2ra-1456/16 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-1456/16 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță, Jud. Orhei: S. Procopciuc dosarul nr. 2ra-1456/16

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

M. Ciugureanu, G. Dașchevici, E. Fistican

D E C I Z I E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Iuliana Oprea, Ion Druță

Nicolae Craiu, Mariana Pitic

examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către

Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara, Munteanu Ala,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Munteanu Gheorghe,

Munteanu Tamara și Munteanu Ala împotriva lui Godoroja Mihail cu privire la

repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către Godoroja Mihail, Munteanu Gheorghe, Munteanu

Tamara, Munteanu Ala și menținută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 10 iulie 2015,

c o n s t a t ă

La 19 septembrie 2014, Munteanu Gheorghe și Munteanu Tamara au depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Godoroja Mihail cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții Munteanu Gheorghe și Munteanu Tamara au

indicat că la 04 aprilie 2014 în jurul orei 2000 pîrîtul Godoroja Mihail, văzîndu-l în

stradă pe vecinul său Munteanu Gheorghe, sub pretextul că ultimul ar fi vorbit

ofensator despre el cu alte persoane, a luat o bîtă de lemn din gospodăria sa și

apropiindu-se din spate, i-a aplicat cîteva lovituri în regiunea capului lăsîndu-l să zacă

la pămînt.

Susțin reclamanții că la 05 aprilie 2014, ora 1445, Munteanu Gheorghe a fost

transportat cu ambulanța la Spitalul Raional Orhei secția de neurologie unde în urma

examinării s-a constatat starea pacientului gravă – conștientă, dar fără grai. La 14

aprilie 2014 a fost externat cu diagnosticul traumatism craniocerebral grav acut,

contuzie cerebrală gravă, fractură liniară os parietal pe dreapta și stînga cu trecerea în

partea anterioară a bazei craniene, hematom epidural pe dreapta, hemiplegie pe

dreapta, disfazie motorizie.

Afirmă că, la 17 aprilie 2014, Inspectoratul de Poliție Orhei a pornit cauza penală

nr. 2014270273 în privința lui Godoroja Mihail pentru comiterea infracțiunii prevăzute

1

de art. 151 alin. (1) Cod Penal și prin sentința Judecătoriei Orhei din 20 august 2014

acesta a fost condamnat.

Menționează reclamanții că potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.

112/D din 25 aprilie 2014 întocmit în baza datelor examinării medico-legale a

documentelor medicale prezentate pe numele cetățeanului Munteanu Gheorghe, s-a

constatat: traumatism craniocerebral acut, manifestat prin contuzie cerebrală gravă,

fractură liniară a osului parietal drept și osului frontal stîng, hematom epidural frontal

pe dreapta, hematom epidural fronto-parietal pe stînga fiind provocate ca rezultat al

acțiunii traumatice cu un obiect dur contodent care putea fi o bucată de lemn, posibil

prin lovituri repetate, într-un interval de timp de scurtă durată și care, în comun,

conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare corporală gravă.

Declară reclamanții că în urma vătămărilor corporale cauzate, Munteanu

Gheorghe s-a ales cu grad de invaliditate pe viață primind o dizabilitate fizică și fiind

lipsit de capacitatea de muncă în mărime de 100 %, astfel fiind pe viață țintuit la pat,

lipsit de grai și fără ajutorul unei persoane terțe este în imposibilitate de a se îngriji pe

sine. Familia aflîndu-se peste hotarele țării, este nevoită să suporte cheltuieli mari

suplimentare de transport pentru a veni în țară și a îngriji de Munteanu Gheorghe. Din

acest motiv Munteanu Tamara a angajat în calitate de îngrijitor pe Conduraru Raisa și

Filip Vera.

Indică că pe lîngă prejudiciul material cauzat prin vătămarea corporală, Munteanu

Gheorghe și Munteanu Tamara au suferit un prejudiciu moral considerabil cauzat prin

suferințele psihice și fizice ale lui Munteanu Gheorghe și suferințele psihice ale

Tamarei Munteanu provocate de starea sănătății gravă a soțului, neputința medicilor de

reabilitare, conștientizarea stării de dizabilitate și incapacitate de muncă cu care s-a

ales pe viață victima.

Cer reclamanții admiterea acțiunii, repararea prejudiciului material în mărime de

6135,01 lei – cheltuieli de spitalizare/tratament , 2500 lei – cheltuieli pentru îngrijire și

a prejudiciului moral estimat la 200 000 lei, de asemenea compensarea cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 3000 lei.

Pe parcursul examinării pricinii reclamanții Munteanu Gheorghe și Munteanu

Tamara, l-a care s-a alăturat și fiica acestora Munteanu Ala, și-au concretizat

pretențiile din acțiune, solicitînd repararea prejudiciului material în sumă de 15 426, 18

lei și 1523, 74 euro conform cursului valutar la ziua încasării, repararea prejudiciului

moral în sumă de 200 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de

3000 lei.

În cadrul ședinței de judecată din 23 iunie 2016, reclamanții Munteanu Gheorghe,

Munteanu Tamara și fiica acestora Munteanu Ala, prin intermediul reprezentantului –

avocatul Popa Marin, și-au mai concretizat pretențiile, solicitînd repararea

prejudiciului material în sumă de 44 345,03 lei și 2321,51 euro conform cursului

valutar la ziua încasării, repararea prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 10 iulie 2015, acțiunea a fost admisă parțial,

s-a încasat cu titlu de prejudiciul material de la Godoroja Mihail în beneficiul lui

Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara suma de 21 218, 85 lei – cheltuieli de

tratament, 761, 41 euro cheltuieli de procurare a bunurilor pentru necesitate

2

primordială, 3000 lei – cheltuieli de asistență juridică și 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă. S-a dispus încasarea din contul lui

Godoroja Mihail în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2 683 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, au fost respinse apelurile

declarate de către Godoroja Mihail, Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara,

Munteanu Ala și menținută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 10 iulie 2015.

La 11 aprilie 2016, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Munteanu Gheorghe,

Munteanu Tamara și Munteanu Ala prin intermediul reprezentantului, avocatul Popa

Marin, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016 și hotărîrii

Judecătoriei Orhei din 10 iulie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii

integral.

Recurenții au invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au apreciat

arbitrar probele administrate la dosar, fapt ce a adus la încălcarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material.

Mai indică recurenții că pricina a fost judecată de un judecător care nu avea

dreptul să participe la judecarea ei, din considerentul că anterior a participat în calitate

de judecător de instrucție în cauza penală de învinuire a lui Godoroja Mihail, și anume

la examinarea demersului privind aplicarea măsurii preventive, eliberîndu-l pe

Godoroja Mihail de sub arest preventiv.

Declară că instanțele ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele administrate

(înscrisuri și bonuri fiscale) ce demonstrează mărimea prejudiciului material solicitat,

și anume ce țin de compensarea cheltuielilor de transport tur-retur Italia-Moldova-

Italia și cheltuielile suportate pentru îngrijirea lui Munteanu Gheorghe.

Consideră reclamanții că eronat a fost apreciat și cuantumul prejudiciului moral.

La 25 mai 2016, în adresa intimatului Godoroja Mihail a fost expediată copia

recursului declarat de către Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara, Munteanu Ala cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

La 23 iunie 2016, Godoroja Mihail a depus referință, solicitînd respingerea

recursului declarat de Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara, Munteanu Ala ca

inadmisibil cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016 și

hotărîrii Judecătoriei Orhei din 10 iulie 2015, pe care le consideră întemeiate și legale.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 august 2016 recursul declarat de

către Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara, Munteanu Ala a fost considerat

admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi admis cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și

3

să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 238 alin. (2) CPC, completul de judecată deliberează, sub

conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute de lege care urmează să

fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și caracterul raportului

juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admiterea acțiunii. Fiecare

problemă urmează să fie pusă astfel încît să se poată da un răspuns afirmativ sau

negativ.

Iar prevederile art. 239 CPC stipulează că hotărîrea judecătorească trebuie să fie

legală și întemeiată.

Din suportul probator prezent la materialele pricinii rezultă că la 19 septembrie

2014, Munteanu Gheorghe și Munteanu Tamara au depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Godoroja Mihail cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

Pe parcursul examinării pricinii avocatul Marin Popa în interesele reclamanților

Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara și fiica acestora Munteanu Ala a concretizat

pretențiile din acțiune, solicitînd repararea prejudiciului material în sumă de 15 426, 18

lei și 1523, 74 euro conform cursului valutar la ziua încasării, repararea prejudiciului

moral în sumă de 200 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de

3000 lei.

În cadrul ședinței de judecată din 23 iunie 2016, reprezentantul reclamanților

Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara și fiica acestora Munteanu Ala și-au mai

concretizat o dată pretențiile, solicitînd repararea prejudiciului material în sumă de

44 345,03 lei și 2321,51 euro conform cursului valutar la ziua încasării, repararea

prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 3000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 10 iulie 2015, acțiunea a fost admisă parțial,

s-a încasat cu titlu de prejudiciul material din contul lui Godoroja Mihail în beneficiul

Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara suma de 21 218, 85 lei – cheltuieli de

tratament, 761, 41 euro cheltuieli de procurare a bunurilor pentru necesitate

primordială, 3000 lei – cheltuieli de asistență juridică și prejudiciul moral în valoare de

50 000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă. S-a dispus încasarea din contul lui

Godoroja Mihail în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2683 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, au fost respinse apelurile

declarate de către Godoroja Mihail, Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara,

Munteanu Ala și menținută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 10 iulie 2015.

Analizînd circumstanțele expuse și prin prisma normelor de drept citate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că contrar standardelor procedurale recunoscute, prima instanță a

soluționat prezenta pricină fără a se expune asupra pretențiilor Alei Munteanu față de

pîrîtul Godoroja Mihail, indicînd atît în partea motivării, cît și în dispozitivul hotărîrii

din 10 iulie 2015 că cheltuielile suportate pentru tratament în legătură cu spitalizarea și

procurarea medicamentelor în mărime de 21 218, 85 lei, cheltuielile pentru asistență

juridică în mărime de 3000 lei, 761, 41 euro – cheltuielile pentru procurarea bunurilor

de necesitate primordială și prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei se încasează

4

doar în beneficiul lui Munteanu Gheorghe și Munteanu Tamara, în rest acțiunea de

respins.

Prin urmare acțiunea Alei Munteanu privind repararea prejudiciului material și

moral a fost respinsă, însă din conținutul hotărîrii primei instanțe, nu rezultă motivele

repingerii acesteia.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, instanța de apel a

menținut hotărîrea primei instanțe, la fel neexpunîndu-se în privința pretențiilor

apelantei/reclamantă Munteanu Ala față de pîrîtul Godoroja Mihail.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău nu a corectat omisiunea respectivă din hotărîrea

primei instanțe, contrar prevederilor art. 373 alin. (1) CPC, care consacră expres

obligațiunea instanței de apel de a verifica în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

Mai mult ca atît, instanța de apel în dispozitivul deciziei indică că cererea de

chemare în judecată este înaintată de Munteanu Gheorghe și Munteanu Ala, omițînd-o

pe Munteanu Tamara.

În consecință, instanța de recurs conchide că la caz exigențele legalității și

temeiniciei unei hotărâri judecătorești nu au fost respectate.

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să

fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr.

R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării

justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei),

ceea ce la cazul prezentei spețe este lipsă.

Date fiind cele relevate, se constată cu certitudine că instanța de fond a soluționat

pricina fără a se expune asupra tuturor pretențiilor invocate în acțiune, iar instanța de

apel, contrar obligațiunilor de verificare ce îi revin conform legii, a menținut hotărârea

instanței inferioare fără a remedia omiterile admise de către prima instanță.

Se reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă

dreptul la о hotărâre și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care

instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința

cauzei deferite spre soluționare.

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta

presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv,

admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21

ianuarie 1999).

Ținând cont de imposibilitatea instanței de recurs de a corecta respectivele

omisiuni de procedură și reiterând inexistența temeiurilor legale pentru a remite pricina

spre rejudecare în instanța de fond (art.432 alin.(3) lit.d) si f) CPC), Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

5

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârile judecătorești

pronunțate nu satisfac standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc și că s-a constatat într-o manieră certă încălcarea procedurii de citare

legală la examinarea cauzei în ordine de apel, omisiuni care nu pot fi corectate de către

instanța de recurs la examinarea pricinii în ordine de recurs, și având în vedere lipsa

temeiurilor legale de a restitui cauza spre rejudecare în prima instanță, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de către Munteanu Gheorghe, Munteanu

Tamara și Munteanu Ala, a casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie

2016 și a remite pricina spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând pricina, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara și

Munteanu Ala.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Munteanu Gheorghe, Munteanu Tamara,

Munteanu Ala împotriva lui Godoroja Mihail cu privire la repararea prejudiciului

material și moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6