2ra-1587/15 — repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea dreptului la executarea in termen a hotaririi judecatoresti

2ra-1587/15 — repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea dreptului la executarea in termen a hotaririi judecatoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-1587/16

Prima instanță: judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud. S. Gîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc)

DECIZIE

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî

Ion Druță

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând recursurile declarate de Cooperativa de Întreprinzător „Aspiag-

Service” și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 10 martie

2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cooperativa

de Întreprinzător „Aspiag-Service” împotriva Ministerului Justiției, intervenient

accesoriu executorul judecătoresc Vladimir Bezede cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea

prejudiciului material și moral, precum și a cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La data de 02 martie 2015 Cooperativa de Întreprinzător „Aspiag-Service” s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient

accesoriu executorul judecătoresc Vladimir Bezede privind încasarea prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și încasarea prejudiciului material și moral, precum și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, prin hotărîrea din 22 decembrie 2012 a

judecătoriei Bender s-a admis parțial acțiunea înaintată de CÎ “Aspiag-Service”; s-a

încasat de la SA „Benderskii Molocnîi Combinat” în beneficiul CÎ „Aspiag-Service”

datoria în mărime de 224494,94 lei; s-a încasat de la SA „Benderskii Molocnîi

Combinat” în beneficiul CÎ „Aspiag-Service” penalitatea în mărime de 40409,09 lei; s-

a încasat de la SA „Benderskii Molocnîi Combinat” în beneficiul CÎ „Aspiag-Service”

dobânda de întârziere în mărime de 229916,17 lei; s-a încasat de la SA „Benderskii

Molocnîi Combinat” în beneficiul CÎ „Aspiag-Service” cheltuielile de judecată în

mărime de 23924,60 lei. Hotărîrea în cauză a devenit definitivă și executorie la data de

25 februarie 2013, deoarece nu a fost contestată. Titlurile executorii emise în baza

hotărârii date au fost prezentate spre executare executorului judecătoresc Vladimir

Bezede.

1

Menționează reclamantul că, la data de 16 iulie 2012 de către executorul

judecătoresc a fost intentată procedura de executare, propunându-i debitorului să

execute benevol documentul executoriu nr. 2-97/12. La data de 15 august 2013

executorul judecătoresc a emis o altă încheiere prin care a dispus continuarea procedurii

de executare intentată la 16 iulie 2013.

Susține reclamantul că, pînă la data de 21 noiembrie 2014, timp de 1 (un) an și 3

luni, nu a fost informat despre măsurile întreprinse privind executarea hotărârii

judecătorești din 27 decembrie 2012 a judecătorie Bender.

Afirmă reclamantul că, la data de 21 noiembrie 2014, prin scrisoarea recomandată,

a expediat executorului judecătoresc Vladimir Bezede o cerere, prin care a solicitat să

fie informat despre motivele neexecutării hotărârii din 27 decembrie 2012 a judecătoriei

Bender.

Declară reclamantul că, pînă la data depunerii cererii de chemare în judecată nu a

primit nici un răspuns la cererea din 21 noiembrie 2014, cu toate că de nenumărate ori,

la telefon, a discutat cu executorul judecătoresc.

Susține reclamantul că, prin neexecutarea hotărârii în cauză acestuia i-а fost cauzat

un prejudiciu moral în mărime de 21000 lei, care este o sumă cu mult mai mică decât

sumele oferite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauzuri similare depuse

împotriva Republicii Moldovei, cauzate prin sentimente de frustrare, anxietate cauzate

de incertitudinea creată de către executorul judecătoresc Vladimir Bezede.

Solicită constatarea încălcării dreptului CÎ „Aspiag-Service” la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile din 27 decembrie 2012 a

judecătoriei Bender; încasarea prejudiciului material în mărime de 479928 lei, a

prejudiciului moral în sumă de 21000 lei, precum și a cheltuielilor de asistență juridică

în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârea din 19.06.2015 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a admis

parțial acțiunea depusă de CÎ „Aspiag-Service” și s-a constatat încălcarea dreptului CÎ

„Aspiag-Service” la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 27.12.2012 a

judecătoriei Bender. În rest, pretențiile înaintate s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 10 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus

de CÎ „Aspiag-Service” și s-a menținut hotărîrea primei instanțe.

La data de 28.04.2016, conform sigiliului aplicat pe plicul poștal, CÎ „Aspiag-

Service” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea parțială

a hotărîrilor instanțelor judecătorești cu remiterea pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de apel, la adoptarea deciziei, nu a

aplicat legea care trebuia a fi aplicată, a interpretat eronat legea, iar probele au fost

apreciate arbitrar.

Susține recurentul că, simpla contatare a încălcării nu constituie prin sine o reparare

a prejudiciului moral. Or, încasarea acestuia, constituie o obligație impusă prin lege.

Deci, consideră recurentul că, instanțele de judecată prin soluțiile adoptate la caz au

încălcat atît prevederile legislației naționale, cît și recomandările CtEDO care au fost

expuse în cazuri similare.

Menționează recurentul că, în cauza Antipencov vs Rusia nr. 33470/03 din

15.10.2009, Curtea Europeană a reiterat că, părții lezate nu-i poate fi cerut să prezinte

probe întru argumentarea prejudiciului moral suferit. Simpla constatare a încălcării

2

săvîrșite de organele împuternicite cu anumite funcții și declarațiile părții lezate sînt

suficiente pentru a oferi o satisfacție echitabilă.

La data de 20.06.2016 Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor instanțelor judecătorești cu

emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că, instanța de apel verificînd legalitatea și

temeinicia hotărîrii primei instanțe eronat a interpretat dreptul material care

reglementează constatarea încălcării art. 6 din Convenția CtEDO și art. 2 din Legea nr.

87 din 21.04.2011.

Declară recurentul că, autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii judecătorești

a depus diligență necesară în vederea executării documentului executoriu. Ori, o hotărîre

de sancționare disciplinară a executorului judecătoresc Vladimir Bezede nu există. De

altfel, în scopul de a sancționa pasivitatea invocată autorităților și de a executa hotărîrea

judecătorească, intimatul ar fi trebuit să sesizeze instanța de judecată despre acțiunile

sau inacțiunile executorului judecătoresc, în conformitate cu Codul de executare, pentru

a constata vinovăția acestuia întru neexecutarea documentului executori, însă acest fapt

nu a fost efectuat.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în

termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curtii de Apel Chișinău a fost adoptată la data de 10 martie 2016.

Astfel recursul declarat de CÎ „Aspiag-Service” la 28.04.2016, conform sigiliului

aplicat pe plicul poștal, este în termen.

Referitor la recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova la data

de 20.06.2016, instanța de recurs îl consideră în termen, deoarece materialele pricinii

atestă că decizia contestată a fost expediată părților conform scrisorii de însoțire la data

de 04.04.2016 (f.d. 152) și recepționată de recurent la data de 19.04.2016, ceea ce se

atestă prin copia fișei de corespondență. (f.d. 172).

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de CÎ

„Aspiag-Service” ca întemeiat și care urmează a fi admis în sensul casării deciziei

instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe în partea respingerii cerințelor de reparare

a prejudiciului moral și în această parte urmînd a fi pronunțată o hotărîre nouă, iar

recursul declarat de Ministerul Justiției neîntemeiat și care urmează a fi respins din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel

și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.

Materialele pricinii atestă că CÎ „Aspiag-Service” înaintând prezenta acțiune în

instanța de judecată a solicitat constatarea încălcării dreptului reclamantului la

examinare într-un termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile din 27

decembrie 2012 a judecătoriei Bender și încasarea prejudiciului material în mărime de

479928 lei, a prejudiciului moral în sumă de 21000 lei, precum și a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 5000 lei.

Judecînd pricina, prin hotărârea din 19.06.2015 judecătoria Buiucani mun.

Chișinău a admis parțial acțiunea depusă de CÎ „Aspiag-Service” și a constatat

încălcarea dreptului CÎ „Aspiag-Service” la executarea în termen rezonabil a hotărârii

3

din 27.12.2012 a judecătoriei Bender. În rest, pretențiile înaintate au fost respinse ca

fiind neîntemeiate, soluție menținută și de către Curtea de Apel Chișinău prin decizia

din 10 martie 2016.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție verificând legalitatea deciziei recurate constată că circumstanțele de fapt indicate

supra au fost reținute și apreciate, în mare parte corect de instanța de fond și apel, însă

neîntemeiat s-a respins pretenția privind încasarea prejudiciului moral pentru

constatarea faptului încălcării dreptului reclamantului CÎ „Aspiag-Service” la

examinarea în termen rezonabil a cauzei.

În contextul dat, Colegiul reține prevederile art. 2 alin. (1) și (2) a Legii privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, conform cărora orice persoană fizică sau juridică

ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau

dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță

de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări

și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta

lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi

imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

Conform alin. (6) al aceluiași articol, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se stabilește de instanța de

judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost

comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea

cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a

instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța

procesului pentru reclamant.

Astfel, în sensul art. 2 alin. (1) și (6) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, urmează de

reținut, că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, dacă

se constată o atare încălcare.

Colegiul reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a

prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să

prezinte o justă și integrală despăgubire. În temeiul Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce

prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încît acesta să

aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Colegiul menționează că instanțele inferioare corect au stabilit încălcarea dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, rezultînd din comportamentul

și acțiunile autorităților statului responsabile de executarea hotărârii judecătorești, însă

4

neîntemeiat au respins solicitarea reclamantului privind încasarea prejudiciului moral

cauzat în urma stabilitii încălcării dreptului dat.

În aceste ordine de idei, Colegiul reține că, deoarece constatarea încălcării dreptului

CÎ „Aspiag-Service” la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești s-a

stabilit, acesta este în drept de a beneficia și de o reparare a prejudiciului moral cauzat

prin această încălcare.

Prin urmare, avînd în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral, instanța de recurs consideră necesar de a încasa din bugetul de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției, cu titlul de prejudiciu moral în beneficiul CÎ

„Aspiag-Service” suma de 5000 lei, sumă care în opinia instanței, poate fi considerată

ca o compensare ce ar aduce la o satisfacție echitabilă recurentului și care este una

corelativă cu practica judiciară în cazuri similare.

Respectiv, nu poate fi admisă solicitarea recurentului CÎ „Aspiag-Service” privind

încasarea prejudiciului moral în mărime de 21000 lei pentru încălcarea dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, deoarece în opinia instanței de

recurs este o sumă excesivă și vădit exagerată.

De asemenea, Colegiul consideră ca fiind irelevant și argumentul Ministerul

Justiției al RM precum că, CÎ „Aspiag-Service” nu a depus diligență necesară în vederea

executării documentului executoriu prin depunerea cererii de accelerare a executării

titlului executoriu, deoarece organul de executare constituie un element al statului de

drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Deci,

neexecutare hotărîrii judecărorești nu poate fi impusă pe seama reclamantului ori, după

cum a reliefat și jurisprudența CtEDO, executarea unei sentințe sau a unei decizii,

indiferent de instanța care o pronunță, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din

“proces“, în sensul art. 6 alin. 1 din Convenție. Dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu

dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și

obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți [Immobiliare Saffi împotriva

Italiei].

În contextul dat, se mai menționează că, dacă administrația refuză sau omite să

execute o hotărâre judecătorească ori, întârzie în executarea acesteia, garanțiile art. 6 de

care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a

fi (Hornsby împotriva Greciei, Hotărârea din 19 martie 1997).

Din aceste considerente, Colegiul va considera ca fiind întemeiate argumentele

invocate de către CÎ „Aspiag-Service” precum că i-a fost încălcat dreptul la executare în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și urmează a-i fi reparat prejudiciul moral.

Alte argumente invocate de recurenți, în susținerea pozițiilor sale, nu pot fi reținute

de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și se axează asupra

circumstanțelor care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de apel, avînd

la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor

de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de Ministerul Justiției al RM, de admite recursul depus de CÎ „Aspiag-

Service”, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea

respingerii cerințelor CÎ „Aspiag-Service” privind repararea prejudiciului moral în urma

constatată încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești

5

și în această parte se va emite o hotărîre nouă prin care se va încasa de la bugetul de stat,

gestionat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul lui CÎ „Aspiag-Service” suma de 5000 cu titlu de prejudiciu

moral. În rest, decizia din 10 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrea din 19

iunie 2015 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău se menține, fără modificări.

În conformitate cu art. 442, art. 444, art.445 alin. (l) lit. b) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiției,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al RM.

Se admite recursul depus de Cooperativa de Întreprinzător „Aspiag-Service”.

Se casează parțial decizia din 10 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrea

din 19 iunie 2015 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Cooperativa de Întreprinzător „Aspiag-Service”

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Vladimir

Bezede cu privire la constatar ea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului material și moral, precum și a

cheltuielilor de judecată, în partea respingerii cerinței privind încasarea prejudiciului

moral și în această parte se emite o hotărîre nouă prin care:

- se încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

al RM, în beneficiul Cooperativei de Întreprinzător „Aspiag-Service” suma de

5000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, decizia din 10 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrea din 19

iunie 2015 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî

Ion Druță

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

6