosarul nr. 2ra-2135/16

prima instanță – (Judecătoria Edineț)M. Iftodi

instanța de apel – (Curtea de Apel Bălți)T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

ÎNCHEIERE

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Grinceac Grigore,

în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Grinceac Grigore

împotriva societății pe acțiuni ”Cereale Cupcini” privind încasarea datoriei,

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2016 prin care s-a admis

apelul declarat de societatea pe acțiuni ”Cereale Cupcini” s-a casat hotărîrea

Judecătoriei Edineț din 17 decembrie 2015 cu pronunțarea unei noi hotărîri,

c o n s t a t ă:

La 14 iulie 2015 Grinceac Grigore a depus cerere de chemare în judecată

împotriva societății pe acțiuni ”Cererale-Cupcini” prin care a solicitat încasarea din

contul pîrîtului în beneficiul reclamantului a 42 348,84 lei, cu titlul de compensație

pentru reținerea eliberării carnetului de muncă și indemnizațiile de concediile

nefolosite cuvenite precum și salariul reținut ilegal și neachitat.

De asemenea a solicitat încasarea din contul societății pe acțiuni ”Ceareale-

Cupcini” în beneficiul recamantului a sumei de 5000 lei cu titlul de cheltuieli de

asistență juridică.

În motivarea cererii de chemare în judecată a menționat că, prin ordinul nr. 39

din 10 decembrie 1973 a fost angajat pe o perioadă nedeterminată, în calitate de

depozitar la combinatul de panificație ”Cereale-Cupcini”.

Prin ordinul nr. 16-k din 17 aprilie 2001 a fost numit în calitate de depozitar,

cantaragiu, mecanic-auto.

La 25 noiembrie 2014 a atins vîrsta de pensionare (62 ani) și a solicitat

încetarea contractului de muncă în legătură cu atingerea vîrstei de pensionare.

Neprimind răspuns la cererea inițială, la 19 ianuarie 2015 s-a adresat cu o altă

cerere prin care a solicitat încetarea raporturilor de muncă în legătură cu atingerea

1

vîrstei de pensionare. Cererea a fost remisă adminstrației prin scrisoare cu aviz de

recepție.

Necătînd la cererile depuse, angajatorul i-a eliberat carnetul de muncă la 04 mai

2015, la această dată fiind emis și ordinul de concediere nr. 38-c.

Cu ordinul de eliberare a făcut cunoștință la 04 mai 2015.

Astfel, a indicat că, deși ordinul a fost emis la 04 mai 2015, în perioada de 25

noiembrie 2014 – pînă la 04 mai 2015 salariul cuvenit nu i-a fost achitat.

Totodată, a invocat că, potrivit contractului individual de muncă, salariul

acestuia constituia suma de 4000 lei, însă începînd cu luna aprilie a anului 2014 pînă

în luna septembrie 2014, din salariu neîntemeiat i se rețineau următoarele sume:

aprilie – 2200 lei, mai – 1986 lei, iunie - 1880 lei, iulie, august, septembrie cu cîte

1880 lei.

Prin urmare, suma salariului reținut ilegal și neachitat constituie suma de

11 706 lei, iar penalitatea potrivit art. 142 din Codul muncii constituie suma 3 408,47

lei.

Totodată, a relevat că suma compensației pentru reținerea eliberării carnetului

de muncă este de 20 039,94 lei, indemnizația pentru concediu nefolosit constituie

10 956,52 lei iar penalitatea pentru neachitarea concediului este de 2 037,91 lei (f.d.

3,4).

În cadrul examinării cauzei, reclamantul a depus cerere cu privire la mărirea

cuantumului pretențiilor din acțiune solicitînd și încasarea prejudiciului moral în sumă

de 10 000 lei (f.d. 52).

La 17 decembrie 2015, reprezentantul reclamantului, avocatul Ivașciuc

Antonina a depus cerere de concretizare potrivit căreia a solicitat încasarea din contul

pîrîtului în contul reclamantului a sumei de 54 824,76 lei , prejudiciului moral în sumă

de 10 000 lei și cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5000 lei (f.d. 71).

Prin hotărîrea din 17 decembrie 2015 judecătoria Edineț a admis parțial cererea

de chemare în judecată a lui Grinceac Grigore împotriva societății pe acțiuni ”Cereale

Cupcini” cu privire la încasarea datoriei salariale în mărime de 54 824,76 lei

prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică.

A încasat de la societatea pe acțiuni ”Cererale Cupcini” în beneficiul lui

Grinceac Grigore suma de 54 824,76 lei ce constituia suma compensației pentru

reținerea eliberării carnetului de muncă, îndemnizațiile la concediile nefolosite și

suma salariului reținut ilegal și neachitat, a încasat de la societatea pe acțiuni ”Cereale

Cupcini” în beneficiul lui Grinceac Grigore prejudiciul moral în sumă de 1 500 lei, a

încasat de la societatea pe acțiuni ”Cereale Cupcini” în beneficiul lui Grinceac

Grigore, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 lei, a încasat de la

societatea pe acțiuni ”Cereale Cupcini” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

1 744,75 lei (f.d. 77,78).

Nefiind deacord cu hotărîrea primei instanțe la, 04 ianuarie 2016, societatea pe

acțiuni ”Cereale Cupcini” a depus apel împotriva acesteia, solicitînd casarea integrală

a hotărîrii Judecătoriei Edineț din 17 decembrie 2015 și emiterea unei noi hotărîri prin

care cererea de chemare în judecată să fie respinsă (f.d. 82).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2016 s-a admis apelul declarat

de societatea pe acțiuni ”Cereale Cupcini”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Edineț din

2

17 decembrie 2015, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de Grinceac Grigore către societatea pe acțiuni ”Cereale Cupcini ” privind

încasarea datoriei salariale, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată și

s-a pronunțat o nouă hotărîre după cum urmează.

S-a încasat de la societate pe acțiuni ”Cereale Cupcini” în beneficiul lui

Grinceac Grigore prejudiciului material în sumă totală de 15 907 lei, prejudiciul moral

în sumă de 500 lei și cheltuielile de asitență juridică în sumă de 1250 lei, în rest

cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 130).

La 21 iulie 2016, prin intermediul oficiului poștal, Grinceac Grigore a depus

recurs împotriva deciziei instanței de apel prin care a solicitat casarea deciziei Curții

de Apel Bălți din 26 aprilie 2016 prin care a fost admis apelul declarat de societatea

pe acțiuni ”Cereale-Cupcini” cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Edineț din 17

decembrie 2015 (f.d. 143-144).

În motivarea cererii de recurs a declarat că, deși societatea pe acțiuni ”Cereale

Cupcini” a fost citată de nenumărate ori în prima instanță pentru examinarea cauzei,

nici un reprezentant al acesteia nu s-a prezentat.

La 04 ianuarie 2016 la Judecătoria Edineț a parvenit apelul nemotivat, dar în

apelul nemotivat nu este indicat numele și prenumele, persoanei care a semnat cererea

de apel.

De asemenea, au menționat că cererea de apel motivată precum și actele

anexate la aceasta sunt semnate și legalizate de către juristul societății pe acțiuni

”Cereale Cupcini”, Șervan Adrian, fără a fi aplicată ștampila, ceea ce însemană că

actele au fost depuse, semnate și autentificate de către o persoană neîmputernicită.

Totodată, au menționat că, potrivit Codului de procedură civilă, pentru

depunerea cererii de apel, reprezentantul urmează să aibă împuterniciri exprese, în

timp ce pe procura eliberată de societatea pe acțiuni ”Cereale Cupcini” lui Șervan A.,

nu conține date de acordare a dreptului de a depune apel, precum și nu este clar cine a

acordat împuterncicirile respective.

Astfel, în timp ce instanța de apel urma să restituie cererea de apel ca depusă de

o persoană neîmputernicită aceasta a examinat cererea de apel și a pronunțat o nouă

hotărîre.

Subsecvent, au relevat că, instanța de apel a adoptat decizia în baza unor probe

inadmisibile.

Prin urmare s-a calculat salariul recurentului bazîndu-se pe fondul de salarizare

de personal din 01 aprilie 2014, care contrar prevederilor art. 356 din Codul de

procedură civilă a fost depus în copie și nu a fost ceretificată în modul stabilit.

Din fondul de salarizare, reiese clar că, intimatul neîntemeiat și unilateral a

micșorat salariul recurentului de la 4 000 lei la 2120 lei, fapt ce nu a fost luat în

considerație de către instanța de apel.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 26 aprilie 2016.

Potrivit scrisorii nr. 9956 copia deciziei a fost expediată la 18 mai 2016, iar de

către recurent copia deciziei motivate a fost recepționată la 23 mai 2016 (f.d. 136).

Cererea de recurs a fost depusă la 21 iulie 2016, respectiv, recursul se consideră depus

în termenul prevăzut de lege.

3

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se

expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de

declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele

stabilite de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept

material și de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în

viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în

prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie temei

de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei

dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de judecată s-au pronunțat

în modul corespunzător.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4)

Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii

4

doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în

mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către

instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, colegiul menționează

că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor

de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține că aceste

argumentul al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Grinceac Grigore nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Grinceac Grigore se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

5