2rac-350/16 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-350/16 prima instanță – S.Garștea-Bria instanța de apel – A.Panov, N.Cernat, A.Miuncina ÎNCHEIERE 14 septembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, Svetlana Filincova judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz”, în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Dorina Ciorbă” împotriva societății cu răspundere limitată „Bioteh- Gaz”, intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată „Dasim-Grup” privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016 prin s-a respins apelul depus de către societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” și s-a menținut hotărîrea judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 21 ianuarie 2016, c o n s t a t ă : La 18 septembrie 2013 Întreprinderea Individuală „Dorina Ciorbă” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva societății cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz”, intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată „Dasim-Grup” privind încasarea datoriei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a reiterat că, în baza contractului de locațiune nr.02/01-02-2012 din 01 februarie 2012, încheiat între societatea cu răspundere limitată „Dasim-Grup”, în calitate de locator, și societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz”, în calitate de locatar, părțile au convenit că obiectul contractului îl constituie transmiterea în folosință locatarului pe un termen de pînă la 31 decembrie 2012, bunurile materiale (utilaje): gheretă (oficiu) - 1 buc, construcție metalică (șopron) - 1 buc, agregat (frigider) TFH 2480 ZBR „T” BTE -1 buc, mobilă (set) - 1 buc, aparat de sudare Expresweld 161 Ultra-1 buc, butelii pentru C02 - 168 buc., iar locatarul s-a obligat să plătească chiria în sumă de 3000 lei lunar, care urma a fi achitată pînă la data de 20 a lunii precedente.

Susține că începînd cu 01 februarie 2012 bunurile materiale (utilajul) au fost transmise în posesia pîrîtului. Conform contractului de vînzare-cumpărare nr.01006 din 01 iunie 2012 proprietar al bunurilor transmise în folosință locatarului a devenit Întreprinderea Individuală „Dorina Ciorbă”. Relatează că, pîrîtul nu și-a onorat obligația de a plăti chiria pentru bunurile primite în folosință în perioada 01 iunie 2012 – 31 decembrie 2012, care constituie o datorie în sumă de 21000 lei (7 luni x 3000 lei = 21 000 lei x 3 % = 630 lei). Potrivit prevederilor contractuale, termenul contractului de locațiune a fost pînă la 31 decembrie 2012, iar după expirarea termenului nici una din părți nu a declarat preaviz părții opuse despre intențiile sale de a continua raporturile contractuale.

In cadrul examinării cauzei de fond, Întreprinderea Individuală „Dorina Ciorba” prin cerere de concretizare și majorare a cuantumului pretențiilor a solicitat încasarea din contul societății cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” a datoriei la plata chiriei în sumă de 21000 lei, dobînzii de întîrziere pentru perioada 01 ianuarie 2013-31 decembrie 2015 în sumă de 9740 lei și a cheltuielilor de judecată și obligarea societății cu răspundere limitată „Bioteh- Gaz” să restituie Întreprinderii Individuale „Dorina Ciorbă” bunurile închiriate și să nu pună obstacole în folosirea lor. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 21 ianuarie 2016, s-a admis acțiunea înaintată de Întreprinderea Individuală „Dorina Ciorbă” . S-a încasat din contul societății cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” în beneficiul Întreprinderii Individuale „Dorina Ciorbă”, suma de 21000 lei cu titlu datoriei ce rezultă din contractul de locațiune a bunurilor materiale nr. 02/01-02-2012 din 01 februarie 2012, suma de 9740 lei cu titlu de dobîndă de întîrziere și suma de 446, 20 lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii, iar în total suma de 31186 lei 20 bani. A fost obligată societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” să restituie Întreprinderii Individuale „Dorina Ciorbă” bunurile închiriate și să nu pună obstacole în folosirea acestora.

Nefiind deacord cu hotărîrea judecătoriei Botanica mun.Chișinău din 21 ianuarie 2016, societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” a depus apel la 22 februarie 2016, solicitînd admiterea apelului și casarea hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea reclamantului să fie respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016, s-a respins apelul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” și s-a menținut hotărîrea judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 21 ianuarie 2016. La 24 iunie 2016 societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016, prin care a solicitat, casarea acesteia și a hotărîrii judecătoriei Botanica mun.Chișinău din 21 ianuarie 2016 și emiterea unei decizii de încetare a procesului.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele investite cu judecare fondului au analizat unilateral și superficial circumstanțele cauzei. Susține că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor și nu a dat o apreciere corectă tuturor probelor, făcând constatări eronate. Atît reclamantul Întreprinderea Individuală „Dorina Ciorbă” cît și intervenientul accesoriu societatea cu răspundere limitată „Dasim-Grup” nu au prezentat nici o probă potrivit art.118 Codul de procedură civilă prin care să se dovedească cu certitudine faptul bunurile revendicate de către reclamant au fost transmise de către societatea cu răspundere limitată „Dasim-Grup” către societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” conform prevederilor contractuale.

Menționează că pricina urmează a fi încetată dat fiind faptul că între societatea cu răspundere limitată „Dasim-Grup” și Întreprinderea Individuală „Dorina Ciorbă” a fost semnat actul de predare-primire a bunurilor revendicare și indicate în prezenta acțiune, ceea ce semnifică faptul că vânzătorul a predat iar cumpărătorul a primit, astfel bunurile au fost remise dobânditorului, iar între societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” și Întreprinderea Individuală „Dorina Ciorbă” nu există careva raporturi contractuale și prin urmare nici careva pretenții nu pot fi înaintate față de aceasta. În cadrul examinării cauzei instanțe inferioare au încălcat grav dreptul recurentului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CtEDO și art.26 din Costituția Republicii Moldova, de asemenea au încălcat și principiul egalității armelor în procesul judecării pricinii.

Prin urmare, recurentul și-a întemeiat pretențiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) și b) Cod de procedură civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Prin referința depusă la 09 august 2016 Întreprinderea Individuală „Dorina- Ciorba” a indicat că pledează pentru inadmisibilitatea recursului. Susține că instanțele ierarhic inferioare au apreciat probele în conformitate cu prevederile art. 130 Codul de procedură civilă, hotărîrea emisă fiind întemeiată și legală. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a adoptat decizia la 27 aprilie 2016. Prin scrisoarea din 10 mai 2016 a expediat copia deciziei părților la proces.

La materialele cauzei lipsește dovada recepționării copiei deciziei motivate de către recurent. Recursul la rîndul său a fost depus la 24 iunie 2016, respectiv a fost depus în termenii prevăzuți de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept material și de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de judecată s-au pronunțat în modul corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține că aceste argumentul al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Bioteh-Gaz” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Svetlana Filincova judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari